378 matches
-
care zboară prin geam și fuge disperat. În ușă apar Sensei Moldovan și Jane San Moldovan. Muzica-tantaaaaaan! Golanii se înarmează cu sticle sparte și scaune. Protagoniștii se pun spate în spate și începe măcelul, pumnii zboară cu precizie în fețele borfașilor, iar picioarele croștează cu precizie chirurgicală printre ficații și splinele lor. Faza de final: steagurile Americii și României fluturând eroic: S: Un fleac, i-am ciuruit... J: Yes. Tan-taaaaaaaaaaan! THE END va urma. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Critic Metoda cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
care nu-l mai suportă pe șeful suprem. „Autoritățile se bazează pe elemente criminale pentru a susține sistemul puterii de stat” - constata jurnalista Anna Politkovskaia (Ibidem, pag. 351). După revolta de la Brașov din noiembrie 1987, Ceaușescu a grațiat contingente de borfași și bătăuși, spre a-i alunga în case pe cetățenii care mai întârziau în bodegă sau la colț de stradă pentru a complota contra „genialului conducător”. În iarna 2011-2012, demonstranții cei mai gălăgioși din Piața Universității - București, care au vandalizat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care nu-l mai suportă pe șeful suprem. „Autoritățile se bazează pe elemente criminale pentru a susține sistemul puterii de stat” - constata jurnalista Anna Politkovskaia (Ibidem, pag. 351). După revolta de la Brașov din noiembrie 1987, Ceaușescu a grațiat contingente de borfași și bătăuși, spre a-i alunga în case pe cetățenii care mai întârziau în bodegă sau la colț de stradă pentru a complota contra „genialului conducător”. În iarna 2011-2012, demonstranții cei mai gălăgioși din Piața Universității - București, care au vandalizat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
justiția să fie influențată negativ de ceea ce se întâmplă acum în țară. Ar fi extrem de trist dacă ar fi influențată în rău. — Presa străină, în special, numește „puci parlamentar“ ce s-a întâmplat în România. Personal, am numit-o „revoluția borfașilor“. Nu știu cum se face că marii adepți ai suspendării par să fie tocmai cei care au probleme penale. Cum ați califica dumneavoastră evenimentele? — Nu prea mă pot pronunța, pentru că am obligația de rezervă. Nu pot să comentez chestiunile politice. Ce vreau
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
scaunul electric, iar iubita lui la muncă silnică pe viață. Justiția e foarte severă în privința poliției rurale. Un hoț de găini a fost condamnat la 4 ani închisoare. Cazurile acestea de furt sunt foarte rare, dar aspru pedepsite, întrucât înmulțirea borfașilor ar îngreuia viața fermierilor. Curtea, casa, mașinile pe câmp rămân fără nici o pază. Sâmbăta de obicei, orășelele sunt pline de fermieri. E greu atunci să găsești un loc pentru parcarea mașinii Mă duc de obicei sâmbăta, cu mașina, prin aceste
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
răsfățat al cercurilor oficiale sau al cancelariilor care ne pregătesc viitorul, cum altfel decât luminos. Și e adevărat că e mai căutat în America decât în Europa. Faptul că Bukovski știe întotdeauna cu zece ani înaintea noastră că: La mormânt borfașii-s care Conduc garda de onoare. îl face desigur, demn de ascultare, dar nu neapărat de împins în față, ca să ne strice, prin luciditate și informație, petrecerea. Nici dacă e una... de înmormântare și cu atât mai mult când e
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
termen constatativ). România de astăzi, de telenovelă și a telenovelelor, este una dominată de periurbanizare, cultura sărăciei fiind preponderentă. Din pricina aceasta s-a născut o lume compensatorie: aceea a bișnițarilor, parveniților, speculanților, a infractorilor mai mult sau mai puțin notorii, „borfași” de clasă mijlocie, de obicei. Dezrădăcinarea, schisma sat - oraș, incoerența existențială, dezarticularea internă a indivizilor au catalizat renașterea spectaculoasă a mahalalei la oraș. Vatmanul, șoferul de troleibuz/autobuz ascultă la maximum manele, traumatizându-i sonor pe călători. Subcultura lor este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de grame nevăzute, așa încât schimbarea s-a făcut cu aerul că omenirea se distrează doar. Copii teribili, performerii rockului erau încurajați, reprimați, lăudați sau pedepsiți. Când au văzut că pot face bani de pe urma lor, i-au înconjurat contabilii, curvele, politicienii, borfașii, prietenii. Chestiune de timp ca mecanismele pieții de consum să bage pe gât prostimii noua senzație. Manageri versați au obținut venituri imense pe care le-au risipit în petreceri de pomină. Escroci cu ștaif și papion au hăcuit sume fabuloase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în fața opiniei publice cu dovezi de necontestat. Nu mai vorbesc despre șefii celor două instituții majore care conduc fotbalul românesc, anume F.R.F. și Liga Profesionistă, care s-au remarcat până acum doar prin susținerea necondiționată a patronilor, fie ei și borfași pe față, pe principiul conform căruia „aceștia, săracii, investesc pentru a ține în viață fotbalul, chiar dacă au pierderi financiare uriașe“. „Nimeni nu câștigă din fotbal“, se bate cu pumnul în piept Dumitru Dragomir, șeful Ligii, de aceea trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
putem primi în partid. Faceți filme pornografice, probabil primiți și salariu. Alte lucruri nu prea știu să faceți. Noi avem aici, în partide, oameni serioși, foști securiști sau informatori ai Securității, din ăia care și-au turnat familia, avem delapidatori, borfași, foști activiști PCR... Așa că... Asta e: nu îndepliniți condițiile noastre de moralitate. Și-apoi mai avem și problema competenței. Nu aveți anvergura necesară pentru activitatea politică. Să știți că v-am văzut în creațiile Studenta de la Drept și Sex în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
însușindu-și „agenda“ lui, ar avea de-a face tocmai cu poporul, cu societatea civilă, cu spiritul democratic existent la nivelul populației în momentul în care ar comite un act de tâlhărie publică și ar avea un discurs asemănător unui borfaș. Oriunde în țările cu democrație consolidată o asemenea ieșire ar fi taxată drept nebunie. Căci un asemenea comportament, indiferent de scuze, este absolut inacceptabil, șocant, nedemn de-un politician. Un asemenea discurs ar însemna, cert, finalul unei cariere politice. Traian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
celor care au fost adecvat inițiați în misterele lor. Autonomia din ce în ce mai mare a subuniversurilor ridică probleme speciale de legitimare atît pentru cei din afară (outsiderii), cît și pentru cei dinăuntrul (insider-ii) subuniversului."8 Greu va fi acceptat, de pildă, un borfaș mărunt în comunitatea VIP-urilor închisorii. Ținerea la distanță se face prin diferite tehnici de intimidare, propagandă, minciună, mită și manipulare a unor simboluri ale prestigiului social. Integrarea acestor subuniversuri în ordinea instituțională, în cultura penitenciară are loc printr-un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eufemistice încă mai elegante: a anexa, a achiziționa, a anticări, a completa (= a fura); a articula, a demonta (= a bate); album (= cazier), universitate, academie (= închisoare) etc. Există chiar un vocabular tehnic tradițional, care rămîne destul de obscur, fie că desemnează specializări (borfaș, găinar, caramangiu, șuț, panacotist, bilaitor, cocofic, pisicar, maimuțar, ploscar, șmenar, șpringar), fie că descrie obiecte vizate (coajă, mușamat, mort, panacot toate sinonime pentru "portofel"), locul lor (la căldură, la prima, la primărie indicînd locul buzunarului), instrumentele furtului (pontoarcă tip de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Doar că geniul, ca cetățean, ca individ particular, trebuie să se supună, pe durata vieții sale civile, și legilor societății în care el trăiește. O condiție esențială a statului de drept și a societății civile. Ce-ar fi dacă toți borfașii și criminalii, să spunem, ar invoca argumentul următor: Tocmai am scris o capodoperă epocală, prezint completului de judecată (sau curții cu juri) manuscrisul ultimei mele creații formidabile, care va uimi veacurile etc. etc.? Evident, orice ordine juridică va fi răsturnată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
demnitatea personală a hoțului. Furtul se petrecuse, boarfele au fost găsite În casele Împricinaților, aceștia recunoscuseră, norma era să suporte consecințele și ei se supuneau vechiului obicei. Respectau o cutumă și se purtau după o rutină: polițistul era cam plictisit, borfașii făceau ceva haz. Noi, copiii, Însoțeam alaiul, făceam un fel de ariergardă, iar eu Îmi amintesc că, deși era În plină vară, aveam impresia că mergem pe la case cu capra și mascații, cam așa arătau atunci păstrătorii obiceiurilor vechi, erau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
scaunul electric, iar iubita lui la muncă silnică pe viață. Justiția e foarte severă În privința poliției rurale. Un hoț de găini a fost condamnat la 4 ani Închisoare. Cazurile acestea de furt sunt foarte rare, dar aspru pedepsite, Întrucât Înmulțirea borfașilor ar Îngreuia viața fermierilor. Curtea, casa, mașinile pe câmp rămân fără nici o pază. Sâmbăta de obicei, orășelele sunt pline de fermieri. E greu atunci să găsești un loc pentru parcarea mașinii Mă duc de obicei sâmbăta, cu mașina, prin aceste
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Fericește presa bucovineană cu un nou ziar: cataplasma națională - Crainicul. Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-și cunosc decît suferința lor și a celor din prejmă: "Eu trebuie să spun ce a fost acolo, nu ei, sărăcuții, care au suferit. Eu trebuie să spun ce este comunismul... E un partid de criminali, doamnă, ca mine, de borfași. De oameni fără căpătîi!" N-a vrut să fie singurul dintre torționari care mărturisește, dar toți pe care-i știa și cu care "lucrase" l-au refuzat. Un proces al comunismului i-ar fi chemat pe toți la bară. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu resturi de ciorbă atârnându-i pe barba murdară, și îi dă un brânci sănătos lui Cristi, mai să-l dezechilibreze de tot. Ăsta-i cântărețul Cristian Vasile, ha-ha ? Uitați-vă la el, băi, ce-a ajuns bețivul ! E ultimul borfaș ! Și știi ce, prietene ? se apropie umfla- tul de el, cu gura duhnindu-i a mâncare. Aici nu e loc pentru starlete. Ori ne cânți o lăutărească, ori ieși afară și te du în pizda mă-tii de unde ai venit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spirit, dar recunosc că unii dintre ei pot reda o conversație de mahala foarte colorat. Dar asta nu este în fond greu, orișicine care vrea să facă așa literatură se poate duce o luna de zile să stea printre țigani, borfași, etc., cu un maculator și cu un pix și poate produce "literatură". Poezia și literatura bună sunt mult mai mult decât atâta! Cum se vede literatura română de pe acolo pe unde hălăduiești tu? Sau nu se vede? Din păcate nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu Încercasem niciodată nici un fel de marfă și nici nu mă gîndisem s-o fac. Am Început să caut pe cineva care să cumpere chestiile alea două și-așa am dat peste Roy și Herman. Îl cunoșteam pe un tînăr borfaș din nordul statului New York, care lucra ca bucătar de minuturi la Riker’s, „ca să-și mai revină”, cum explica el. L-am sunat și i-am spus că am ceva de măritat și mi-am dat Întîlnire cu el la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
două ori ca să-l recunoști. Fața-i era brăzdată de o suferință la care ochii lui nu luau parte. Era o suferință a celulelor lui și numai a lor. El Însuși - eul conștient, care privea prin ochii nepătrunși, calm-alerți, de borfaș - nu avea nimic de-a face cu această suferință a celuilalt sine al său respins, o suferință a sistemului nervos, a cărnii și viscerelor și celulelor. S-a strecurat la masa la care stăteam și a comandat un whisky. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
m-a ușurat de câțiva gologani, taxa intrărei pentru un trăgător, mă întrebă cine a dat cele două focuri de pușcă ce s-au auzit în depărtare pe șosea. I-am răspuns că eu. Se vede că erau niște țigani borfași, adaose el, care te-au luat drept un jidan bun de jumulit. Așa se vede, dar s-au înșalat de trei ori: întăi, nu eram jidan, al doilea, nu aveam bani, și al treilea, aveam armă. Bine că ai avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
țeluri și idealuri apropiate, elemente comune de structură și desigur punți specifice de legătură sufletească. Există însă și relații de înțelegere și de întrajutorare și în lumea interlopă, dar relațiile dintre ei nu se pot numi prietenie, ci complicitate. Hoții, borfașii, criminalii și toți răufăcătorii, se ajută între ei, dar ei nu au prieteni, au numai complici, și asta este aspectul reprobabil, murdar, al unora dintre relațiile interumane. Tot aici intră grupurile de interese și marile afaceri politice cu toate manipulările
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fi fost stâncă, nu om. Tovarășul Cameniță folosise cele mai infailibile metode: și smulsul părului, și arderea cu țigara, și smulsul unghiilor. În zadar. O pusese să-și bea urina. Îi tăiase părul, o pocise, o dăduse pe mâna unui borfaș, deținut de drept comun, s-o batjocorească în fața lui. În zadar. Și când ajunsese o umbră, mama îl întâmpina cu aceeași privire în care sclipea neînduplecată o lamă de cuțit. Tovarășul Cameniță ajunsese să se îmbolnăvească de această femeie, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]