399 matches
-
modești, inclusiv un George Gregorian, un Ioachim Botez, un Mihail Celarianu, un Ion Iovescu, un Camil Baltazar, un Mircea Popovici, un Alexandru Lungu ș.a. Sensul acestei generoase cuprinderi critice nu mai trebuie argumentat: criticul și istoricul literar procedează cu scrupulozitatea botanistului care nu exclude din colecțiile sale cutare buruiană pe motiv că e otrăvitoare. Analogia a fost făcută de G. Călinescu, ale cărui spectaculoase reevaluări vizavi de autorii minori sunt binecunoscute. Vladimir Streinu este un „botanist” riguros și pertinent și ar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
studii realizate pe diverse trasee montane din țară, În special prin cele trei excursii științifice, organizate În 1921, din Munții Retezat, cei Apuseni și ai Banatului. La aceste excursii practice de cercetare, informare și formare profesională au participat: geografi, geologi, botaniști, cadre didactice (de la universitățile din țară), profesori de geografie din Învățământul gimnazial, studenți, precum și tineri și cadre de specialitate din Franța. c) contribuția deosebită pe care și-a adus-o la popularizarea și cunoașterea României peste hotare În mediile academice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lui Emmanuel de Martonne; g) republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din zeci de specii de animale marine. Abia în secolul XIX, prin introducerea lentilelor cromatice, imaginea câștigă în claritate, putând fi mărită chiar de 500 de ori. În 1831, Robert Brown (1773-1853) descrie nucleul din celulele epidermice, iar în 1843, botanistul Hugo von Mohl (1805-1872) propune pentru conținutul celular termenul de protoplasmă (ulterior denumită citoplasmă). Sunt astfel puse bazele rudimentare ale „biologiei celulare”. Zeci, poate sute de comentatori din secolul XIX au studiat diferitele tipuri celulare (extrem de variate ca formă și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
În bibliotecă broșura „Prof. Dr. Jean Grintzescu”, pe care mi-ați trimis-o. Am copiat din ea ceea ce mă interesa și acum v-o trimit Îndărăt o dată cu sincerele mele mulțumiri. În adevăr În broșura regretatului Acad. Emil Pop „Figuri de botaniști români” (București, 1967) se vorbește (p. 83-89) despre viața și opera lui Ion Grințescu, fratele mai mare al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest Grințescu (ultimul a scris o genealogie a familiei Grințescu). Păcat că În broșura sa E.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură trebuie
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lumii științifice sute și mii de noi specii, iară pe de altă parte caută soluțiile pentru conservarea acestora și păstrarea lor în patrimoniul naturii. Așa cum vom vedea, pe bună dreptate J. W. Goethe își arată nemulțumirea determinată de faptul că botaniști se întrec a descoperi noi și noi specii de plante, însă nu se orientează și către structurile lor interne, către procesele fiziologice care le sunt atât de caracteristice. Unii botaniști de excepție din universitățile și institutele de cercetare ale lumii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
J. W. Goethe își arată nemulțumirea determinată de faptul că botaniști se întrec a descoperi noi și noi specii de plante, însă nu se orientează și către structurile lor interne, către procesele fiziologice care le sunt atât de caracteristice. Unii botaniști de excepție din universitățile și institutele de cercetare ale lumii te pot uimi prin vastele cunoștințe de sistematică a plantelor, folosind nomenclatura binară în nominalizarea speciilor. Ne-am putea întreba, fără să fim răutăcioși: și altceva ce mai știu? Oamenii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fructele și semințele. Formarea semințelor reprezintă funcția esențială a unei plante, deoarece ele asigură perpetuarea speciei în generație, reproducerea fiind caracteristica principală a vieții. Apărută în 1790, cartea lui Goethe „Die Metamorphose der Pflanzen”, a rămas oarecum necunoscută în lumea botaniștilor. Mai corect ar fi să spunem că a rămas fără ecou; lipsa ecoului, deci lipsa înțelegerii gândirii sale profunde și novatoare l-a durut, așa cum vom vedea, mult pe genialul autor. Până la urmă a fost recunoscut meritul său de lansare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
1923, p. 11. 72 Idem. 73 Ibidem. 74 Ibidem. 75 Apud. Aristide N. Basilescu, Moneda studiu economic, Tipografia Gutenberg, București, 1923, p. 12. 76 Niall Ferguson arată că "...prima încercare științifică de a subdiviza specia umană a fost făcută de botanistul suedez Carolus Linnaeus (Carl von Linné) . În Systema Naturae (1758) el identifică patru rase: Homo sapiens americanus, Homo sapiens asiaticus, Homo sapiens afer și Homo sapiens europaeus". Vezi și Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, p. 50. 77
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură trebuie
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
separarea compușilor foarte asemănători din amestecuri complexe. În toate separările cromatografice proba este dizolvată într-o fază mobilă fluidă. Această fază este frecvent numită eluent, iar după ce trece de capătul coloanei se numește eluat. Metoda cromatografică a fost descoperită de botanistul rus Mihail Țvet, în 1906 și a fost folosită întâi pentru separarea unor substanțe colorate pe coloană sau ca eluate colorate. Dacă substanțele sunt incolore, prezența lor pe coloană sau în eluate se recunoaște prin alte metode. Metodele cromatografice sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sfârșitul coloanei. În final va avea loc o separare a amestecului adsorbit pe zone de câte un singur component, chiar colorate diferit, dacă adsorbantul este incolor sau alb. Acest efect al adsorbției dinamice a fost descoperit încă din 1906 de către botanistul rus M. S. Țvet, care a separat clorofila de ceilalți coloranți din plante. Separarea cromatografică, aplicată azi tuturor amestecurilor lichide sau gazoase, implică două procedee principale: a) cromatografia simplă de adsorbție, efectuată pe coloană sau hârtie; b) cromatografia de repartiție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloidale, cu particule mari, difuzia se desfășoară cu viteză redusă. 2.5.1.2. Mișcarea browniană Poate fi considerată ca fenomenul microscopic al difuziei libere și este caracteristică particulelor cu dimensiunea în jurul unui micrometru (10-6 m). A fost descoperită de botanistul Brown, în 1827, care a observat fenomenul la unele suspensii vegetale (praf de polen) și apoi la alte suspensii observabile la microscopul obișnuit. Este o mișcare spontană, neinfluențată de factorii externi, dezordonată și continuă; este cu atât mai pronunțată cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
studenti)81. Statisticile au mai înregistrat cca. 300 de studenti înscriși în 1914, 650 în 1919, 395 în 1928-1929 și 628 în 1933-193482. Tinerii ce frecventau cursurile Facultății de Stiinte ori ale Școlii Politehnice aveau în fața profesori de prestigiu precum: botaniștii J.E. Bommer și Léo Errera, chimiștii Joly, Reichler și Timmermans, geologii și geografii W. Prinz și Auguste Ledoux, fizicienii Nollet, Rousseau și de Villers, matematicienii Berghems, Buisset și Verhulst, zoologii Francotte și Lameere etc.83 Dintre aceștia, Buisset, Joly, Prinz
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
caracterul ondulatoriu al luminii, Einstein explică mecanismul emisiei de electroni utilizând ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de "cuanta". Într-unul din articolele publicate în 1905 cu titulul “Mișcarea browiană” a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor solide în suspensie într-un lichid. În evaluarea importanței lui Einstein în istoria științei, este relevanță o comparație cu Issac Newton. În esență teoriile lui Newton au fost ușor de înțeles, genialitatea
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
174-175) Barthes a urmat o vreme foarte îndeaproape reflecția lui Benveniste. Deplîngea faptul că lingvistica este incapabilă să treacă la un obiect de cercetare superior frazei "pentru că dincolo de frază, nu există nimic altceva decît alte fraze: după ce a descris floarea, botanistul nu se poate ocupa de descrierea buchetului" (1966: 3). Dar dacă relua, pe aceeași pagină din Introduction à l'analyse structurale des récits, afirmația că " Discursul ar fi o "frază mare" (ale cărui unități n-ar fi neapărat fraze), tot
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca factor de mediu sanogen Proiectarea de spații verzi în localitățile balneare este o modalitate de a determina un microclimat optimizat sub raport fizico-chimic și peisagistic și care se înscrie în complexul factorilor naturali, utilizat în stațiuni. Stă în puterea botaniștilor și a arhitecților peisagiști ca, în colaborare cu cadrele medico sanitare din localitățile balneare, să realizeze zone de împădurire care să atenueze unele vicisitudini ale mediului, determinate de elementele meteorologice nefavorabile, elemente de urbanism - aglomerare umană, poluare, mediu stresant. Însăși
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Systhane MZ-0,2 % (4 kg/ha t.p.21 z.); Gr.M: Kasumin 2 WP-0,15 %; Kasumin L-0,15 %. 9.1.12. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilorVenturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în când o pun în gură și aspiră acel fum, o scot din gură, își țin gura închisă și după aceea scot fumul pe gură și pe nări. Și fiecare indian avea câte o foaie de asta răsucită". Istoricii și botaniștii afirmă că tutunul era larg răspândit în America precolumbiană, fiind cunoscut și utilizat de triburile maya și aztece, dar și de indienii de pe teritoriile actuale ale Braziliei, Columbiei, Peru... Aztecii îl numeau "picetl", indienii guarani "cumpai", cei din Brazilia "petun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
poma-de, tincturi, pastile, pulbere, siropuri, unguente, loțiuni, pentru tratarea colicilor intestinali, erupțiilor cutanate, epilepsiei, astmei, ciumei, fracturilor... Cam în aceeași perioadă, în Portugalia, tutunul era folosit pentru tratarea râiei, a durerilor de dinți, a amețelilor și ca cicatrizant al rănilor. Botanistul cubanez Juan Tomas Roig (1877-1971), în eruditele sale lucrări "Diccionario botanico" (1928) și "Plantas medicinales, aromaticas o venenosas de Cuba" (1945), adăuga la cele de mai sus și folosirea tutunului în tratamentele antitetanic și de paralizie a vezicii, iar eroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
utilizând tutunul contra mi-grenelor și papa Gregorio XIII, vindecat acum patru secole cu zeamă de tutun de o boala gravă, "fără leac", pentru gloriile medicale ale vremii. Tutunul, planta din familia Solanacee, originară din "Indiile occiden-tale", a fost încadrată de botanistul suedez Carl von Linné în specia "Nicotiana tabacum", Linné fiind cel care, la 1735, folosește pentru prima oară termenul de "nicotină". În încadrarea tutunului, botanistul suedez s-a folosit de numele diplomatului francez Jean Nicot (1530-1600), cel de care este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ale vremii. Tutunul, planta din familia Solanacee, originară din "Indiile occiden-tale", a fost încadrată de botanistul suedez Carl von Linné în specia "Nicotiana tabacum", Linné fiind cel care, la 1735, folosește pentru prima oară termenul de "nicotină". În încadrarea tutunului, botanistul suedez s-a folosit de numele diplomatului francez Jean Nicot (1530-1600), cel de care este legată aducerea tutunului din Portugalia în Franța, la 1559. Ambasador la Lisabona în perioada 1559-1561, cu misiu-nea specială de a intermedia căsătoria din-tre prințesa Margarita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
au fost comentate, pozitiv apreciate și solicitate în țară și străinătate (Cehoslovacia, Italia, Turcia, Germania, Japonia, Australia, India), de către cei interesați în domeniul biologiei vegetale. Principalele sale preocupări au fost menționate în diferite lucrări de sinteză apărute în țară: Indexul botaniștilor din România (1966); Istoria Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (din anii 1960 și 1980); Istoricul cercetărilor de Morfologie și Anatomie vegetală din România de la începuturi și până astăzi (1999); Dicționarul specialiștilor în știința și tehnica românească Who’s Who
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a făcut să fie remarcat de către dascălii săi ce i-au îndreptat apoi pașii spre cariera viitoare. Eminentul profesor Mihai Răvăruț, preocupat la vremea aceea de constituirea, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a unui colectiv de botaniști de înaltă ținută academică, a întrezărit în tânărul Eugenie Turenschi un om cu certe calități profesionale și morale și la convins să îmbrățișeze profesia de dascăl, căreia i-a rămas fidel tot restul vieții și pe care a slujit-o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]