682 matches
-
pună hainele într-o sacoșă pe care i-o încredința lui Ruby. Așa procedă și acum, și apăru din cabină, zveltă, frumoasă, în costumul ei de baie cu fustiță verde (detesta bikini) și fără bonetă (la Institut nu se foloseau bonete de baie). Aerul rece îi învălui trupul cald și-i tăie, o clipă, respirația. Păși cu grijă, în vârful picioarelor, pe pavajul înghețat, sticlos, și plonjă grațios în norul de abur care vătuia bazinul. Înota frumos în plăcuta apă caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că a sosit momentul când trebuia să-și apuce viitorul cu amândouă mâinile și să-l țină strâns. Se simte, pare-se, în deplină siguranță. Când am vizitat-o, ceaiul ne-a fost servit de o fată-n casă cu bonetă albă. Diane s-a interesat, cu un aer compătimitor, ce mai face „sărmanul George“. Emma și Pearl „sunt bine“ și ei, deși nu au completat romantica simetrie a idilei noastre desprinse parcă din Visul unei nopți de vară, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Sofonda și Vivienne și Kitty erau toate cu mine la spital. Mâinile i se ridică de pe gresie și le plimbă strânse în sus și-n jos pe laturile bluzei. — Toate trei purtau hainele alea largi și verzi de infirmiere, cu bonete peste peruci și cu broșele alea cu pietre prețioase stil Ducesa de Windsor agățate pe hainele lor de infirmiere, zice Brandy. Se vânturau prin spatele chirurgului și-al luminilor, și Sofona îmi spunea să număr invers de la o sută. Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pentru Biserică și recuperat de materialismul dialectic, Lucrețiu își merită prisosință ciomăgeala. Iată un om ai cărui dușmani nu sunt prietenii hedonismului! Stoici care lansează calomnii, creștini care le reiau pe cont propriu, ba mai și adaugă, medici psihiatri purtând bonete cu urechi de măgar, feministe postmoderne care reactivează platonismul excitându-se în afara contextului și a categoriilor istorice: Lucrețiu deranjează. Și cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
port și cu legenda: „Veniți, urmați-mă, a zis Iisus, și am să vă fac pescari de oameni!“. În cinstea Paștelui, sora mea improvizase o scenetă a patimilor pe televizor: un crucifix poleit, înconjurat de zece iepurași pascali chinezești cu bonete tam o’shanter pe cap. Cred că aici e de găsit adevărata devoțiune față de Dumnezeu a surorii mele: în accesorii. Cu ani în urmă, înainte de a-l cunoaște pe Dave, am făcut o călătorie prin Europa împreună într-o vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
1976. Personajul Kunta Kinte era un copil de culoare, răpit din Gambia în 1767 și vîndut ca sclav în Maryland, personaj considerat de autorul romanului un strămoș al său. Sheba împotriva întregii lumi (în lat. în orig.). Tam o’shanter, bonete cu motive ecosez și cu pampon în creștet, parte a costumului scoțian bărbătesc. Numele vine de la personajul scoțian Tam O’Shanter din poemul cu același nume de Robert Burns. La Lourdes, locul Fecioarei din Lourdes făcătoare de minuni, există reproduceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
depun ofranda zeului Marte și, după un scurt popas plin de efuziuni zgomotoase, dispar la vale, În ceață. În poartă ne Întîmpină un locotenent Însoțit de un caporal. Ceva mai Încolo, atîrnați de un gard stau vreo trei șmecheri, cu bonetele lăsate pe ceafă. Unul dintre ei rîgÎie răsunător, o urare de bun venit - locotenentul Îi face observație, neconvins. Intrăm pe poartă, trăgînd după noi valizele maro de lemn. Dincolo de poartă sînt cîțiva cîini, niște potăi flocoase și murdare care țopăie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
despre care nici măcar nu știți dacă au sau nu sîmburi și dulciuri de tot felul - o obscenitate de care nu ați mai avut parte de ani buni... Serios? De ani buni? Nu ați avut parte vreodată. Băcanul, cu șorț și bonetă, la Început zîmbind politicos, apoi cu o figură jenată, vă spune În limba lui plină de consoane melodioase cam ce puteți cumpăra cu suma de bani pe care i-o fluturați prin față - cîteva chestii mici, subțiri, așa, mai mult
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În celălalt dormitor. Adorm gîndindu-mă că va trebui să-i anunț pe ai mei, să le spun unde mama dracului am ajuns. Caporalul bateriei noastre zice că e craiovean, dar nu cred că asta o să mă ajute cu ceva. Poartă boneta pe-o sprînceană și, cînd se fîțÎie pe lîngă coloana tropăind În pas de defilare, șuieră printre dinți o melodie populară din baștina lui, o periferie a Craiovei. E un tip rudimentar și dușmănos, deși Încearcă să se facă prietenos
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
radiografie. Dacă cineva se uită la noi, are senzația că vede dublu, că trebuie să-și șteargă ochelarii. Csabi e sleit, hainele abia mai stau pe el, are o privire pierdută. Portocală zbiară ca un apucat În continuare, Îmbujorat, cu boneta pusă pe-o sprînceană. — Ia mai bagă douăj’ de flotări! țipă el. — Pe mă-ta-n cur de bou, se aude de undeva din spate și nimeni, nici măcar caporalul Portocală, nu poate să spună cu siguranță dacă Într-adevăr s-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care pare dispus să ne facă viața grea e Portocală, căruia nu trebuie să-i dai multe motive să Înceapă să se bîțÎie. Orele de instrucție sînt un fel de apocalipsă, zbiară ordine de sub mustața firavă, mijind ochii și mutîndu-și boneta de pe o sprînceană pe alta, o cochetărie rurală Îngrozitor de enervantă. Caporalul Portocală pare un pic atins și de niște fiori lirici. Ne-a umplut mintea cu zeci de cîntece În care batalioane de viteji fac diverse lucruri, În timp ce tobele bubuie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unității care se găsește deja acolo uită de țintele aliniate, uită de armele Încărcate și pregătite de tragere și se Întoarce speriată să vadă cine sînt zănaticii care rag și le strică toată concentrarea momentului. Lui Portocală i se Învîrte boneta pe cap de mîndrie. Seara, la duș, Portocală, beat de sine după o zi glorioasă, Îl trece printr-o serie de umilințe pe craioveanul care după cîte se pare suferă de un handicap mental, pocnindu-l cu un prosop umed
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la rîndul ei pe fundul unei tranșee ce traversează o biută de pămînt, profilul caporalului Porcescu pare efigia unui Împărat roman dement, proiectată pe cerul cenușiu. Are o privire Încruntată și tulbure, cîteva smocuri de păr i- au ieșit de sub bonetă și Îi stau lipite de fruntea lucioasă, aburită, chipul gușat ar putea fi efectul unei boli degenerative. S-a urcat pe platforma tunului și răcnește la noi să scoatem lăzile cu muniție de antrenament, după care muncește cu conștiinciozitate să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
noastre. Îl aud În tot acest vacarm pe Moise țipînd: — Ce mă-sa se Întîmplă? Ne lămurește bucătarul, În timp ce ne toarnă cina puturoasă din cazan În bidoane: — S-a schimbat consemnul alarmei. — Așa, și? — Și, zice el, Împingîndu-și spre ceafă boneta cu coada polonicului. — Și ce? Și căcat... Ați căpiat? Vouă nu v-a spus nimeni? S-a dat Stare de Urgență sau cum se cheamăă Ofițerii vorbeau În popotă despre războiul civil de la Timișoara, ne atacă ungurii. În cantină e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vrei să vii cu mine deseară, nu cred că o să observe nimeni dacă lipsești cîteva ore, oricum locuiește pe strada din spate, la trei minute de spital, m-am uitat la ea, o tipă foarte drăguță, zîmbind foarte drăguț de sub boneta ei albă, dar vorbind foarte ciudat, părînd că nu Înțelege cu cine stă de vorbă, un adevărat om de lume și un erou cu pieptul de oțel, adică se face apel către forțele civile feminine să se bage bine la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
tubul de sticlă pe măsură ce-l umple. Delia are un chip osos, nu atît bătrîn, cît Îmbătrînit. CÎnd se Întoarce să golească lichidul Într-un fel de oală smălțuită În formă de rinichi, văd prin părul slinos și rar că are boneta lipită de ceafă cu un plasture oribil, murdar. Un zbieret mi se zbate În gîtul inert, În timp ce ea dă să-și aplece spre mine chipul supt, osos. O coincidență aproape neverosimilă mi-l scoate pe Cristian În cale cînd ies
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
două curele tocite și i-a strecurat Între dinți o spatulă de lemn, iar acum așteaptă ca sedativul să-și facă efectul. Fenomenul, care și-a schimbat balonzaidul cu un halat alb și și-a vîrÎt coama tapată sub o bonetă, apare și Îi face un consult sumar, Îi caută pulsul, indicîndu-i sorei schimbarea unor doze În tratament. Ieșim pe hol (din pudoare, În fond, noi sîntem sănătoși tun, eu fiind oricum pacientul altei secții), trăgînd cu coada ochiului spre oja
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
industrial, de obiecte grele, din fier. Pacientul e În continuare vesel, le urează la mulți ani și Întreabă dacă nu se poate să primească la pachet din drăcia aia pe care i-au injectat-o. RÎde. Intră doctorul, bine echipat: bonetă, mască, are În frunte un bec. Pacientul Îl privește cu ochi mari și umezi - din pricina concentrării. El nu vede un om: vede un far umblînd prin sală. RÎde. Asistentele Îl țin de mîini În timp ce doctorul Îi injectează anestezicul În părțile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
poarta. Acum poate că o vezi și tu? Nu? Ne vezi cum ieșim prin ea, În haine civile, țipătoare, iar eu am o freză hunky-punky pentru că În ultimele două luni mi-am luat la piele numai părul care ieșea de sub bonetă?...sîntem isterici și zbierăm? Conduși de un buchet verde de ofițeri, În mijlocul căruia Stancu ține să se vadă, roșu și ursuz ca un bujor, ca o mireasă din comuna Prisaca? Acum ne vezi? Iar eu strig, brusc, fluturînd mîna deasupra
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din semi-profil, pe care tinerii și-o fac În ultimele săptămîni ale stagiului militar, ca să aibă o amintire. Se vedeau nasturii uniformei, jumătate de nas, jumătate de gură Împreună cu jumătatea unui surîs de comandă, un ochi, un umăr, jumătate din bonetă. Era desigur o fotografie veche, cu marginile Îngălbenite, pe spatele căreia cineva scrisese localitatea și anul În care fusese făcută. Din numele localității rămăseseră numai ultimele trei litere: son, În schimb era vizibil Întreg numele statului: Arizona, și se putea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
De fapt, primul grup era condus de doamna Agneta, membră a comitetului de organizare. Ea veni Însoțită de cîțiva pacienți ai clinicii de boli nervoase, unde lucra ca infirmieră, Îmbrăcați În uniforme de trening vechi și purtînd pe cap niște bonete tricotate, care Întîmplător le acopereau și urechile. Ca să fie sigură că nu-i vor crea probleme, de dimineață le pusese În ceai o doză dublă de Xanax. CÎnd se opriră la marginea terenului, și doamna Agneta observă că pacienții se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
așteptasem. O femeie mai curînd fără vîrstă, dar În orice caz trecută, cu părul vopsit negru, coafat În stilul anilor cincizeci, Îmbrăcată Într-un palton cu marginile roase și de o culoare incertă - să zicem, vînăt -, purtînd pe cap o bonetă verde cam fistichie, de lînă tricotată. Vederea ei Îmi inspira, prin nu știu ce detalii pe care nu le-am putut fixa, o anumită dezordine. Poate mirosul neplăcut, de ceapă prăjită, al hainelor ei? Molfăia ceva, am crezut la Început că e
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acea notă le fusese citită ca nu cumva să irosească și ei vreun bob de grâu, de porumb. Salopetele pătate de ulei și Îmbâcsite de praf le fluturau pe ciolane. Mulți nu aveau centuri și aproape toți pierduseră stemele de la bonetă. Furia Împotriva Comandantului se ascuțise. Ei erau, dintre toți camarazii lor, cei mai oropsiși, adică veneau din familii mai sărmane, aveau pile mai mici și, poate, chiar noroc mai puțin. Luna august Însemna permisii ori concedii căci, În această binecuvântată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
puseră lângă paturile alese. „Intrați câte unul, numai când vă strigăm. Să aveți la voi prosoape curate și să vă purtați frumos. Acuma ieșiți puțin afară, ca să ne pregătim.” Soldații, ca să nu se iște supărări, făcură bilețele, le amestecară În boneta unuia și traseră numerele de ordine. Așteptau cuminți, Înșiruiți la intrare, cu busturile goale și cu prosoapele atârnate pe mâna stângă, cum fuseseră Învățați de sergentul de la cazarmă că era regulamentar să intre dimineața În spălător. „Primii doi!” auziră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
amiază, Între linii Începuse să se audă zarvă. De-a lungul lor, În ținutul nimănui, cutreiera cel mai frumos porumbel al păcii. Un soldat rus, beat de votcă și de fericire, călărea pe deșelate un cal speriat. Rusului Îi căzuse boneta, vestonul Îi era descheiat, Îi lipsea centura, nu avea armă. Calul târa după el un tun de artilerie ușoară. Țeava se zbătea aiurea, Încoace și-ncolo, În sus sau În jos, după cum roțile intrau și ieșeau din gropi. Soldatul urla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]