5,885 matches
-
adună într un nucleu praf și gaze din Cosmos pănă cănd temperaturile din centrul lor, din miezul lor, ajung la peste zece milioane de grade datorită reacțiilor nucleare dintre heliu și hidrogen, care-i dau noii stele o strălucire pe bolta cerească așa cum le vedem noi cu ochiul liber cănd, într-o noapte senină, omul poate număra peste 6000 de stele. Cu un telescop performant, dar mai ales cu un radiotelescop, pot fi văzute milioane de stele! Adam: Cea mai strălucitoare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
comete dezechilibrănd corpurile cerești apropiate pănă își găsesc orbitele lor stabile, definitive, fără obstacole în drumul lor veșnic. Adam: Deci, Cosmosul, stelele, planetele sunt într-o permanentă mișcare, lucru stabilit de către astronomii care au studiat cu atenție, cu telescoape performante, bolta cerească și au determinat orbitele planetelor și viteza cu care se deplasează, stabilind ecuațiile mișcării fiecărei planete. Surpriza pentru voi este că, folosind toate aceste date, puteți realiza o simulare pe calculator care redă mișcarea planetelor Sistemului nostru Solar și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
oricărei ontologii. Unul dintre aceste sisteme este ritmicitatea tensională dintre sensurile componentelor unui poem și tonurile fonemice. Iată poezia La steaua. In primul vers vocala repetată a semnează prezența luminoasă a stelei, iar terminarea pe silabă accentuată fixează astrul pe boltă ("La steaua care-a răsărit"), pentru ca vocalele stinse din finalul celui de-al doilea vers ("E-o cale-atât de lungă"), precum și rima vibrantă, cu silabă neaccentuată, să sugereze nemărginirea spațiilor parcurse de lumina astrului. În strofa următoare, alternarea silabei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
desfășurare indefinită are loc de asemenea în Și dacă..., Sara pe deal, Mai am un singur dor, Strigoii, dar mai ales în Luceafărul, unde profilul spiritual al personajelor, orizontul lor de gândire este exprimat prin perspective spațiale adecvate. Palatul cu bolțile înalte și sumbre formează cadrul simțământului vag încă, dar totuși înalt al Cătălinei; nesfârșirea parcursă fulgerător de luceafăr în drumul său spre Demiurg plasticizează supramăsura patimii și natura superioară a lui Hyperion; dimpotrivă, ungherul întunecat din palat, unde pajul oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să rămână ca o simplă "dantelă" lângă iubita care nu cunoaște "otrava gândirii". Căci, spune Arghezi: "Dar de stai să te gândești,/ Mai bine să fii cum ești,/ Să te-nțepi, să te strivești / Prin bucate omenești". Infinitul cu toate bolțile sale se reduce la un șuier prelung, la o simplă săgeată care pătrunde făptura omenească. Moartea este văzută ca o plecare ceva mai îndelungată, un joc "de-a v-ați ascunselea" povestit copiilor cu cea mai desăvârșită familiaritate. Care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pacea. Grijile oamenilor, ce nu obosesc niciodată, dorm. Ele îmi dau libertate și răgaz. Mulțumescu-ți, ție, o, Noapte, tu, Eliberatoarea mea! Ca un văl alb de ceață Luna înconjură hotarele șovăitoare ale depărtatelor coline... Ochiul meu se înalță spre eterna boltă a cerului, Cătând spre tine, o, strălucitoare stea a nopții! Și toate din veșnicia ta coboară asupră-mi: Uitarea dorințelor și a speranțelor toate. Simțirea mi se pierde în contemplare, Ceea ce numeam eul meu, dispare. Mă dăruiesc cu totul nemărginirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
intelectului celor rari nu sfârșește niciodată; Puterea intelectuală nu se află niciodată în repaus, nu este nicicând satisfăcută cu un adevăr inteligibil, ci aspiră mereu și mereu spre adevărul de necuprins, nu este mulțumită niciodată cu ceva finit... Ea despică bolta cerească, se avântă în nemărginire și, prin eter, pătrunde în sferele superioare, parcurgând treaptă cu treaptă adevăruri tot mai înalte." Or, care este suprema aspirație a spiritelor dotate cu inteligență și iluminare divină: eliberarea metafizică. Focul și eterul mistuire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
parcurgând treaptă cu treaptă adevăruri tot mai înalte." Or, care este suprema aspirație a spiritelor dotate cu inteligență și iluminare divină: eliberarea metafizică. Focul și eterul mistuire și renaștere ca spirit pur sunt realitățile eliberatoare ultime care constituie cheia de boltă în gândirea poetică a lui Bruno. Iată alte texte în acest sens din opera amintită: "Nobilul foc mă nalță și mă mântuie de natura inferioară... Mereu voi fi asemenea Phoenixului... Prin lumina intelectuală sufletul meu suie iluminând și arzând prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
multă durere, sufletul ei va fi mântuit. Va urca la ceruri eliberat de nestemata păcătoasă care nu-i mai sclipește pe deget, pentru că s-a înfipt deja de mult în carnea obrazului, sfâșiată până aproape de os. Sânge mult, până aproape de bolțile sufletului. Când Baha moare, răpusă de hanger, Omalissan nu mai aude, de mult, nimic. Nu vede îmbulzeala, forfota slugilor care-și cheamă stăpânul. Prin fața ochilor ei trec aripi de înger. Cu excepția găurii din obraz, acolo unde, printre fâșii de țesut
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
vizigotă. Își vopsea mâinile cu henna și își colora pleoapele încă de la zece ani. Devenise repede eleva favorită a lui Aabid și vocea ei unduia leneș într-o arabă fără greș. Era neîntrecută la desen. De sub degetele ei răsăreau arcade, bolte și un pavilion care, într-o vară, a prins viață în grădina lui Musa, sub ochiul atent al fetei de 12 ani. Isabel la segunda calcula unghiuri, înclinații și raze de cerc, hotăra materialele potrivite pentru fiecare centimetru de construcție
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
întuneric. S-au stre cu rat pe ferestrele deschise, s-au lăsat să alunece pe sub cearșafuri, printre brațe, pe sub vise, printre suflete. Au îmbibat cerneala tipografică și covoarele cu fir de lână. S-au cuibărit în tencuieli și au făcut boltă peste parcuri și linii de tramvai. Pe Alexandre l-au trezit când era bine trecut de miezul nopții, cu o stranie senzație de familiaritate, de amintire care i se furișa în nări și-i deschidea, cu atingere înmiresmată, pleoapele. — Simți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
anevoios printre mașinile grăbite să ajungă la destinație. Dar în sfârșit ajunse. Prin parc doar câțiva trecători grăbiți. Puțini. Era liniște, liniștea aceea de care avea nevoie pentru a-și auzi gândurile. Se așeză pe o bancă retrasă, sub o boltă de trandafiri albi. Parfumul lor o opri din orice activitate pentru câteva clipe. Își răsfăță nările și-și umplu plămânii cu mirosul amețitor. Repetă de mai multe ori acțiunea, nesățioasă, dornică să o inunde aroma relaxantă. Avea nevoie de aerul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să ?i a scos În repetate rânduri efecte deosebite de cadru ?i atmosfer? din folosirea perspectivei lunare " . (Zoe D.-Bu?ulenga) Stelele Motto: «... Oriunde am sta, cerul ne pare o bolț? deasupra, o jum?țațe dinl?untrul unui glob, dar bolta pare a se Învârți Împrejurul p? mântului de la r???riț spre apus; unele stele descriu Împrejurul lui cercuri mari, altele cercuri mici; numai dou? locuri ale cerului par a sta În nemi?care, dou? puncte cele dou? poluri ale globului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve?niciei („Pref? cute-n stele de-aur merg pân'la-a veciei u??") sau arzând În dep?rt?ri pan? ce pier („...ard dep? rt?rilor / Pan? ce pier"), stelele sunt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și frecventa cenaclul literar „Viața Buzăului“. Publicase câteva poezii patrio tice În Săptămâna, i le arătase, iar el reținuse și rumega de atunci, În minte, un vers, unul singur, care suna cam așa: Dar de ce „acestea“? Sigur, Își zicea, „clipa bolții“, care făcea din epoca de aur firmamentul unic al românului (veșnicia, eternitatea bolții ar fi sunat prea strident, prea evident, ar fi flatat regimul cu prea multă slugărnicie), pica bine, purta În sine avântul prefăcut al veleitarului, al tânărului utecist
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
i le arătase, iar el reținuse și rumega de atunci, În minte, un vers, unul singur, care suna cam așa: Dar de ce „acestea“? Sigur, Își zicea, „clipa bolții“, care făcea din epoca de aur firmamentul unic al românului (veșnicia, eternitatea bolții ar fi sunat prea strident, prea evident, ar fi flatat regimul cu prea multă slugărnicie), pica bine, purta În sine avântul prefăcut al veleitarului, al tânărului utecist care privea În zare tăios, fiindcă acolo, În zarea aceea, departe, se ascundea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
versurile poetului B.Fundoianu,în concepția criticului literar George Călinescu ca fiind „transcrieri ale unei patriarhalități inedite” și „o îmbătare de exaltații vitale”,sună dramatic pentru pastelul citadin: „Afară suflă vântul și ploaia bate-n geamuri,\ Și nori sporesc pe bolta ca zdrențuite flamuri,\ Mor macii-n lac de sânge pe margini de răzoare,\ Și plânge firav cimbrul și gingașa cicoare...”. Turistul enigmatic va mai petrece încă douăzeci de ani departe de oraș. Vizitatorii din sudul țarii recunosc că este cel
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pentru ape din drenaje, conform proiectelor acestor lucrări sau prin măsurători directe; - pentru ape infiltrate din pânza de apă subterană, se consideră un debit de 0,5 ... 1,0 l/s pe km de canal, în situația în care extradosul bolții canalului este situat la cel puțin 0,5 m sub nivelul hidrostatic al apei subterane; - în situații deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adâncimi mari în apă subterană, canalizări importante conform STAS 4273-83 etc.), determinarea debitului de ape subterane
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de gând să lucreze, să scrie, să privească livada, satul și cerul cu "telescopul". Da, cu o lunetă cumpărată așa, într-o doară, când bântuia printr-un marché aux puces târgul de vechituri din Paris. Din copilărie fusese fermecat de bolta cerească și-și dorise o lunetă. Uite că o avea, o să-și găsească timp și pentru ea! Computerul a fost montat în camera de la parter. Dar acum altele erau prioritățile mașinile de la Văleni. Vorbi cu domnul Pavelescu și cu badea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în egală măsură autoritar. Soția sa Domnica, născută tot în zona Cernăuți, a fost educatoare și l-a urmat peste tot până la sfârșitul zilelor stabilindu-se în final la Pașcani, într-o căsuță cu mulți brazi la poartă și o boltă de viță de vie. Fiul lor, Viorel, născut în 1944, este absolvent de Conservator, secția pedagogie. Viorel Pascal a funcționat, ca profesor de muzică, mai întâi la Pașcani, apoi la Școala nr. 2 din Gura Humorului, de unde a ieșit la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Un anonim, cu experiența vieții: "E greu de făcut avere, dar și mai greu de a o păstra!" Lume cumpătată. Dar ce cumpăra ea? Iată-i, pe Granpa și pe mama în pasajul Vilagros - totdeauna m-a fascinat, poate din pricina boltei acoperitoare - intrând în magazinul d-lor Maier și Stern, de la numărul 3. Interesat de noutăți, granpa putea să se oprească la un Stereoscop american, "confecționat din lemn de acaju american, cu sticle Flammarion ca la lunetele astronomice". Iar "în acest
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
altul, această convivialitate de salon sau de recepție impune atmosfera chiar atunci când decorul are izul balcanic al Hanului cu Tei: "E un loc din alte timpuri, cred că de pe vremea lui Hangerliu. Cele două capete ale pasajului sunt păzite de bolți care au scăpat miraculos de la focul lui Bibescu și au fost restaurate de oameni care au știut să păstreze pecetea trecutului. Pe aici treceau craii de la Curtea Veche sau însuși autorul, Mateiu Caragiale, când se ducea la Iancu sau la
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
veți obișnui" e singura consolare... Leii sînt odoarele palatului, dar "toate aceste splendori, toată această liniște aparentă, dispare ca prin farmec noaptea, în ceasurile de odihnă, cînd apucate de nostalgia deșerturilor și a pădurilor virgine, superbele fiare își înalță sub bolta cerului smălțuit de stele, protestul răcnetelor lor." A doua zi, pe lumină, se văd casele simple, costumele abisiniene, Biblia lor ilustrată, pentru copii. "Ochiul înregistrează." Familia imperială, monumentul încoronării, sculptat de un român macedonean, Mihail Hâciu-Nakas. Cerșetorul la care, după
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
extremă, la limita disoluției formei și a materiei, Arcul, Adam și Eva, Trecerea, Pasărea și Melcul plasează sculptura pe o treaptă a aspirației artistice în care singurul material este Spiritul. Restul nu-i decît conturul amplu al unui desen pe bolta cerească. După Brâncuși, Max Dumitraș afirmă din nou, prin aceste propoziții eliptice, că sculptura a ieșit de sub determinarea lui Newton și s-a așezat, cu o măreție discretă, în ecuația la fel de eliptică a lui Enstein, în aceea care concentrează întreaga
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
eroului pozitiv", manechin al idealizării ideologice, centru de greutate al tezismului urmărind modelarea mentalității "omului nou". A acelui homuncul creat în laboratoarele colaboraționismului, "piatră de încercare pentru capacitatea scriitorului de a cuprinde și pătrunde esențialul din spiritul epocii", "cheia de boltă a literaturii noi, realist-socialistă". Cît privește conceptul de libertate, acesta e trecut prin prisma sacrosanctei ideologii spre a dobîndi o fasonare "principială". Ceea ce acum ne apare drept o grotescă echilibristică verbală pe "linia" partidului, unica permisă, de altminteri, să capete
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]