5,404 matches
-
fete. A construit două poduri din bârne și pământ. Costache Cristescu avea stâna de oi pe aproape. Aici se întâlnea uneori Dumitru cu Costache Cristescu. Într-o zi, pe la prânz, Dumitru s-a întors cu carul de la câmp. În timp ce dejuga boii, i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai văzut? Lucache, fiul cel mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
i-a întrebat pe copii ce au mai făcut, ce au mai văzut? Lucache, fiul cel mai mare al lui Dumitru și al Agripinei, i-a spus că a văzut niște oameni la stână. Abia a apucat să dejuge un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o buturugă de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu alte cuvinte mânca pui cu tot cu pene. Dar ce să-i faci, dacă are boi și vaci ... Mai e și singură la părinți, ca Fecioara între sfinți. Și hectare șaisprezece, când o vezi rămâi rece. Și Sofrani, atâta are, doar se vede că e mare ... nu-i de glumă, pământul negru face pâinea bună. Și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
jefuit și tâlhărit. Îmbrăcați în uniforme rusești și mascați pentru a nu fi recunoscuți, au început să-și pună în aplicare planul demult stabilit. L-au bătut și jefuit pe Ion Burdun pentru că știau că avea ceva bani din vânzarea boilor. Pe Pleșu l-au bătut și i-au luat banii, căci el avea o mică prăvălie. L-au luat apoi și l-au dus în pielea goală, legându-l de stâlpii de lemn de la podul de peste gârla ce se afla
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
strigat să iasă afară. Iar cum a apărut în curte a și fost înhățat de huligani și culcat la pământ, i-au tăiat beregata cu un răzuș, lăsându-l mort în ogradă. Lui Ion Burdun i-au cerut banii de pe boi, iar lui Pleșu, banii de la prăvălie. Oamenii satului au fugit care cum au putut în liziera pădurii. Zorii zilei au găsit două familii cu câte cinci și șase copii rămăși orfani. Diavolii spuneau din când în când câte un cuvânt
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de tânără, rămânând cu Leonora și cu Mihai al ei. Ilinca a murit de bătrânețe. Leonora trăiește și astăzi din cerșit. Nu a fost măritată, dar a făcut două fete, Viorica și pe Iliana, crăcănată gata, cu picioarele ca jugul boilor. A venit colectivul, Chimircan a ajuns mare brigadier la C.A.P., el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
întărituri la dig. Pentru udat au construit o roată cu cupe, roata era din lemn, cu ax tot la fel din lemn, cupele erau din tablă, bătute pe roată, ce erau sub formă de semicerc. Roata era purtată de doi boi ce se învârteau în jurul unui par din lemn. Iazul nu a durat cât lumea pentru că a fost rupt de ape de două ori, iar a treia oară a măturat tot ce a găsit în cale fără să facă victime omenești
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vitele satului spre pășune, iar seara cobor de la păscut. O așezare foarte frumoasă pentru că prin față trece ulița mare, azi șoseaua județeană. Iar peste drum se află casa lui Toader, fiul cel mare a lui Petrache Cioabă. Cioabă avea doi boi mari ca din povești. Când a venit Colectivul i-a luat boii, carul, plugul, grapa și tot ce le era de trebuință la C.A.P., bineînțeles că și pământul i-a fost luat la colectiv. În urma deposedărilor, Petrache Cioabă s-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
frumoasă pentru că prin față trece ulița mare, azi șoseaua județeană. Iar peste drum se află casa lui Toader, fiul cel mare a lui Petrache Cioabă. Cioabă avea doi boi mari ca din povești. Când a venit Colectivul i-a luat boii, carul, plugul, grapa și tot ce le era de trebuință la C.A.P., bineînțeles că și pământul i-a fost luat la colectiv. În urma deposedărilor, Petrache Cioabă s-a consumat psihic și s-a îmbolnăvit, mai întâi i-o murit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ciopliți la pătrat, înalți de doi metri și ceva, terminându-se în formă rotundă, simbolizând capul, gâtul și trunchiul omenesc. Grosimea lor depășea 70 cm. În fiecare stâlp era câte un belciug cu verigă groasă în el de care lega boii la nevoie. Și parii de la gardul împrejmuitor erau tot așa, dar nu ca cei de la poartă. Cociocoaia Zamfira era văduvă și făcea parte din neamul lui Ursache. Într-o seară a mers să ia un țol cu paie de la stogul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că și slugile s-au împrăștiat. Așa a ajuns Cociocoaia să se mărite cu Sofronie de la Roșcoaia. Între timp Petruță a crescut doi boi de mai mare dragul, pe care i-a luat Cociocoaia la Roșcoaia, la Sofronie. Au fost și la notar și Sofronie a trecut un hectar de pământ pe numele Cociocoaiei, ca să nu facă Petruță scandal. Dar la un an-doi Sofronie
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau să meargă cu 16 perechi de boi, uneori cu 20-25 de perechi, în funcție de starea drumului și de mărimea boilor. Când începeau să urce panta cu motorul tras de boi, se auzea strigătul flăcăilor, cale de câteva poște: Hăis, Joian! Cia, Duman! Aho, Bujor, bă, pune lemn la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau să meargă cu 16 perechi de boi, uneori cu 20-25 de perechi, în funcție de starea drumului și de mărimea boilor. Când începeau să urce panta cu motorul tras de boi, se auzea strigătul flăcăilor, cale de câteva poște: Hăis, Joian! Cia, Duman! Aho, Bujor, bă, pune lemn la motor. Transportul motorului dura câteva zile, funcție de distanța de la care era adus
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau să meargă cu 16 perechi de boi, uneori cu 20-25 de perechi, în funcție de starea drumului și de mărimea boilor. Când începeau să urce panta cu motorul tras de boi, se auzea strigătul flăcăilor, cale de câteva poște: Hăis, Joian! Cia, Duman! Aho, Bujor, bă, pune lemn la motor. Transportul motorului dura câteva zile, funcție de distanța de la care era adus. Motorul cu aburi era o locomotivă mai mică, care nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
batoza și dura câte o săptămână până când se instala batoza pentru triere. Transportul batozei era mai dificil, batoza fiind mai înaltă se putea răsturna oricând. Rareori se transporta concomitent și motorul și batoza, că era nevoie de multe perechi de boi. Batoza era o namilă mare din scânduri și metal, așezată pe un suport masiv din metal cu două osii și patru roți pe care se deplasa când era mutată de la o arie la alta. Batoza avea multe roți purtate de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că nu văzusem o curea așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste frânghii erau cele mai bune. Coarda venea pe deasupra paielor și le ținea grămadă. O persoană ținea coarda la traglă, iar alta ducea boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred, nu mai țin minte că-s bătrân și e tare mult de atunci, ca de când era lupul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Română, după originalul model sovietic „Colhozul” - la români „Colectivul” - când toate bunurile au fost strânse la comun, când ce e al meu e și al tău și ce e al tău e și al meu. Originala formă de viață când boii ară și caii mănâncă. Orânduirea Socialistă, venită ca un tăvălug de la răsărit, orânduire care a dat progresul cu câteva sute de ani înapoi. Așa că pe cei harnici i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
harnici i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii ucigându-i în bătaie, pe alții întemnițându-i pe viață. Prin urmare, motorul cu aburi și batoza au fost luate la colectiv. Boii, vacile, caii, oile, caprele, carul, grapa, plugul, toate au fost luate la colectiv. Și pământurile au fost luate la colectiv. Așa se face că, o dată cu deposedarea țăranului de toată agoniseala de ani și ani, m-a deposedat și pe mine
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
bă, să fiți fericiți, că vă ia mama dracului! Adică să mănânci bine, să bei bine, să dormi bine și la loc comanda! Ca să constați că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în științe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă... vede tot și totul pute. A te opune comunismului înseamnă a apăra puritatea Codului Penal. Comuniștii nu trebuie tratați ca infractori politici. Ei trebuie tratați
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung într-o săptămână cu carul cu boi...“ SCRISUL E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scris, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără posibilitate de ieșire. SFÂNTUL Sfântul are forța de coeziune a pietrei. Un sfânt poate fi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ele. Dar nu descoperiră nimic deosebit. Nici tu plan, nici tu indicație de comoară, nici măcar un ciob de piatră scumpă încrustată în vreo margine de tăbliță. Nimic, nimic. Doar niște litere încîlcite și de-a-n-doaselea și cîte un minuscul cap de bou la colțuri. Eu le-am găsit! strigă din nou Bărzăunul apropiindu-se pînă la cîțiva pași de grup. Le-o fi găsit... n-am nici o pretenție, zise indiferentă Ilinca. Dar le-a aruncat ca blegul aici, unde oricine le poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]