1,186 matches
-
De asta-și aminti în ziua aceea și, pe negândite, îi zmuci bățul din mâini, doborând-o la pământ. Surprinsă, bătrâna se speriase rău, dar își găsise bățul prin țărână și se ridicase dreaptă-dreaptă, cum nimeni n-o văzuse niciodată, bolborosind ceva cu ochii albi spre cer. Privind-o, băiatul simțise cum o moleșeală îl învălătucește și o stare de leșin îi slăbește cap și corp. Se dusese mintenaș acasă, strecurându-se în odaia lui, sfâșiat de neputință. Adormise buștean... Seara
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
apăsatul pe “clanța” slots-urilor și a automatelor!? Mă duc să mă culc, că mâine mă duc la coasă, vecine. Pas!” Și se trezi dintr-o dată din somn, căscă ochii, își dădu seama că e în patul din chichineața lui și bolborosi amenințător către un interlocutor închipuit, dincolo, pe fereastra deschisă: “Mama voastră de leneși, la muncă nu l-a întins ... “jartiera” trândăviei și tuturor schimonoselilor de pe lumea asta!” și-apoi, ca pe-un fel de autoreproș și blestemăție căzută așa din
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
Prin sufletul meu zboară vrăjitoare, iar inima uscată de griji și resemnare într-un pustiu imens s-a transformat. Trei capete se ceartă pe umeri zi de zi și se întrec, de născociri avide, iar gândurile mele bătrâne și livide, bolborosind, descântă poezii. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1566, Anul V, 15 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
aspru întâmpina prima zi a anului. Deodată le apăru în cale un om întins pe pământ, cu pieptul și burta dezgolite, lipit de ghiața care acoperea strada. Apropiindu-se, și-au dat seama că era un tânăr, de vârsta lor. Bolborosea cuvinte abia auzite, ca pentru sine însuși. Tinerii creștini l-au ridicat de jos și, cu mare greutate, l-au înduplecat să intre cu ei în holul unui bloc din apropiere, unde s-a încălzit puțin stând cu spatele rezemat
DUPĂ CREDINTA VINE FAPTA de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344911_a_346240]
-
mine o rangă de fier de acasă să mă păzesc de câini și nici una, nicidouă, îi croiesc o lovitură drept în moalele capului...Eu n-am dat să-l omor, sau nu mi-am dat seama...A căzut la pământ bolborosind ceva, îi curgea sângele și pe gură și pe nas...Și el de acolo striga, zbiera, nu tăcea deloc...Înfuriat că mă aude nevastă-sa, l-am tras în grădină într-o covergă cu cărbuni de foc, i-am băgat
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
ea. În căzătură s-a lovit cu capul de cimentul pardoselii și a rămas inconștientă întinsă pe ciment. Când a văzut Viorel că nu mai opune rezistență a crezut că a cedat poftelor sale. O săruta cu patimă și îi bolborosea la ureche ca un posedat: - Ai văzut că mă vrei? Ai văzut că mă dorești? Nici nu îi trecea prin cap că lovitura primită la cap putea să-i pună fetei viața în pericol. Îi rupse chiloții de pe ea și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
în balta ce se întindea în spatele celor două străzi, câte avea orașul pe malul său stâng. Peste canale se arcuiau poduri de lemn, prin scândurile cărora Ana, oprindu-se, putea să vadă sub pașii săi temători, cum apa se învolbura bolborosind în jurul pilonilor, smucind puternic bărcile acostate în apropiere și-apoi se desprindeau aruncându-se-n vad în jucăușe cercuri rotitoare, ca să curgă apoi lenevindu-se mai departe, spre balta ce se ghicea a fi foarte aproape în spatele caselor, din care
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
de explicații. - Tu realizezi cât mă jignești? Ce să înțeleg din toate astea? Că m-ai folosit atâta timp și eu, ca proasta, am crezut în tine? - Crezi ce vrei. Nu mă interesează si lasă-mă dracului în pace! a bolborosit Fănel și a ieșit trântind ușa după el. Se luminase afară și câteva raze de soare se opriseră pe trupul ghemuit sub un cearșaf. Anca a deschis ochii mari după ce a clipit des de mai multe ori și i-a
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
înțelegi că vreau să fiu lăsat în pace acum? - Bine. Cheful vine mâncând. Știi tu, ca la nuntă... Când trebuie să mergem la nunta lui Valentin cu Olga? Nu mi-ai spus. - ...N-am spus? Probabil că am uitat..., a bolborosit el după o pauză destul de apăsătoare. Fusese surprins de întrebare. "De unde p...a mă-sii a aflat asta, frate? La restaurant nu s-a vorbit despre așa ceva". Mergem peste două săptămâni cred, a continuat el oarecum împăciuitor. Anca s-a
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
eu alerg fără aripi spre casa părintească, unde altădată abia așteptam să ajung, să îmi alin supărările cu zâmbetul mamei și cu înjurătura caldă, de bun venit, a tătălui... Plăcintele sfârâiau în cuptor, cozonacii dădeau afară din formele negre, sarmalele bolboroseau sub capacul de tuci și florile tronau pe măsuța din hol, mereu altele , mereu ale altui anoptimp; mama știa cât le iubesc și mergea pe la vecine (care aveau grădini) și le striga veselă și mândră: - Hei, care aveți mâna mai
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
contra-zic un poet de-un asemenea calibru liric? Păi, dacă eul liric poate oricând să surprindă într-un pastel imaginar însăși justiția masturbându-se în piața poporului, în vreme ce "un vameș ne caută pe sub coaste / de țigări băuturi droguri/ viață".Dar el bolborosește fel de de fel de viziuni . Viziuni , și viziuni : pe la spatele lumii. Sau al lunii. Dincolo de soare. Ori dincolo de noapte. Viziuni elegante. Și viziuni trunchiate. Din rafinament. Ori din viteza : de emisie / recepție/receptare. "un individ fără ochi / și-a
VIZIUNI PE LA SPATELE LUMII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345375_a_346704]
-
aici ce este, nu te mai sclifosi ! ai înțeles măi, copchile, ai în-țe-les ? Bostanul era tăiat felii, felii fiind scos din cuptor numai când se cocea bine, și fiecare își trăgea lângă el porția, numai cel mijlociu, Niki, plângea înfundat bolborosind că el nu mănâncă așa ceva, că nu -i place. Măi, Măi ...ce pretențios mai ești !... ce-ai vrea ? fripturi ?...n-avem, ai să mori, măi, băiete de foame, de când n-ai mâncat ? urlă ta-su plin de supărare. În loc de răspuns
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
lor vaporoasă. Acum pana uriașă de vultur plutea și cobora deasupra grădinii foarte încet, învăluită în pânza alburie a norilor. Când ajunse deasupra grădinii, un nătăfleață de căpcăun, rezemat de zid, cu ochiul închis și sforăind nevoie mare, începu să bolborosească pițigăiat: - Mie!... îmi... mi... a-nghiroasă a inamic! Ceilalți căpcăuni începură să râdă în hohote: - Ia uite la Căpcă 22! S-a încins jăratecul în el. - A băut cam multă smoală! Dar Căpcă 22 o ținea într-una: a-nghiroase-a inamic! a-nghiroase-a
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
a vrăjilor! Cotoroanța își aruncă straiele și basmaua slinoasă, își despleti părul și rămase în pielea goală. Din traistă scoase un craniu, oase de mortăciuni, coloană de pește, gheare de pasăre pe care și le trecu pe rând printre pântece, bolborosi cuvinte neînțelese și țopăi diabolic în jurul focului. Luminile flăcărilor îi aruncau pe chip umbre cu forme nedefinite. Din podul casei se auziră zgomote ciudate apoi un mieunat înfricoșător de motan. Și cum necuratul nu face biserici, dar potrivește întâmplările după
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
neghiobii! - și reîncepu dansul diabolic în jurul focului a cărui intensitate mai scăzu. După vreo oră de vrăjitorie, cotoroanța ieși pe ulița satului, goală și despletită, cu două torțe aprinse în mâini și țopăind, într-un ritual cunoscut numai de ea, bolborosi o magie prin care imploră forțele întunericului s-o urmeze la gârlă, unde aruncă făcăturile pe apă. Din baltă se auziră plescăituri și orăcăituri. Împielițata dănțui pe malul apei o jumătate de oră, apoi își îndemnă duhurile rele s-o
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
avea lângă vatră și aruncă apa peste vâlvătaie. Dar mare îi fu mirarea când flacăra se înălță până-n tavan și scaunul se făcu scrum. - Să-mi aduci jilț de aur în locul ăstuia de lemn! În cele din urmă, după ce mai bolborosi câteva cuvinte, trânti ușa, trase zăvorul și se tolăni în pat obosită după atâta trudă. A doua zi Leta lui Mandache își duse gâștele la apă, dar, cu cât se apropia, cu atât i se deslușea mai clar un trup
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
lemn, pe care plasa doi bolovani grei, ca să le țină sub apă. Pojghița albicioasă care se forma desupra plutea ca o pătură protectoare, străpunsă doar de furtunul de cauciuc prin care sufla din când în când aer, făcând apa să bolborosească. Gradul de aciditate cel mai potrivit pentru consum se atingea destul de exact în preajma Crăciunului. Era bucuria mamei, care pregătea tot felul de mâncăruri cu varza acră. După chiolhanurile grele, zeama de varză ne dregea stomacurile mai bine decât ciudatele pastile
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
inițial, se sprijini în degetul mare de la piciorul drept, se răsuci și privi în gol. La câțiva metri sub el apa clocotește înspumată. „Și dacă-i vreun pinten stâncos ascuns în valuri?” Se cutremură. Mai privi încă o dată și după cum bolborosea șuvoiul de apă părea suficient de adâncă. „Să nu-mi pierd luciditatea! Mă va învârti ca pe o morișcă!” Își desprinde palmele de pe stâncă și împinge cu forță în piciorul de sprijin ca să-l arunce cât mai departe de peretele
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Papa. -Ba norocul tău, uiți că Patriarhul a făcut judo?! interveni Diplomatul. -Stați că judo a făcut abia peste cinci ani de-acum înainte, nu vine așa socoteala?! zise Babacul. În timpul ăsta, Solitarul o luase la dans pe Flower-Power și bolborosea în franceză... parcă deslușiră ceva despre à la recherche du temps perdu. -Hai că mă zăpăciți de tot, mai bine să vedem ce coace Americanul, prea e tăcut, propuse molcom Diplomatul. -Miramoț, nu ai tu niște versuri pentru așa ocazie
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Măruntă, rece, întunecată. Străzile păreau cumva părăsite. Durerea o învăluia din cap până în picioare și era singura care se mai arăta acum prietenoasă cu ea. Rătăci mult până ajunse la Podul Zodiilor, înfășurat și el în aburii ploii. Someșul trecea bolborosind nervos pe sub el, înfoiat de apa care cădea din cer și pe care o înghițea cu lăcomie. Se opri în dreptul Taurului, aproape amorțită de umezeala rece. Sub picioarele podului, i se părea că curge acum un râu de păcură. Pierise
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
a așternut tăcerea și a început vântul să miște lanurile cu porumb, foșnetul foilor de porumb acoperiseră acel zbucium al fetei care se auzea din ce în ce mai încet. După o perioadă de timp, a ieșit unul din celoveci făcut leoarcă de sudoare, bolborosindu-și nemulțumirea. Fata în urma lui avea bluza zdrențuită și fusta făcută fâșii-fâșii, fața-i era plină de pământ, blestema și plângea, nu înțelegeam clar ce spune căci rușii ne-au poruncit să plecăm repede. Seara am poposit între două dealuri
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
El citea un tabloid, ea făcea un joc pe mobil. Nici nu-l văzură, nici nu-l auziră pe cutezător. Odată ajuns în dreptul celor doi niznai, tinerelul se poticni și dădu cu fruntea de geamul ușii. Năucit de izbitură, pică bolborosind ceva de ne-nțeles cuiva pe moment, seniorii fiind prea încântați de strategia cu lița de nylon care unise picioarele scăunelelor și-l stăvilise pe recidivist. Toți ca unul nu interveniră cu nimic. Doar expresia fețelor le trăda nerăbdarea descărcării
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
se îndepărta de casa lor. Ar fi vrut să fie îngrijorat, dar nu era! Prezența aceea nu părea să fie ostilă, decât dacă era alungată. Chiar și așa, se întorcea mereu la locul de veghe. Ciorba caldă și parfumată ce bolborosea pe vatră în oala de lut, pâinea pufoasă și aurie ce trona în mijlocul mesei, dragostea și pacea familiei, gângurelile dulci ale fetiței ce alerga de la unul la altul, creau un tablou unic și duios și răsplăteau pe tinerii soți pentru
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
ce ai făcut? murmură speriată, repezindu-se într-o cursă nebună pe scări, în ajutorul lui. Ajunse în grădină desculță și răvășită, unde îl găsi pe Carlos palid de durere, ghemuit pe iarba moale și umedă, gemând încetișor. - Erai acolo? bolborosi el, îngrijorat mai mult pentru ce auzise, decât pentru ce văzuse ea. - Da, am văzut că nu ești în pat și cum fereastra era deschisă, ți-am auzit vocea în parc. Iubitule, de ce ai făcut asta? se tângui ea cercetându
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
cei din jur, bucuria de a dărui și a primi... Doamne, pe atunci simțeam bucuria tuturor, simțeam că trăiesc! Îmi revine în memorie plăcerea cu care mâncam colindețele, pe care mama mea le punea în zeama în care fierbea caltaboșul bolborosind pe plită în dimineața Crăciunului. În acea zi, colindețele(specifice Munteniei), covrigii, colacii și boboroadele căpătau o savoare deosebită. Merele si gutuile coapte erau cele mai deosebite delicatese pentru sufletul meu, și stăteau frumos rumenite pe colțul plitei, pentru a
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]