342 matches
-
judecător Simona-Maya Teodoroiu - judecător Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mihail Boldea în Dosarul nr. 4.767/1/2012* al Curții de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.171D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de
DECIZIE nr. 37 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270156_a_271485]
-
în Dosarul nr. 4.767/1/2012*, Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mihail Boldea într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece în lumina jurisprudenței Curții de la
DECIZIE nr. 37 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270156_a_271485]
-
Boldea a publicat numeroase cărți, a participat la redactarea unui număr important de lucrări colective și a participat la numeroase conferințe în țară și străinătate. Este membru în colegiul de redacție al mai multor publicații științifice românești și străine. Iulian Boldea este prezent în mai multe antologii de poezie: ”Ceasul de flori. Antologie de poezie târgumureșeană”, Editura Tipomur, 2001; Îmblânzitorul de timp. Antologie de poezie mureșeană”, Editura Tipomur, 2003; ”Poeții revistei Echinox. Antologie (1968-2003)” de Ion Pop, Editura Dacia, 2004; ”Antologia
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931, zona a fost reorganizată în cadrul județului Baia, comuna Ruginoasa cuprinzând cu satele Costești, Dumbrăvița, Gringești, Petrișu de Jos, Petrișu de Sus, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani a fost desființată, satul Vascani
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
Boldești-Grădiștea (în trecut, doar Boldești) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boldești (reședința) și Grădiștea. Comuna se află pe malurile lacului Boldești, în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și . Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102D care
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
Boldești-Grădiștea (în trecut, doar Boldești) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boldești (reședința) și Grădiștea. Comuna se află pe malurile lacului Boldești, în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și . Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102D care o leagă spre nord de si Mizil și spre vest de Sălciile
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
Boldești-Grădiștea (în trecut, doar Boldești) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boldești (reședința) și Grădiștea. Comuna se află pe malurile lacului Boldești, în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și . Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102D care o leagă spre nord de si Mizil și spre vest de Sălciile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boldești-Grădiștea se ridică
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
94%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,04%). Pentru 2,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compoziție ca și astăzi, și anume satele Boldești (reședința) și Grădiștea, totalizând 1130 de locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
Pentru 2,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compoziție ca și astăzi, și anume satele Boldești (reședința) și Grădiștea, totalizând 1130 de locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în fiecare din cele două sate. Locuitorii se ocupau cu agricultura, iar comuna
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compoziție ca și astăzi, și anume satele Boldești (reședința) și Grădiștea, totalizând 1130 de locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în fiecare din cele două sate. Locuitorii se ocupau cu agricultura, iar comuna beneficia și de peștele din lacul Boldești și de vânatul
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în fiecare din cele două sate. Locuitorii se ocupau cu agricultura, iar comuna beneficia și de peștele din lacul Boldești și de vânatul din zonele sălbatice din preajma acestuia. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă și în aceeași compoziție, având 1590 de locuitori. În 1950, la reforma administrativă, comuna s-a regăsit în raionul Mizil al regiunii Buzău
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
având 1590 de locuitori. În 1950, la reforma administrativă, comuna s-a regăsit în raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. După reînființarea județelor în 1968, a fost transferată în județul Prahova, fiind numită temporar "Boldești de Mizil" și apoi "Boldești-Grădiștea". În comuna Boldești-Grădiștea se află crucea de piatră de „La Armani” (1731) din satul Boldești, monument istoric memorial sau funerar de interes național. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. După reînființarea județelor în 1968, a fost transferată în județul Prahova, fiind numită temporar "Boldești de Mizil" și apoi "Boldești-Grădiștea". În comuna Boldești-Grădiștea se află crucea de piatră de „La Armani” (1731) din satul Boldești, monument istoric memorial sau funerar de interes național. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice din zona satului Boldești: așezarea din secolele
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
1731) din satul Boldești, monument istoric memorial sau funerar de interes național. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice din zona satului Boldești: așezarea din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la „Popina Mare”; necropola din aceeași perioadă de „la Cărămidărie”; și necropola din secolele al IV-lea-al V-lea e.n. din zona dispensarului și a magazinului universal.
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,65%), cu o minoritate de penticostali (1,7%). Pentru 2,3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, satele ei făceau parte din comuna Boldești, satul Lipănești fiind chiar reședința acesteia. Comuna Lipănești s-a înființat în anii 1940, prin separarea satelor Lipănești, Șipotu și Satu Nou de comuna Boldești din județul Prahova. În 1950, ea a fost inclusă în raionul Ploiești din regiunea Prahova
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, satele ei făceau parte din comuna Boldești, satul Lipănești fiind chiar reședința acesteia. Comuna Lipănești s-a înființat în anii 1940, prin separarea satelor Lipănești, Șipotu și Satu Nou de comuna Boldești din județul Prahova. În 1950, ea a fost inclusă în raionul Ploiești din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reînființarea județului, comuna a fost rearondată județului Prahova, primind și satul Zamfira (anterior în comuna
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
bărbaților în România. După ce au luat cele trebuincioase, s-au întors la primărie, unde au dispus ca victimele să fie urcate într-un camion, ce a pornit mai apoi spre graniță. Militarii s-au oprit însă pe vârful Măgheruș, unde Boldea și cei trei fii ai lui (Demian Nicolae, Demian Ioan și Demian Drăgan Nicolae) au fost împușcați și apoi îngropați. Tragedia familiei preotului român Andrei Bujor din satul clujean Mureșenii de Câmpie și a altor locuitori din comună a avut
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat în cuvinte aproape identice și de cronică lui Radu Popescu, însă nici unul dintre cei doi cronicari nu spune nici un cuvant despre motivația care a stat
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
Cristian Livescu, în Convorbiri literare, nr. 9/2005; idem, în Convorbiri literare, nr. 10/2005; idem, în Convorbiri literare, nr. 3/2011; Cosmin Ciotloș, în România literară, nr. 30/2005; Dan Bogdan Hanu, în Convorbiri literare, nr. 11/2005; Iulian Boldea, în Vatra, nr. 5/2006; Horia Gârbea, în Ramuri, nr. 11/2007; idem, în Săptămîna financiară, 5 sept. 2008; idem, în Luceafărul de dimineață, nr. 41/2010; Cristina Timar, în Vatra, nr. 12/2007; Tiberiu Stamate, în România literară, nr.
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
1841 de pictorul Simion Mărincan, ceea ce reiese din inscripția aflată deasupra ferestrei de sud-est a naosului: „S-au zugrăvit această sfântă biserică in zilele înălțatului împărat Ferdinand, fiind episcop al Ardealului Măria sa Ioan Lemeni și protopop al acestei dieceze Teodor Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au zugrăvit pe cheltuiala satului prin mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură, dar, după pictura ușilor împărătești
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
Avram Iancu (în trecut "Vidra de Sus" în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Achimețești, Avram Iancu (reședința), Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara. Orașul cel mai apropiat este Câmpeni. Este un
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
de comună în raionul Telenești, Republica Moldova. Localitatea este amplasată la distanța de 19 km de Telenești și 90 km de Chișinău. Suprafața comunei Zgărdești este de 36,17 km. Prima mențiune documentară datează de la 14 aprilie 1609, cu satele contopite Boldești și Cozești. În perioada țaristă făcea parte din volostea Chișcăreni, ținutul Bălți. În 1902 în Zgărdești erau 172 case, cu o populație de 860 persoane, români răzeși, care posedau pământ 2248 desetine. Împrejurul satului erau vii și grădini cu pomi
Zgărdești, Telenești () [Corola-website/Science/305220_a_306549]
-
Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă) • (Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic) • (Foieni) • (Supuru de Sus) • (Tiream) • (Turulung) • (Negrilești) • (Poiana) • (Șendreni) • (Tecuci) • (Vânători) • (Golești) • (Podu Dâmboviței) • (Vâlcelele) • (Babă Ana) • (Bătrâni) • (Boldești) • (Cioranii de Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare) • (Ghidici) • (Leu) • (Locusteni) • (Padea
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
1968: Mirel Blumer, "Ștefan Petică - un glas din mulțime", în „Viața nouă”, nr. 7438, 10 nov. 1968, p. 3 BOGDAN-DUICĂ 1924: G. I., Bogdan-Duică, "Ștefan Petică, Moartea viselor (zece sonete), "în Aurora, IV, nr. 942, 25 decembrie 1924, pp. 1-2. BOLDEA 2011: Iulian Boldea, "De la Modernism la Postmodernism", cap. Ștefan Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19. BOLDEA 2012: Iulian Boldea, "Teme și variațiuni", cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
G. I., Bogdan-Duică, "Ștefan Petică, Moartea viselor (zece sonete), "în Aurora, IV, nr. 942, 25 decembrie 1924, pp. 1-2. BOLDEA 2011: Iulian Boldea, "De la Modernism la Postmodernism", cap. Ștefan Petică, Colecția STUDII, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2011, pp.16-19. BOLDEA 2012: Iulian Boldea, "Teme și variațiuni", cap. „Un simbolist aproape uitat: Ștefan Petică”, Colecția Istorie & Teorie & Critică Literară, Editura EuroPress Group, București 2012, pp. 49-53. BOTE 1966: Lidia Bote, "Simbolismul românesc", E.P.L., București, 1966, p. 31, 39, 43-44, 46, 49
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]