684 matches
-
printre ramurile copacilor, văzu chipuri care se Întorceau spre el. Șase soldați chinezi trecură pe lîngă avioanele abandonate, mergînd pe drumul de centură. Erau chinezi din nord, Înalți, cu oase grele, purtînd ranițe pline și uniforme albastre, vătuite. Aveau la bonetele moi steluțe roșii În cinci colțuri, iar conducătorul lor avea o armă automată un model străin, cu un butoiaș cu răcire cu aer și magazie tobă. Purta ochelari și era mai tînăr și mai subțire decît oamenii săi, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de ani. Înainte de a mă căsători, i-am făcut pentru scurtă vreme curte, oscilând între joc și sinceritate. A deschis larg ușa. În camera medicilor se afla un infirmier care strângea cănile de cafea. Ada a luat din cutie o bonetă și o mască, și le-a pus în grabă și a intrat. Cred că am văzut-o după câtăva vreme, atunci când mi-am întors privirea spre asistenta instrumentară să-i dau clemele. M-am gândit că era ciudat că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
a scos mănușile, are mâinile albe. Cu mâinile acelea vine spre mine. Mi-a luat mai mult timp, am avut probleme cu dura mater, s-a contractat, a sângerat prea mult, am făcut eforturi să o fac să coaguleze. Are boneta udă leoarcă, urmele măștii în jurul gurii și un chip de nebun. Vorbește repede, se bâlbâie. Să sperăm că nu este o leziune asonală difuză, că, la impact, compresia creierului nu a fost devastantă... Aprob cu respirația. — Încercați să aflați? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mă duc la ea. O strâng în brațe, e un sac care tremură. Simt mirosul casei în acest pustiu de amoniac. — Cum se simte? — Trăiește. O ajut să-și pună halatul, masca, apărătoarele de plastic peste pantofii de stradă și boneta pe cap. Se apleacă deasupra ta și te privește de aproape. Privește bandajul, electrozii de pe piept, tuburile din nas, din vene, cateterul. — Pot s-o ating? — Sigur că poți. Te atinge mai întâi o lacrimă a ei. Îți cade pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
audă. Nu puteam să înțeleg. Eu eram de partea cealaltă a geamului și îi auzeam țipetele. Era scandalos. Era sadic. Mi-am strâns pumnul și am bătut în geam. O asistentă cu părul blond decolorat ieșindu-i în dezordine de sub bonetă își ridică privirea. O ușoară lovitură în geam îi atrăgea atenția, dar țipetele unui copil nu. Am arătat spre fiul meu. Ea stătea și se uita la mine. Vă rog, am șoptit. Cum îi place socrului meu să spună, prinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
cu bujorii în obraji, voinică la trup și cu chipul alb ca urda scoasă dintr-o hârtie scrisă cu cerneală roșie, parcă. Îmi plăcuseră de la prima vedere, ochii vineți, genele castanii, de aceeași patină ca și părul lins, plecat din boneta care-i ascundea o bună parte a frunții drepte și netede. Doamna Pipersberg o angajase, impresionată de arătarea ei masivă și totuși mlădioasă. O primise după ce făcuse un calcul rece de femeie de afaceri, concediind pe loc două fete slăbănoage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
amfitrioană internațională. Îndeaproape, Într-adevăr. Doamna Wharton o primi În apartamentul său de la Hotelul Buckland’s din Brook Street, Îmbrăcată Într-un neglijeu roz, cu o broderie elaborată, care Îi punea În evidență brațele goale, cu carnație frumoasă, și o bonetă de dantelă écru bordată cu blană - ținută care, după calculele Theodorei, i-ar fi epuizat propriul buget pentru Îmbrăcăminte pe un an Întreg. Purta un parfum greu, pe care Theodora Îl găsi apăsător În camera supraâncălzită, cu ferestrele bine Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
prea Încărcat de fum, de miros și de pește, dar Du Maurier, Încântat, continua să scoată carnețelul pe care Îl ținea În buzunar și să schițeze cu creionul contururile lucrurilor care Îi rețineau atenția, o barcă, o clădire sau o bonetă - căci femeile din Staithes purtau un astfel de articol cu model foarte distinctiv. Voia să rămână până seara, pentru a urmări de la capătul digului flotila de bărci care ieșeau În larg la pescuit, iar Henry Îi făcu pe plac. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai mult cu o colibă nu e deloc clar. Acum urma să ne salveze evadarea pe partea de vizavi a străzii și intrarea într-una din casele care erau apărate de oamenii noștri. Pe plutonier, o prăjină de om cu boneta de campanie așezată pe-o parte, l-am auzit spunând: „Acum ori niciodată!“. Numele localității pentru care se dădea lupta, situată în ținutul nisipos Lausitz și care, ca toate satele așezate de-a lungul unei șosele, se întindea în lungime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lagăr. Dar foamea m-a mânat la un curs de bucătari. Ispita se regăsea pe un anunț prins pe Scândura Neagră ce-și avea locul în fața clădirii cazarmei în care funcționa administrația lagărului. O față, desenată naiv, de omuleț cu bonetă de bucătar făcea și ea reclamă pe țidula cu anunțul. În fostul punct veterinar al regimentului de cavalerie, cel mai aberant dintre cursuri avea să ne solicite câte două ore pe zi. Trebuia să-ți aduci hârtie de scris. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de lemn întins, ședea lângă mine și fuma pipă. O chestie indefinibilă, înrudită de departe cu tutunul. Arăta de parcă nu ar fi supraviețuit numai războiului ăstuia, ci, după cel de treizeci de ani, și celui de șapte: un tip atemporal. Boneta militară o avea trasă pe ceafă. Și a intrat în vorbă cam așa: „Ei, puștiule, nu prea știi încotro, nu?“. Piciorul de lemn nu se vedea, putea fi doar bănuit sub materialul vopsit, abia mai târziu a devenit important. „Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Cu pensula saturată, pe coli de format mare: îngenunchind, zburând, săltând și navigând în volte împotriva vântului, spre orizont; în chip de starețe cu atitudini dominatoare și adunate în conclavuri euharistice; câte una în parte sau pe perechi, dezbrăcate până la boneta cu aripioare, toate aceste călugărițe le datorez nefericirii surorii mele care, cu smerenia credinței, a căzut în plasa fățărniciei organizate și, ca novice cu numele de Raffaela, privea cu îngrijorare spre legăminte, atunci când Anna și cu mine am vizitat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o să te faci din nou bine, noi doi... În sudul însorit... Ba da, unde înfloresc lămâii... Acolo unde e frumos, pretutindeni frumos... Până la Roma și mai departe, la Neapole... Crede-mă, mamă...“ Când și când, veneau surori și călugărițe, purtând bonete cu aripioare pe cap. Duceau pansamente, ploști, un scaun cu rotile și erau grăbite. Mai târziu, din cauza aripioarelor, am desenat frontal și din profil, cu plumb, cărbune sau peniță, călugărițe de la Sankt Vinzent. Una dintre călugărițele care veneau și plecau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dintre mesele libere și am început să mă gândesc, foarte probabil, la anul 1947, la începutul căruia Academia de Artă din Düsseldorf era închisă din cauza penuriei de cărbuni; atât de aspră a fost iarna aceea. O femeie cu șorț și bonetă care servea în salon s-a apropiat de masa la care ședeam, pe cât de pierdut, pe atât de gânditor, și l-a întrebat pe noul oaspete dacă era și el poet. Întrebarea l-a lovit drept în inimă. Când prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Adenauer câștiga majoritatea absolută la alegerile pentru Bundestag, ceea ce făcea ca Germania, văzută de la Paris, să se înnegrească de tot și, asemenea unui criminal în serie, să recidiveze neîntârziat. În timpul pauzelor de scris desenam călugărițe, cu predilecție vincențiene, ale căror bonete cu aripioare le aveam înaintea ochilor de la moartea sărmanei mele mame în spitalul Sankt Vinzent din Köln și pe care acum le schițam în metroul parizian sau în Jardin du Luxembourg. Iar acolo, aproape de caruselul lui Rilke, am reușit uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
puțin de paisprezece povestiri În stil baturro și șapte acrostihuri ale lui García Lorca, pentru a-și lămuri noul protejat, un habitué al celulei 273, Isidro Parodi; dar coaforul Încăpățânat a scos un pachet cu cărți de joc slinoase din boneta-i reglementară și i-a propus, mai bine zis i-a impus, un truco În doi. — Orice joc e și-al meu, i-a replicat Montenegro. La estancia străbunilor mei, În castelul crenelat ce-și numără de două ori turnurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care luptăm pentru a menține cât mai sus echidistanța neutră, am aparținut În acestă după-amiază confreriei celor care urcă cu liftul și, câteva minute mai apoi, confreriei celor care coboară În subsol sau rămân blocați de claustrofobie Între raionul de bonete și cel de menaj. Gestul cel mai mărunt, aprinderea sau stingerea unui chibrit, ne gonește dintr-un grup și ne dă adăpost În celălalt. O atare diversitate comportă o prețioasă disciplină pentru caracter: cel care agită lingura e contrariul celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Însuși faptul că, deși instalat În condițiile cu totul aseptice ale celulei 273 din Penitenciarul Național de pe strada Las Heras, de multă vreme demolat, el Își protejează fără răgaz capul (i.e. mintea, bunul lui cel mai prețios) cu o nelipsită bonetă, și ea „reglementară“. În ce privește condițiile „aseptice“ În care Parodi Își desfășoară activitatea, ele au menirea să sublinieze prevalența deducției polițiste asupra investigației, și ea polițistă. Iar sedentarul și chiar imobilul Parodi este prototipul anti-detectivului, căci duce la paroxism alt cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că eram așa ceva. Acum sînt tată. Dar la fel de mirat că, după atîția ani, s-a păstrat impresia că eram tată. Că nu-mi pierdusem iluziile. Ba mi le pierdusem. Altfel de ce m-aș fi dus să-mi facă oameni cu bonetă surprize, injecții și, după un timp rezonabil de gîndire, de ce m-aș fi externat, cînd la spital erau atîtea bucurii, insecte, infirmiere, supă. Asistente prelungi. Pe care-am Încercat să le hipnotizez, dar medium n-am reușit să fiu nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dramă pe brațe. Era În 1980. Patru ani mai tîrziu, crezîndu-ne recuperați, ne-am dus la Ciuleandra și-am țipat de fericire și la Rebreanu, țăranii dansau ciuleandra-n noroi din start cu lanțuri printre degetele de la picioare dîrji, cu boneta de oaie așezată pe-un ochi, eram stagiari, era tragic, un pensionar ne-a somat să părăsim cinematograful, și-am rîs cu lacrimi pînă i-a căzut unui sătean cușma-n mocirlă. Încurajat de succesul mondial cu țărani de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
urmă fără grabă, aparent indiferentă la lumini orbitoare și bubuituri. — Nu poți sta departe de noi, Langrish? zise ea acoperind o nouă rafală de mitralieră. Ei, și ce avem de data asta? Era blondă și cu sîni mari, și aripile bonetei erau răsucite În două locuri: Întotdeauna o frapaseră pe Kay, care se gîndea că seamănă cu coarnele vikinge purtate de anumiți cîntăreți de operă. Trimise după un cărucior și o targă cu rotile, mînÎndu-i pe paznici de parcă erau gîște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
puțin, Vivien, repeta Kay. Fii curajoasă. Foarte bine. Aproape că am ajuns. Peste o clipă, ambulanța dădu colțul și se opri. Ușile fură descuiate și deschise larg. Mickey se sui Înăuntru și apăru altcineva În spatele ei, o soră cu o bonetă albă, strălucitoare și diformă În lumina lunii. — Iar tu, Langrish! zise sora. Ei, și ce ne-ai adus În seara asta? Kay se uită la Mickey, strîngîndu-i În continuare degetele lui Viv. Iar atunci cînd ea deschise gura, Kay vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
galben cumpărat de la Disneyland Univeral Stores, care e decorat cu logo-ul Mickey Mouse și miroase a prezervativ ușor rulat. b/ Părul, uscat de dimineață cu căcatul de föhn din baia de hotel, Îmi stă lipit de cap ca o bonetă uzată până la ață a unei bătrâne de la azil. c/ Sunt pe cale de-a fi concediată, deci nu sunt În poziția de a-i arăta cât de extraordinar de bine mi-a mers fără el. Răz-gând Nu mă recunoaște. NICI MĂCAR NU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
băieți cumsecade, din moment ce sunt lăsați să plece singuri în oraș! cântări lucrurile Mircea. Încercă, totuși, să grăbească pasul, pentru a păstra o distanță convenabilă între el și băieții aceia, care se zoreau reciproc, strigându-și cu o falsă încruntare, de sub bonete maronii, diferite vorbe urâte, lansându-le într-un argou sărăcăcios și redundant, în timp ce unul cu o șapcă împodobită de un cozoroc mare, lăcuit (de furat, fără îndoială!) cânta, cât îl ținea gura, un cântec în care era vorba de muzicanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de coarne. Se lăsa mângâiat și scărpinat pe gât, sub bărbie și la steluța lui albă din frunte, între coarne, apoi se retrăgea în singurătatea din cabina lui de prizonier. Iar pe alături, treceau soldați sovietici cu steaua roșie la bonetă, care, în grupuri de câte trei-patru, mișunau peste tot în Bucureștiul aflat sub ocupația Armatei Roșii. Sâmbăta și duminica erau așa de mulți soldați cu steaua roșie în frunte, că nu mai aveai loc de ei. Ieșeau din cazărmi, umplând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]