1,229 matches
-
o campanil? lateral?, bogat ajurat?, ?i prin rusticitatea con-struc?iei, influen?a modelelor lombarde, evident?, de ase-menea, ?i la Saint-Vincent de la Cardona (mijlocul secolului al XI-lea), �n �ntregime cu bol?i de piatr?: bolț? cu arc dublant �n relief, bol?i cu muchii, cupol? pe trompe. Naosul ?i galeria exterioar? a fostei aba?îi de la Saint-Guilhem-le-D�sert (�n H�rault, 1030 ?i 1076) s�nt construite la fel. �n regiunea Loarei, unde se men?ine tradi?ia naosului unic, ne
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i este �n ruine: nav? cu trei niveluri �n descre?tere ?i �mp?r?it? �n deșchideri care accentueaz? ritmurile verticale; cor cu deambulatoriu; fă?ad? deasupra c?reia s�nt dou? turnuri gemene. Tot �n acea vreme se folosesc bol?i de muchii ?i se str?pung ferestre �nalte la biserică Trinit??îi de la Caen (sf�r?ițul secolului al XI-lea). Arhitectură normand? in-fluen?eaz? Bretania ?i �le-de-France. Dar mai ales ea se implanteaz? �n Anglia, cucerit? �n 1066
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se �ntunec? naosul. Trebuie deci sprijinit peretele construindu-i pe fă?a exterioar?, la intervale regulate, con-trafor?i. �n interior, tribunele care se suprapun navelor laterale particip? la efortul de sprijinire, mai ales c�nd s�nt �n form? de bol?i cu muchii sau de bol?i semicilindrice; a?a stau lucrurile la Saint-Etienne din Nevers (vezi pliantul, foto 2) ?i la biserică Sainte-Foy din Conques (sf�r?ițul secolului al XI-lea), mai ales. Acestei structuri cu trei niveluri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
peretele construindu-i pe fă?a exterioar?, la intervale regulate, con-trafor?i. �n interior, tribunele care se suprapun navelor laterale particip? la efortul de sprijinire, mai ales c�nd s�nt �n form? de bol?i cu muchii sau de bol?i semicilindrice; a?a stau lucrurile la Saint-Etienne din Nevers (vezi pliantul, foto 2) ?i la biserică Sainte-Foy din Conques (sf�r?ițul secolului al XI-lea), mai ales. Acestei structuri cu trei niveluri � arcade, tribune, ferestre �nalte � arhitec?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai ales. Acestei structuri cu trei niveluri � arcade, tribune, ferestre �nalte � arhitec?îi din Burgundia �i prefer? o elevă?ie cu dou? niveluri, f?r? tribune, nava fiind boltit? fie cu un semicilindru fr�nt (Cluny III, Paray-le-Monial), fie cu bol?i cu muchii a c?ror compozi?ie atenueaz? for?a oblic? (biserică Madeleine din V�zelay, �ntre altele; vezi pliantul, foto 1). Aceste dou? solu?îi permit ferestre �nalte, deci o iluminare bun?. �n majoritatea bisericilor, r?scrucea transeptului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Reims (1211-1275), de exemplu. Personaje respectate ?i recunoscute pentru cuno?țin?ele ?i �ndr?zneala lor, ace?tia sus?în competi?ia �n care s�nt antrena?i conduc?torii de lucr?ri, �n ceea ce prive?te �n?l?imea bol?ilor � 48 de metri la Beauvais � sau a fle?ei � 148 de metri la Strasbourg. Arhitectul �i prezint? ?efului de lucrare proiectul spre aprobare, sub form? de machet? ?i de desene de detalii pe pergament. Apoi, �i d? fasonatorului de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cucerite pentru Coroan? �ncep�nd din �le-de-France. �nflorire ?i r?sp�ndire Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre 1194 ?i 1220, cu bol?i din ogive cvadripartite, de o ritmicitate mai unitar? dec�ț bol?ile sixpartite. St�lpii arcadelor de aici s�nt �nca-drate de semicoloane continue p�n? la ogive pentru a sublinia verticalitatea elevă?iei cu trei niveluri, triforium, care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre 1194 ?i 1220, cu bol?i din ogive cvadripartite, de o ritmicitate mai unitar? dec�ț bol?ile sixpartite. St�lpii arcadelor de aici s�nt �nca-drate de semicoloane continue p�n? la ogive pentru a sublinia verticalitatea elevă?iei cu trei niveluri, triforium, care �nlocuie?te tribunele, neav�nd dec�ț o slab? prezen?? ori-zontal?. La
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Early English (gotic primitiv). Primele semne de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate �n catedrală de la Lincoln (1192-1280), �n cazul �ngerilor (1256-1280). Chiar de atunci, arhitec?îi englezi dovedesc o st?p�nire excep?ional? a artei decor?rîi bol?ilor cu nervuri (grinzi ?i arce de unghi) de o extrem? complexitate: sală capitular? de la catedrala din Wells (�nceputul secolului al XIV-lea); turnul lantern? ?i capelă Fecioarei (1321-1349) de la catedrala de la Ely, av�nd o dinamic? ml?dioas? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
catedrala de la Ely, av�nd o dinamic? ml?dioas? ?i luxuriant?. Aceste c?ut?ri privind acoperi?ul coabiteaz? cu pri-mele vitralii de cor cu re?ele ortogonale, caracteristice pentru stilul perpendicular (catedrală de la Gloucester, 1337-1367). Ele duc apoi la bol?ile �n form? de evantai cu �nflorire fin? că p�nza de p?ianjen (steaua corului de la aba?ia de la Bath, sf�r?ițul secolului al XV-lea) sau greoi ornate precum capelă lui Henric al VII-lea, la aba
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vremii cu sacrul ?i cu profanul, cu misticul ?i cu ra?ionalul. Doar Italia r?m�ne pu?în receptiv? la limbajul arhi-tectural gotic. �ntr-adev?r, chiar dac? exemplele cisterciene (Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de ogive, spa?iul interior astfel ob?inut p?streaz? ni?te propor?îi ?i o luminozitate care amintesc de bazilicile paleocre?tine. �n aceste edificii, cu nav? unic? � bazilica Sf�ntul Francesco din Assisi (1228-1258
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i a forma sensibilitatea cet??e-nilor. Filosofia senzualist? a lui Condillac g?se?te ecou �n proiectul Metropolei (1781-1782), �n cel al Muzeului (1783), al Bibliotecii regale (1784-1785). M?rimea acestor forme v?dit elementare �i minimalizeaz? pe oameni datorit? bol?ilor sau coloanelor imense, drapate cu umbre tra-gice. Nu s�nt modele operatorii, ci configura?îi onirice care emo?ioneaz? ?i solicit? sim?ul sublimului. Vizionar este ?i Ledoux, dar altfel. El execut? nume-roase comenzi private, la Paris ?i �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Inter-na?ionala a III-a (Moscova, 1920) de V. Tatlin (1885-1953) st? m?rturie, �n vertiginoasa-i spiral? metalic? �nalt? de 400 de metri, pentru energia, tragismul ?i spe-ran?a pe care o st�rnesc la vremea aceea revolu?ia bol?e-vic? ?i inspir? constructivismul sovietic, care neag? artă pentru art?. Continuitatea spa?ial? obstinat?, comun? casei Schroder (Utrecht, 1924; vezi pliantul, foto 26) de G. Rietveld (1888-1964) ?i pavilionului german pentru Expozi?ia internă?ional? de la Barcelona (1929) de L.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea, punerea la punct a tehnicilor de construc?ie inovatoare anun?? forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul armat precomprimat, �n 1928 (gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz?, �nc? din anii �30, bol?ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz?, �nc? din anii �30, bol?ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie, Torino, 1948-1949, micul palat al sporturilor, Romă, 1960 (vezi pliantul, foto 29). �ntre 1957 ?i 1959, inginerul N. Esquillan (1902-1989) permite construirea uneia dintre cele mai �ndr?zne?e bol?i �n form? de membran? de beton precomprimat, palatul CNIT-ului, la Paris � La D�fense (R. Camelor, B. Zehrfuss, J.�de Mailly, arhitec?i). Aceste opere au �n comun o extrem? tensiune dinamic?, care vine at�ț din c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de suprafa?a vertical? a zidului. Cintru: Lucrare de schel?rie provizorie care men-?ine �n form? sc�ndurile pe care se construie?te o bolț?. Cheson (cașet?): Compartiment că o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice urm�nd panțele acoperi-?ului � ?i constituind �mpreun? cu ele piesele principale ale fermei dispuse
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
decât scopuri comerciale. Un adevărat festin: floarea soarelui germinată Iată o altă metodă pentru a începe ziua cu un mic dejun sănătos și savuros. Seara, înainte de culcare, puneți 1/3 de ceașcă de semințe de floarea soarelui decorticate într-un bol plin cu apă. După 4 ore semințele sunt bine îmbibate cu apă, dar așteptați până dimineața pentru a le mânca. Dimineața, deci, odihnit și bine dispus, umpleți ras bolul cu apă și agitați semințele umflate: pielița lor transparentă se va
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
3 de ceașcă de semințe de floarea soarelui decorticate într-un bol plin cu apă. După 4 ore semințele sunt bine îmbibate cu apă, dar așteptați până dimineața pentru a le mânca. Dimineața, deci, odihnit și bine dispus, umpleți ras bolul cu apă și agitați semințele umflate: pielița lor transparentă se va detașa și o puteți separa, apoi scurgeți semințele. E simplu e să le consumați cu fructe uscate (smochine, nuci și migdale), banane, cu salate de fructe, compoturi, iaurt, brânză
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
să luați? Păi hai să vedem...Seara, când cerul se acoperă de mantia de stele și Doamna Lună își face apariția la orizont (poetic, nu?) - puneți un ou întreg (neapărat ou de găină de curte) proaspăt, bine spălat într-un bol mic; acoperiți oul cu zeamă de lămâie și lăsați să se macereze toată noaptea. E ca o magie, dar albă, bineînțeles. A doua zi dimineața scoateți oul și beți lichidul pe nemâncate. Adăugați eventual puțină apă, dacă-l considerați prea
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
determină oral, o zonă circulară de contracție, iar interneuronii descendenți activează neuronii motori inhibitori care determină în sens anal o zonă distală de relaxare (9, 31, 36, 37). Astfel excitația se deplasează de-a lungul peretelui intestinal imediat proximal față de bolul alimentar (fig. 21). Microcircuitele secretomotorii și vasomotorii sunt activate atât de excitarea mecanică a mucoasei cât și de chimismul intestinal, prezența endoluminală a glucozei fiind unul din cei mai importanți factori fiziologici stimulatori. Calea aferentă a acestor circuite este reprezentată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandelor gastrointestinale. Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la constipație. II.1.6. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE ASUPRA ALTOR ORGANE EFECTOARE La nivel pulmonar, predominența simpatico-adrenergică provoacă bronhodilatație, iar cea vagală bronhoconstricție, asigurând tonusul bazal al căilor aeriene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât a scoarței cerebrale, cât și a căilor neuromusculare. Procesele enzimatice sunt sărac reprezentate; ptialina, alfa-amilaza salivară acționează la pH neutru și numai asupra amidonului fiert sau copt, descompunându-l în lanțuri scurte de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului alimentar sunt rezultatul activității contractile a musculaturii netede sub control neurovegetativ local și cerebro-spinal. Transformările suferite de alimente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înțelege etapa buco-faringo-esofagiană a digestiei caracterizată printr-o serie de modificări mecanice și fizico-chimice suferite de alimentele introduse în gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gură. Începând cu prehensiunea, act conștient, și continuând cu masticația și insalivația, în cavitatea bucală au loc formarea voluntară și pregătirea bolului alimentar ce va ajunge în stomac prin actul deglutiției. Secreția salivară reglată pe cale reflexă participă atât la formarea bolului alimentar în timpul masticației, cât și la hidroliza enzimatică a amidonului, ca fenomen chimic ce întregește manifestările mecanice ale digestiei bucale. II.4.2.1. Saliva este produsul de secreție al celor trei perechi de glande salivare anexate cavității bucale. Glandele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]