690 matches
-
a crucii asupra stelei însângerate, cum spunea generalul Fr. Schobert, comandatul armatei a 11-a germane și cum luptătorii ruși pentru libertate și împotriva stalinismului și a comunismului au repetat mai târziu cu cele 22 de milioane de victime ale bolșevismului, cei mai mulți din morminte. În cadrul planului Barbarossa, românii participau cu 20 de divizii, cu dublul armatei lui Napoleon Bonaparte în campania din 1812 cu aceeași cardinalitate. Vara anului 1941 se anunța foarte fierbinte. Toate popoarele își scurtaseră somnul, mărind starea de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
trebuie să se învețe în școli? Strigătul inocenților martiri, al eroilor români și al prigoniților pentru dreptate nu trebuie fructificat în educația școlară și familială a tineretului românesc? Să învingem muțeniile lașe și să cinstim pe cei datorită cărora lanțurile bolșevismului s-au rupt încât putem și noi respira un alt aer și beneficia de o libertate conlucrativă întru progresul tuturor. Am luptat în Est, am luptat în Vest, mereu pentru întregirea leagănului românesc. Pentru profesionalismul cu care am evacuat unitatea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
satelor mai mici și la îngrămădirea oamenilor în blocuri- vagon etajat, cu wc-ul într-un capăt de culoar și cu bucătăria în altul, promiscuitatea fiind la ea acasă, etc., etc... Iată însă, că în anul bicentenar al Revoluției Franceze - preludiu bolșevismului în lume = domnia terorii și lupta împotriva bisericii creștine, că într-un Decembrie al Nașterii Mântuitorului - și România profundă a crezut și al renașterii sale! , poporul român a îndrăznit, prin foc și tancuri, să intre pe făgașul regăsirii libertății pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Treptat, textele descriptive lasă locul comentariilor ostile sau rezervate. Numărul 8/1920 al revistei ieșene Viața românească citează la „revista revistelor” un text al italianului R. Cantalupo, intitulat „Dada sau demența precoce“. Sub semnătura „Sbilț”, un articol din 2 august („Bolșevismul în artă“) evaluează „manifestele haosului” de după 1917. Nu lipsesc cronicile „la zi”: sub titlul de refren dadaist „Tzaca, Tzac, bumbarassa!“, în numărul din 5 decembrie, Lucrezzia Karr(nabatt) prezintă acid și ironic un număr recent din revista 391. Aceeași Lucrezzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asupra articolelor strict social-politice din publicațiile avangardiste ale anilor ’20 (mai precis, din prima etapă a revistei Contimporanul sau din publicația-satelit Clopotul). Mai importantă mi s-a părut a fi relația dintre orientările artistice aferente și extremele ideologice europene (fascism, bolșevism). Un caz aparte în acest sens îl constituie „devierea de dreapta” a Contimporanului, manifestată prin conexiunile cu ortodoxismul și cu programul tinerei generații interbelice. Această deplasare ideologică va duce - în 1930 - la prima ruptură majoră din interiorul avangardei autohtone. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Trăiască Italia futuristă!» deci și cea fascistă. Mi-e scîrbă. Voi păstra acest document” (op. cit., p. 444). Cu relativă simpatie „revoluționar-estetizantă” sînt semnalate la Contimporanul și mișcările proletare din țările europene. Aproape de fiecare dată, se observă o notă prudentă față de bolșevism. Există însă și alte semnale. O notiță despre La révue européene din nr. 71 semnalează cu simpatie o anchetă despre - între altele - comunismul german (este menționată aici și publicația expresionistă Die Aktion): „Revista continuă interesanta anchetă asupra Germaniei. (...) Numai Rușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În paginile revistei Integral nu există referiri politice la fascismul italian. Reținem doar receptarea estetică - entuziastă - a futurismului și elogiile adresate de Mihail Cosma și Voronca lui F.T. Marinetti. Orientarea publicației lui M.H. Maxy era de altfel mai apropiată de bolșevism decît moderata Contimporanul. Atitudinile cele mai „proletarizante” și mai filosovietice aparțin colaboratorilor din țară, în special lui Ion Călugăru. Ideile acestuia sînt însă filtrate - ca și în cazul futuriștilor italieni - prin Nietzsche și Georges Sorel. Oricum, la Integral, „comisarul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este însăși libertatea umană: Un grand morceau de notre liberte en est l’enjeu. * Spre deosebire de Contimporanul, Punct și Integral, unu marchează un moment de radicalizare politică a avangardei autohtone. Suprapusă simpatiilor suprarealiste, opțiunea antifascistă este fermă și coerentă. Apropierea de bolșevism, tot mai evidentă cu trecerea timpului, are loc mai întîi prin intermediul lui Stephan Roll și Sașa Pană. Ulterior - și prin colaboratori sporadici precum Ion Vitner sau Miron Radu Paraschivescu. Scos în afara legii din 1924, în calitate de formațiune politică vizînd dezmembrarea României
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Serata am închis-o cu un act din piesa lui Tzara Le mouchoir de nuages. De partea noastră e tineretul și elita. Încet am cucerit simpatii multe, dar timp de 5-6 ani arta nouă a fost combătută și suspectată de bolșevism fiindcă în timpul regimului comunist afișele și ilustrațiile au fost realizate de cei tineri. Azi încă trebuie să citim polițiștilor tot ce jucăm și prezentăm publicului. Vă puteți imagina capul poliției înaintea poeziei lui Tzara. Avem și o reacțiune artistică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
determinism cauzal între artă și politic: „revoluționarii în artă fac în general politică de extremă-stînga, în vreme ce neoclasicii sînt cu dreapta și extrema-dreaptă”, identificînd printre factorii ce au precipitat emergența modernității literar-artistice războiul (care „a precipitat și a potențat criza”) și bolșevismul (prezentat propagandistic de adepții săi drept un regim de „extremă libertate”, favorabilă pretențiilor de răzvrătire și înnoire). Pe această linie, principalele surse filozofice ale modernității radicale - psihanaliza lui Freud, filozofia vitalistă a lui Nietzsche și doctrina intuiționistă a lui Bergson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
literatura modernistă”, ultima preluînd însă doar „elementele morbide și excitante” indicate de medicul vienez. Un alt element important îl constituie dislocarea identității „clasice” europene de către influențele orientale: „Asiatismul haotic și disolvant se înfiltrează și se amplifică prin metafizica germană și bolșevismul slavic, căutînd să distrame coheziunea morală europeană și noțiunea de personalitate umană”, ideile fiind preluate de tineri „din atmosfera intelectuală a timpului”. De asemenea - valorificarea artei negrilor și a asiaticilor, a artei copiilor, sălbaticilor („fauves”) și primitivilor; este citat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Austro-Ungar, Otoman, Țarist) sau al confederațiilor statale recente, precum Italia post-Risorgimento sau Germania wilhelmiană. Atitudinea față de avansul tehnicii și al civilizației industriale îmbracă forme extrem de diverse, de la fetișizare triumfalistă, entuziastă (futurismul) la angoasă apocaliptică (expresionismul), de la militarism revanșard la anarhism, bolșevism și pacifism. În fundamentalul său studiu dedicat modernității vieneze din preajma lui 1900, Jacques Le Rider deconstruiește, pe urmele lui Carl Schorske, „forma actuală a mitului habsburgic”: „Comparativ cu celelalte mari capitale europene, Londra, Paris sau Berlin, Viena de la finele secolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Război Mondial; „Evident, concepția Kaiserului despre sine Însuși era modelată după același tipar. Și ce altceva era Hindenburg decât basul, iar Lundendorff tenorul grăsan al acestei opere wagneriene de mâna a treia?” Exista totuși pericolul ca Germania să devieze spre bolșevism. Cu foametea care o pustia și molimele În creștere, rata mortalității constituia un prejudiciu pentru Aliați, declarase Lloyd George În fața Conferinței. Clemenceau a răspuns: „Ă deci e musai nevoie mare să facem concesii”. „Musai nevoie mare”, o expresie care acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ferindu‑se parcăă Apoi Întorcându‑se spre Clemenceau, el (Lloyd George) i‑a cerut să pună capăt acestot tactici obstrucționiste, altminteri, a strigat el, domnul Klotz o să treacă de partea lui Lenin și a lui Troțki, alături de cei care răspândeau bolșevismul În Europa. Primul ministru a pus capăt. De jur Împrejurul Încăperii Îi puteai vedea pe toți rânjind și șoptindu‑i vecinului: «kloțki»”. Alt evreu, de astă dată În slujba guvernului german, era doctorul Melchior. Acesta nu se simțea tot atât de ancorat În delegația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Incapabil să înțeleagă formele juridice, realitatea statală și tot ce constituie spiritul obiectiv (în sensul lui Hegel sau Dilthey), el se mișcă într-un climat irespirabil unei conștiințe europene, pentru care simbolismul culturii este o artificialitate... naturală, acceptată, evidentă. Chiar dacă bolșevismul a dat Rusiei un orizont teoretic mărginit, amplitudinea respirației sufletești a rămas aceeași. Visul unei dominații universale, pe care unii slavofili l-au conceput de-a dreptul grotesc, sub domnia țarului și a papei, reînviind Constantinopolul ca un nou centru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mărginit, amplitudinea respirației sufletești a rămas aceeași. Visul unei dominații universale, pe care unii slavofili l-au conceput de-a dreptul grotesc, sub domnia țarului și a papei, reînviind Constantinopolul ca un nou centru al lumii, - s-a continuat în bolșevism, cu altă ideologie,dar cu nu mai puțin fantastic. Mai repede vor dispărea rușii de pe glob, anulați fizicește, decât să abandoneze ideea menirii lor. Atât de înrădăcinată este ea, încît pare a lua proporții cosmice, inumane. - Cu rușii a apărut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
simboluri adânci și interioare, dar de mari dimensiuni exterioare. Cultura de tip funcțional are la bază dimensiunea vizibilă, care înlocuiește geometria internă a culturii de tip substanțialist. Cultura de mase este antispirituală, antilibertară, antiindividualistă. Este suficient să ne gândim la bolșevism sau la hitlerism, fenomene de masă pe cât de diferite în conținut, pe atât de asemănătoare în formă, pentru a înțelege câte sacrificii pretinde omogenitatea unei țări bazate pe un sistem politic ce se reclamă exclusiv de la mase. Bolșevismul și hitlerismul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gândim la bolșevism sau la hitlerism, fenomene de masă pe cât de diferite în conținut, pe atât de asemănătoare în formă, pentru a înțelege câte sacrificii pretinde omogenitatea unei țări bazate pe un sistem politic ce se reclamă exclusiv de la mase. Bolșevismul și hitlerismul sânt mișcări de mase, cu conținut ideologic diferit. Lipsa spiritualului le caracterizează într-o egală măsură. Eliminarea lui se face din regiuni diferite, dar din motive extraspirituale la amândouă. Cultura colectivistă a înțeles din istorie ascunzișurile ei materiale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
alt sens poate să aibă mistica sângelui și a pământului în hitlerism, dacă nu o negație a spiritului în numele tuturor valorilor subistorice? Masele sânt extrem de sensibile la permanența biologiei și, în numele ei, ar fi capabile să sacrifice totul. Economismul din bolșevism presupune aceeași absolutizare a sferei neutre spiritului și a bazelor materiale ale istoriei. Mi se pare o încercare hazardată a stabili o ierarhie în aceste viziuni ale substructurii culturii. Unii au susținut că reclamarea de la sânge și pământ indică o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Germaniei împrumută soldatului un orgoliu care, dacă e dezgustător și inuman, nu este mai puțin o forță propulsivă. În Rusia, soldatul servește real o țară; dar, în conștiința lui, el luptă pentru o ideologie cu caracter universal. Neapărat că sub bolșevism se ascunde dorința de hegemonie universală a Rusiei; el trăiește însă un universalism ideologic, pe care va trebui să-l impună cu forța. Ce deosebire între un soldat care jură pe patrie, numai, și unul care se leagă prin jurământ
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rămân numai indivizii, risipiți, fără vreo aderență la un sens comun. Sânt societăți incapabile în mod structural de a fi democrate. Cazul Rusiei, unde societății, lipsindu-i organic o limită interioară, se pierde pe dată ce e liberă. De aceea, bolșevismul unește două extreme într-o sinteză ininteligibilă Apusului: democrația extremă și autocrația. Democrația are anumite presupoziții psihologice, care nu le întîlnim peste tot. Și acolo unde ele nu sânt nu este creatoare. În Anglia și în Franța, ea a creat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vorbind, realitățile sociale de la noi, atmosfera generală a României se aseamănă enorm cu Rusia țaristă. Aceeași decrepitudine și aceeași inerție. Decât, idealurile care au însemnat pentru Rusia o întărire, pentru noi ar putea fi o prăbușire. Viziunea de viață a bolșevismului, universalismul pretențios, într-o țară cu rezistență interioară atât de minoră și cu o conștiință națională atât de labilă, ar putea echivala cu o lichidare. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună fiece națiune este: prin ce idealuri devin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
formă sau alta (gorbaciovism, neocomunism, criptocomunism, „mentalități comuniste”, „apartenență la fosta Securitate”) a înveninat atmosfera politică. Chiar recent, în discursul unui important lider politic al opoziției (la un post de televiziune, la începutul lui 2004) a reapărut acuzația surprinzătoare de „bolșevism”. Însăși ideea de consens, fie el și parțial, a fost respinsă în totalitate ca reprezentând o modalitate inacceptabilă de manipulare exercitată de forțele neocomuniste. Desigur, persistența unor nostalgii/mentalități comuniste era inevitabilă, dar marea majoritate a populației nu considera că
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în realitate, după cei patru ani enunțați, când Ungaria nu mai făcea parte din alianța Puterilor Centrale. Povestirea era presărată cu accente mistice ("dreptatea dumnezeiască se făcuse"), voit atemporale, înfierând "vrăjmașul de veacuri" și anticipând înlăturarea "pentru totdeauna a primejdiei bolșevismului"29. Războiul din 1941 părea astfel o necesară revenire a românilor la un destin istoric exemplar, un nou prilej de reeditare a faptelor glorioase din trecut. Pe măsură ce al Doilea Război Mondial se așeza pe alte coordonate, răvășind România cu alți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să pară fără sfârșit 280. Pierderilor teritoriale li se găseau virtuți sacrificiale, de vreme ce românii le acceptaseră "pentru a nu tulbura pacea aici în Sud-Estul Europei". Despre pactul Tripartit și "Victoriile Axei" manualul avea numai cuvinte de laudă, acuzând în schimb bolșevismul, cauza directă a războiului început la 22 iunie 1941281. Ordinele de zi ale mareșalului și fotografiile conducătorilor țării veniți pe front țineau, și aici, locul jurnalelor de actualități. Ultima propoziție, "Vom fi ce am fost și încă mai mult decât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]