497 matches
-
al II-lea pentru lucrarea „Lacrimi”, președintele juriului fiind Aurel Istrate, muzeograf principal la Muzeul de Artă Iași, membru al U.A.P. A doua zi apăruse un articol în ziarul local în care eram menționat și în același timp și botezat în privința numelui. Bucuria era imensă, ziarul îl cumpărasem de la o tonetă din Piața Unirii, unde abia îl mai găsisem fiind și foarte târziu. Mă oprisem în parcul din spatele agenției de voiaj C.F.R. citind liniștit, chiar de două ori, articolul relatat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
emise de aceasta În primele decenii ale secolului al XIX-lea : „jidovul” este „rătăcit În umbra legii evreiești”, care este o „lege rătăcită”, fiind o „neagră haină a neștiinței de Dumnezeu” sau „haina ace[ea] Întunecată a necredinței pravoslavice”, În timp ce „botezatul din evreu” este considerat „luminat cu Sv[ântul] Botez din națâia evreiască” și adus la „adevărata credință a noastră” <endnote id="(190 ; 191 ; 535, p. 317)"/>. Este o retorică specifică, uzuală și la evrei <endnote id="(311, p. 26)"/>. Conaționalii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
polono-lituanian) este cel tipărit la Iași În 1803, intitulat Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiceiurilor lor și semnat de un oarecare monah Neofit Cavsocalivitul. Autorul era, chipurile, un fost rabin (Noih Belfer), convertit la creștinism (sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar este posibil să fie vorba de o stratagemă, destul de uzuală În epocă, menită să sporească legitimitatea și credibilitatea scrierii. De altfel, faptul că este vorba de o „infamă plăsmuire” a fost dovedit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1958 - 1975 numărul membrilor a crescut, ajungând la peste 100. Comunitatea avea și un cor bine instruit de-a lungul timpului de Nicu Panțeru, Aurora Ionescu, Gicu Vasile și alții. După 1989, lucrarea a progresat foarte mult, fotografiile cu noii botezați fiind elocvente. S-au dezvoltat astfel două noi comunități: Filadelfia, în cartierul Simileasca și comunitatea Bethel din strada Mesteacănului nr. 8. A urmat o zi foarte tristă în viața creștinilor adventiști din Buzău - DESPĂRȚIREA Cu acea ocazie am făcut o
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
majoritatea foști membri ai Bisericii AZS - pășeau în apa botezului. Un merit deosebit se atribuie inițiatorului proiectului, fratele Turturică Ionel, care a pus suflet în această lucrare, jertfind timp, energie și resurse materiale. Cu această ocazie, la inițiativa celor noi botezați, i-am oferit o diplomă, ca semn de recunoștință pentru ceea ce a făcut în comunitatea și în cartierul nostru. Numai că lucrurile nu s-au oprit aici. După o perioadă de relativă liniște, comunitatea Filadelfia s-a văzut în fața unei
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
A doua zi, împreună cu "consulul onorific", aveam să fac o vizită prefectului orașului, un "gaucho" mândru de orașul său, capitală a unui stat prosper, Rio Grande do Sul. Ne-a povestit despre începuturile de la 1742, când au sosit aici, în locul botezat Porto dos casais (portul căsătoriților), primii 2300 de coloniști din Insulele Azore, urmați apoi de emigranți din Germania, Italia, Polonia. Oficial, Porto Alegre a primit statutul de oraș în 1809, fiind în prezent o capitală de 1,5 milioane de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
femeie care frecventa biserica. În copilărie ne ducea la slujbe și ne împărtășea în toate posturile. După ce am terminat liceul și am plecat la școli și facultăți, iar apoi mi-am întemeiat o familie, în afară de cununia din biserică 128 și botezatul copiilor, nu am mai călcat pragul bisericii. Cu toate acestea, aveam un respect amestecat cu o neînțeleasă evlavie față de orice era legat de biserică. Când treceam pe lângă un așezământ de cult, spuneam în gând „Doamne miluiește”, fără însă a face
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
1882) și mai ales un al treilea personaj, atât de pitorescul George Diamandy. Fiu de moșier cu studii la Paris, politician, prefect liberal, adept al ideilor socialist utopice și creatorul unui falanster, proprietar în același timp al vasului cu pânze botezat wagnerian „Spargeval” cu care organiza croaziere de-a lungul coastelor Mării Negre, George Diamandy e totodată autor dramatic și directorul Teatrului Național. Din cauza unei angine pectorale, sfârșitul l-a găsit pe timp de furtună, îmbarcat pe vaporul Kursk care transporta 3000
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o nouă operă, «potrivită timpurilor în care trăim». Cu o precizie teologică ce anticipa Conciliul Vatican II, îndemnându-i pe frații externi să «împartă cu bucurie voturile de sărăcie, castitate și obediență ale Slujitorilor Săraci», trăind în vocația lor de botezați «spiritul de sărăcie și castitate potrivit stării proprii și cu promisiunea de obediență față de Superiorul General». Într-o scrisoare adresată întregii Congregații, don Calabria spunea: «Simt că Stăpânul divin vrea să-mi îndrept cuvântul sărman... și spre iubiți frați externi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
timpul liturgic, începând cu luna septembrie (Nașterea Maicii Domnului) și sfârșind cu august (Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul)”. Tainele botezului și mirungerii se săvârșesc în pridvorul bisericii. Ele semnifică nașterea și renașterea noastră. „După săvârșirea celor două Sfinte Taine, noul botezat este condus de nași (părinții săi spirituali) spre altar, trecând prin pronaosul și naosul bisericii.” Pronaosul simbolizează „timpul istoric al bisericii, dar și timpul devenirii creștinului, de aceea se pictează în el scene din istoria Bisericii”. * Naosul semnifică consacrarea, deschiderea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați / Aleși prin teșcherele, cu țuică botezați“ (X., „Epitaful ce se va pune pe mormântul lui Ilie Geambașu și Temelie Trancă“, Ghimpele, an. XVI, 11 mai 1875, p. 3). Nu avem certitudinea că autorul acestor versuri ar fi D.N. Saphir. 44. T. Greceanu și Ion Dumitru, acuzați
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din mamă creștină și tată de religiune mozaică, adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din mamă creștină și tată de religiune mozaică adică copiii creștini a căror mamă este creștină, dar tatăl este de religie mozaică; e) Copiii naturali ai mamei de religiune mozaică, adică născuți în afară de căsătorie, indiferent dacă au fost sau nu botezați; f) Cei care au părăsit religiunea mozaică declarându-se atei; Sunt de asemenea socotiți evrei, acei care făceau parte din comunități religioase evreești la data de 9 August 1940. Art. 3. - Adopțiunea nu are urmări asupra situațiunii juridice de evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții pentru acei care au arătat devotament excepțional față de țară. Societățile sunt socotite evreești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nume colectiv este evreu. 18/. Decretul-Lege No. 1253 (Monitorul Oficial din 7 Mai 1941) interzice evreilor folosirea posturilor de radio-recepție. Art. 2 socotește evrei pe acei ai căror părinți sunt ambii sau numai unul evreu, indiferent dacă a fost vreunul botezat. Societățile sunt socotite evreești după criteriul arătat mai sus în Decretul-Lege relativ la exproprierea urbană. 19/. Decretul-Lege No. 693 (Monitorul Oficial No. 65 din 18 Martie 1941) prevede că contractele de închiriere nu se prelungesc față de evrei. Decretul nu vorbește despre
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 1 martie 1920. Editor și redactor responsabil: Traian Brăileanu. Se publică o seamă de traduceri din Montesquieu (Considerațiuni asupra cauzelor măreției romanilor și căderii lor) și multe comentarii politice de Traian Brăileanu, C. Berariu, Nicolae Grămadă, Vasile Gherasim, E. Botezat ș.a. M.Pp.
CUGETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286558_a_287887]
-
aici au semnat cu inițiale. C.N., autor de articole dedicate teatrului italian, baloanelor aerostatice etc., ar putea fi C. Negruzzi, un I.I. este, desigur, Ion Ionescu de la Brad, T.C. este Teodor Codrescu, iar Gr. Pl. - Gr. Platon și S.S.B. - S.S. Botezat. Descrieri geografice și articole cu informații etnografice sau de folclor publică M. Vitlemescu, în timp ce Gh. Asachi e prezent cu versuri, descrieri de călătorie, proză istorică, articole dedicate celor mai variate subiecte, toate acestea nesemnate, ca și informațiile, notele, știrile ș.a.
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
specific). Această regalitate implica o stăpânire nu numai în ordinea spirituală, ci și asupra realităților temporale; în viața civilă, s-a exercitat în interiorul puterilor legislative, executive și judecătorești. Viziunea pontificală privea întreaga umanitate, nu doar popoarele catolice sau pe cei botezați catolic, extinzându-se la indivizi, familii, state 53. Reflexul ecleziologic al acestei teorii era următorul: Biserica în calitate de continuatoare a misiunii lui Cristos și instituită de acesta sub formă organică de "societate perfectă"54 reclama în "mod legitim independența față de puterea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în art. 2 din Decretul privitor la proprietățile rurale. Art. 5 are însă o serie de excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții pentru acei care au arătat devotament excepțional față de țară. Societățile sunt socotite evreești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colectiv este evreu. 18/. Decretul-Lege No. 1253 (Monitorul Oficial din 7 Mai 1941)563 interzice evreilor folosirea posturilor de radio-recepție. Art. 2 socotește evrei pe acei ai căror părinți sunt ambii sau numai unul evreu, indiferent dacă a fost vreunul botezat. Societățile sunt socotite evreești după criteriul arătat mai sus în Decretul-Lege relativ la exproprierea urbană. 19/. Decretul-Lege No. 693 (Monitorul Oficial No. 65 din 18 Martie 1941)564 prevede că contractele de închiriere nu se prelungesc față de evrei. Decretul nu vorbește
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
afla Naaman leprosul, persecutorul poporului lui Dumnezeu, păgânul ci acela care era în Ghehazi, cunoscător și părtaș al harului divin. Ce fel de binecuvântare avea de dat Ghehazi lui Naaman? Ce fel de binecuvântare avem de dat musafirilor noștri, noilor botezați sau vechilor credincioși? Să începem prezentarea lui Naaman: un păgân, viteaz, având în casă robi evrei. Un om care respecta oamenii, până într-atât încât ascultă părerea unei copile, a unei roabe. Nădejdea i se aprinde, poate că Elisei, omul
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
proaspătul convertit - ce binecuvântare avea să-i dea? Era inima lui curată? Atunci când disprețuim omul privind la ce a fost el mai înainte de întâlnirea cu Hristos - bețiv, fricos, deprimat, hoț, repezit etc, atunci când considerăm că suntem îndreptățiți să criticăm noii botezați, suntem noi o binecuvântare? Ellen White scrie: „Domnul Hristos este singura măsură adevărată a caracterului și acela care se așează ca măsură pentru alții ia locul lui Hristos. Oricine se încumetă să judece motivele altora uzurpă dreptul Fiului lui Dumnezeu
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
Oradea, Piața 1 Decembrie nr. 23 ap. 9 țel. 139134 1229 BORZA FLOAREA (n. 1941) Oradea, Str. Cantacuzino Nr. 33 Bl. PB 32 Ap. 2 țel. 145509 18937 BOȚ VIORICA (n. 1964) Sintmartin B D18 ap. 11 țel. 318862 19800 BOTEZAT ELENĂ AURELIA (n. 1963) Oradea, Str. 1 Decembrie Nr. 23 țel. 132129 7775 BULZAN DĂNUȚ MIRCEA (n. 1963) Oradea, Str. Ghe. Doja, nr. 46 țel. 471604 1242 BURESCU MARTA MARIA (n. 1961) Oradea, Str. M. Kogălniceanu Nr. 42 țel. 135482
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 3, bl. 144, sc. D, ap. 6 țel. 256566 VLAGEA ELISABETA Suceava, Aleea Zorilor, nr. 2, bl. G31, sc. B, ap. 3 țel. 223166 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII SUPERIOARE AMĂRIEI ALIN DUMITRU Rădăuți, str. Horia, nr. 35 țel. 093/465243 BOTEZAT MARGALINA Suceava, str. Grigore Ureche, nr. 17, bl. 40, sc. A, ap. 3 țel. 522552 GABOR VERONICA MIHAELA Gură Humorului, str. Livadă Postei, nr. 1 țel. 311864 GAVRILIUC DANIELA Loc. Verești, jud. Suceava țel. 216748 IGNAT GABRIELA OANA Suceava, str.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
raionul Rezina, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Horjești, raionul Hîncești; - Budurin Natalia, născută la 27 ianuarie 1987; - Budurin Denis, născut la 30 iulie 1989; - Budurin Cristina, născută la 26 mai 1991. 2. Bulat Angela, fiica lui Botezat Ion (fiul lui Ilie, n. la 15 octombrie 1923 în Telenești, și Maria, n. la 6 aprilie 1925 în Telenești) și Anastasia, născută la 24 ianuarie 1975 în localitatea Telenești, raionul Orhei, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
HOTĂRÂRE nr. 1.393 din 2 septembrie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160937_a_162266]