789 matches
-
participării. Participarea la viața comunitară în trecutul apropiat Dincolo de ceea ce se petrece în prezent, istoricul implicării în viața comunitară oferă o imagine asupra persistenței situației curente. Este greu de crezut că o localitate fără tradiții ale participării poate avea un boom al vieții comunitare, sutenabil pe termen mediu și lung. Ceea ce am găsit pe teren confirmă realitatea prezentă. Satele bogate în experiențe trecute ale participării sunt cele care prezintă astfel de exerciții și în prezent (tabelul 3). Singura excepție este Tomșaniul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bogate în rezerve hidrocarbonice,stabilirea independenței de stat a fost corelată ori a fost precedată de începerea exploatării industriale a zăcămintelor petrolifere: Arabia Saudită în 1932, în Kuwait, E.A.U., Bahrain, Qatar și Oman în anii ’60. Pentru statele în cauză, boom-ul economic ce a urmat valorificării resurselor petro-gazeifere după obținerea independenței, a determinat o intrare bruscă a acestor state în angrenajul economic mondial, însoțită totodată de o afirmare internațională pe plan politico-diplomatic. Acest fapt s-a tradus prin intensificarea cooperării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au împins țara într-o relativă izolare pe plan internațional, cuantificabilă printr-o ușoară scădere a ponderii relațiilor sale politico-diplomatice de la 68,2% în 1990 la 67,5% în 2000 și 67,3% în 2007. De asemenea, Libanul, după un boom al relațiilor diplomatice dintre anii 1950-1975, a cunoscut o stagnare și chiar o ușoară diminuare a ponderii acestora (cu 0,4%) pe plan mondial în perioada războiului civil intern (1975-1990), pentru a reveni după încheierea războiului și a-și relua
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de prezența capitalului străin, atras de către dobânzile mari. Pe termen scurt, această mișcare a fost benefică, deoarece a sporit lichiditatea capitalului, a contracarat existența unei rate înalte a dobânzilor și a alimentat creșterea consumului. Acești factori au creat un adevărat boom al piețelor financiare americane și au încurajat crearea unor instrumente financiare din ce în ce mai sofisticate. Din aceeași perioadă datează "mania fuziunilor", care a condus la crearea unor companii-gigant; așa a apărut percepția că asemenea companii-mamut sunt prea mari pentru a putea fi
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Ceea ce reprezintă un factor de scumpire a prețului acestei materii prime și, implicit, de sporire a veniturilor statelor care exportă petrol. Într-o primă fază, aceste sume uriașe sunt absorbite de către țările producătoare, fiind folosite în modernizarea propriilor economii. Cum boom-ul economic s-a prelungit în anii care au precedat criza, prețurile petrolului au crescut. Economiile producătorilor nu au mai putut "recicla" banii rezultați și a apărut ceea ce se numește excedentul de dolari. Care a luat forma unor adevărate "râuri
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
altul, când trăiești din împrumut în împrumut, dar nu pentru că ai făcut o investiție, ci pentru a duce un trai mult peste posibilitățile tale de câștig. SUA au un deficit structural, pentru că au apelat la împrumuturi atât în perioade de boom economic (atunci când, de fapt, trebuiau să economisească, să chivernisească banii), cât și în perioade de contracție. Atât în perioadele de creștere, cât și în cele de dificultăți. Ceea ce arată că împrumutul nu a mai fost corelat cu acțiunea economică pe
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
că ele nu au trezit reacții, nu au condus la o modificare de atitudine, și acest lucru îngrijorează cel mai mult. Între 1995 și 2000, SUA au cunoscut o perioadă de speculații excesive în industria IT. Este vorba despre un boom investițional în domeniul afacerilor legate de internet, fibră optică, telecomunicații, comerț electronic, telefonie mobilă. Această exuberanță a investițiilor în IT s-a manifestat mai cu seamă în SUA, dar a cuprins și companii din Italia, Germania sau Marea Britanie. Perioada a
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
discutăm fără revoluția în domeniul internetului și telecomunicațiilor. Companiile americane încep să externalizeze, pe rând, serviciile financiare și de contabilitate, apoi cele referitoare la IT, la transcrierea de date și operațiunile legate de servicii pentru clienți. Urmează o perioadă de boom, care a primit denumirea "globalizarea corporatistă", fiind asociată cu administrația Clinton. Aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului a stimulat o altă dimensiune a procesului de externalizare, anume mutarea unei întregi unități de producție într-o altă țară. Iată explicația
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
lucrurile prin prisma a ceea ce s-a întâmplat în timpul Războiului Rece. Într-adevăr, atunci, din mai multe motive, cercetarea în domeniul militar avea o deschidere formidabilă către domeniul civil, iar rezultatele obținute în urma acestor cercetări au condus la un adevărat boom în IT, telecomunicații, industria aerospațială, sateliți. Din cauza specializării extreme a cercetării în domeniul militar, posibilitatea transferului, spun specialiștii, se diminuează vizibil. În felul acesta, și investițiile făcute în cercetarea din domeniul militar se valorifică foarte puțin din perspectivă civilă. Nu
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
deschis despre rolul Rezervelor Federale ale SUA în crearea crizei, "prin cele două păcate ale sale", cel al girării (menținând o politică monetară laxă) și cel al omisiunii, când nu a intervenit în procesul de spiralare a împrumuturilor din timpul boom-ului imobiliar și nici măcar nu a avertizat asupra riscurilor. Când criza apare în sistemul de circulație al organismului social, în sistemul financiar, lucrurile devin, brusc, mult mai complicate. Dificultatea este că avem de-a face cu o boală mai puțin
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
poziția în ceea ce privește protejarea dreptului la proprietate al străinilor. Schimbare care, așa cum preciza Alan Greenspan, s-a făcut într-un mod subtil, dar suficient de substanțial încât să producă o adevărată explozie în evoluția investițiilor străine directe. Din 1992 a început boom-ul investițiilor străine, care au fost însoțite de o creștere spectaculoasă a producției, a exportului, a puterii economice propriu-zise a țării. Etapa după 2006 este mai așezată. Ideea aproape obsesivă a îmbogățirii peste noapte face loc grijii pentru menținerea decalajelor
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a încurajării investițiilor străine, a eforturilor de a stimula dezvoltarea. În evoluția chineză identificăm un context prielnic, acțiunea atent construită de valorificare a sa, dar și un element de risc. Prudența cu care a debutat reforma a continuat cu un boom care a arătat multă hotărâre, chiar o oarecare înfrigurare de a acelera lucrurile. China trebuia să ia în stăpânire regiunea și nu putea face acest lucru decât accelerând propria sa modernizare. Mărimea țării nu putea fi suficientă. În plan regional
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mantra: "Respectați calm regulile; conservați-vă șansele; abordați cu calm orice situație; nu vă etalați atuurile; așteptați momentul prielnic; fiți abili în a nu ieși în evidență; niciodată nu pretindeți poziția de lider." Mulți autori consideră că, mai ales după boom-ul economic din anii '90, când China a devenit mai conștientă de forța sa, această strategie s-a schimbat. O prefacere de substanță a intervenit după 1990 în ceea ce privește conținutul politicii externe, dar nu forma, stilul ei prudent și pragmatic. Mai
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ea se află la capătul acesteia, o încheie, tot așa se vor întâmpla lucrurile și în plan politic. Ceea ce îi va conferi Chinei o cu totul altă importanță și relevanță geopolitică. China s-a ridicat în timpul ordinii mondiale actuale, iar boom-ul ei economic a coincis cu procesul de afirmare a globalizării. În toată evoluția sa, se poate descifra preocuparea pentru valorificarea avantajelor globalizării, a proceselor care o însoțesc. Grație noilor realități contemporane, China are la dispoziție piața unică globală. Este
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a reprezentat un gen de Eden al acestor centre, care beneficiau de forța de muncă ieftină, de oferta generoasă de specialiști ai acestei țări în domeniul informaticii, al medicinei și în alte ramuri ale științei moderne. După o perioadă de boom, ritmul de delocalizare a facilităților de cercetare-dezvoltare către India a încetinit. Una din explicații este că, între timp, a început să se ridice China, care a oferit condiții mai tentante, a atras multinaționalele și, încet, încet, s-a instalat la
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
învins sau corectat. La 1900, populația din Europa se situa cam la jumătate din cea care locuia în Asia. Debalansul îngrijorător s-a instalat după 1950, când populația Europei a crescut foarte puțin, iar cea asiatică a înregistrat un adevărat boom. Astfel, în momentul de față, populația asiatică este de peste cinci ori mai mare decât cea europeană, decalaj care se va accentua și mai mult în deceniile următoare.344 Astăzi, ponderea populației asiatice în ansamblul populației lumii se ridică la 60
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fel și nivelul managementului, numărul brațelor de muncă se dovedește decisiv. Iată ce ne spune în această privință Jack Goldstone, pornind de la o analiză a istoricului american al economiei Angus Maddison. Populația din țările dezvoltate ale lumii a consemnat un boom de-a lungul secolului al XIX-lea și, în unele cazuri, în prima parte a secolului al XX-lea. În ajunul Primului Război Mondial, populația cumulată a Europei, SUA și Canadei deținea un procent de 33% din populația lumii (în acel moment
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
rigidă și foarte rigidă de masă bănească în circulație; cererea permanentă de bani; cererea mare de mărfuri; oferta redusă de mărfuri. În aceste condiții, specifice, determinate de o monedă metalică ce funcționa ca o centură de închidere în perioadele de boom economic, presiunea pe prețuri era de a le scădea, astfel că randamentele din economie erau mereu scăzute, cu consecințe asupra acumulării și dezvoltării. Moneda sau existența sa în cantități reduse ducea la descurajarea producătorilor. În condițiile de funcționare ale monedei
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
12,5: 1 în perioada 1601-1620; importurile europene de aur și argint au crescut în perioada 1500-1545 de 13 ori față de 1492-1500 și de 40 de ori în 1545-1600 față de 1492-1500. Creșterea ofertei de monedă 541 a dat naștere unui boom al prețurilor. Economia monetară în curs de apariție va face primul salt, depășind în viteză nivelul de absorbție al monedei în economia reală, a producției de mărfuri. Cum acest proces provine doar dintr-o simplă sporire a cantității de monedă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
chiar solidar. Cu ocazia fiecărei crize apare o evidentă fugă după ele. Prețul lor ca mărfuri tranzacționale pe piețe specializate urcă permanent, dovedindu-ne de fiecare dată că suntem departe de finalul mitului aurului. În același timp, în perioadele de boom economic, atunci când oamenii își doresc și caută bunuri comune care să le îmbunătățească viața, prețul aurului și argintului rămân relativ constante, rar și cu totul accidental înregistrând scăderi. Discutând despre aur și argint economistul austriac Karl Menger descrie cu acuratețe
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
valoarea aurului este relativ constantă sau variază întotdeauna în sensul creșterii. Vorbim aici despre o tendință și nu despre variații accidentale care pot fi și în jos. Aurul are utilitate maximă, prețuire maximă și folosință permanentă. Dacă în perioadele de boom economic lumea mărfurilor este prețuită, în perioadele de criză economică, oamenii încep să caute din nou valori sigure. O asemenea valoare sigură este aurul. Aurul este expresia fixității și păstrării în timp a valorii. Munca omenească, efortul uman, are în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care PIB rămâne negativ, dar valorile sale încep să crească, apropiindu-se de zero. Aria DEO2 este perioada sau epoca expansiunii economice, în care PUB devine din nou pozitiv și crește de la o perioadă la alta. Mai poartă denumirea de boom economic. Între dreapta d1 și d2 avem indicat spațiul de criză economică, iar între dreapta d2 și de3 indicăm spațiul de avânt economic. Am delimitat astfel pe grafic conceptele de recesiune economică, depresiune economică, expansiune economică, criză economică și avânt
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este o încetinire a activității economice, de reducere a indicatorilor și a activității economice, în care totuși acesta își păstrează valori pozitive în raport cu perioada anterioară luată în calcul. Recesiunea este perioada în care prețurile revin la normal, după faza de boom economic sau expansiune a ciclului anterior. Recesiunea economică este faza de reașezare, de reevaluări și de căutări. Este prima fază a crizei economice. Primele semne de descreștere economică, anunțând începutul crizei. Recesiunea se poate instala brusc sau în mod treptat
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și al cererii într-o perioadă scurtă sau medie"901. Din nou definiția nu ne poate satisface, nedelimitând îndeajuns de clar momentul de început sau final al expansiunii, precum și caracteristicile sale de traseu. Expansiunea economică mai poartă denumirea și de boom economic, tocmai în încercarea celor care folosesc termenul de a surprinde caracteristica sa esențială, explozia creșterii economice. Expansiunea se mai caracterizează prin creșterea consumului, folosința accelerată a factorilor de producție, creșterea salariilor și tendința de "încălzire" a economiei, accelerarea vitezei
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
producție prin malinvestiții și supraconsum. Odată încheiată, este necesar un proces dureros de refacere pentru a elimina sărăcirea pe care o lasă în urmă"903. Expansiunea creditului nu trebuie confundată (după Mises) cu folosința de către guvern și emisiunea banilor discreționari. Boomul duce la creșterea prețurilor factorilor de producție, deci problema trebuie analizată cu atenție, cu mai multă atenție decât s-ar părea. Mai ales că reducerile de prețuri la factorii de producție, mai ales la munca salariată, în perioada de recesiune
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]