734 matches
-
brazi, printre molizi, Noată, noată, un cerb înnoată. Cel ce-nnoată coarne-și poartă. Dar în coarne ce-și mai poartă? Poartă un leagăn de mătasă. Dar în leagăn cine șade? Șade Ileana.... Se cunosc variante în care boul negru (zimbrul, bourul, taurul) ocupă locul Cerbului. Sunt respectate, totuși, ambele schițe de scenariu amintite în legătură cu Cerbul fabulos: Sus, în vărful muntelui, Oleroi, d-oleroi, Doamne, Sub cetina bradului, Unde-și doarme boul negru, Boul negru se sculară, De rouă se scuturară, Munți înalți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rouă se scuturară, Munți înalți se clătinară, Văi adînci se tulburară, Și de vale c-apucară. În situația similară, Cerbul își îndeamnă partenerul să se angajeze, cum am spus, într-un rit de inițiere familială; e drept, prin luptă voinicească; bourul schimbă cursul în direcția riturilor de întemeiere, de dinastie și de țară. În mod curios, Berbecul și-a adjudecat, cu timpul, spațiul acvatic. Domeniul lui este marea primordială în mișcare genezică; se arată totdeauna disponibil s-o înfrunte cînd se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din fruptul oilor noastre”. Vodă s-a supus numaidecît și le-a asigurat pe gazde că „brînza asta e mai bună decît
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al Vasluiului, domină impunător statuia lui Ștefan cel Mare. Realizată din bronz, înaltă de 5 m, operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, a fost dezvelită în anul 1972. Pe soclu sunt montate stema Moldovei din vremea viteazului domnitor (un cap de bour) și un basorelief intitulat: „Închinarea steagurilor”. MOVILA LUI BURCEL Dumitru Almaș Într-o zi de sărbătoare, domnul Ștefan cel vestit, domnul cel nebiruit, umbla prin țară să vadă cum trăiesc oamenii. Pe un deal a întâlnit un om: ara, cu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
amuți odată, Că-n lume nu văd lumea căutată! Eu nu văd munții înnecați de nouri, De care gîndu-mi vultur s-acăța; N-aud a mării înmiite-ecouri, Ce-n glasul meu măreț s-amestecă; În codri-antici n-aud muget de bouri, Trezind zilele vechi în mintea mea Codrul din munți, râul din vale-mi tace De ce nu pot în praf a mă preface! {EminescuOpIV 80} DOI AȘTRI Am văzut doi aștri, Strălucind albaștri Sub o frunte-n vis; M-a-nnecat seninul Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fundul Mării-negre, din înnalte-adînce hale, Dintre stînce arcuite în gigantice portale Oastea zeilor Dadei în lungi șiruri au ieșit - Și Zamolx cu uraganul cel bătrân, prin drum de nouri, Mișcă caii lui de fulger și-a lui car. Călări pe bouri, A lui oaste luminoasă îl urma din Răsărit. Ca o negur-argintie barba lui flutură-n soare, Pletele-n furtună-nflate albe ard ca o ninsoare, Colțuroasa lui coroană e ca fulger împietrit, Împletit cu stele-albastre. Răsturnat în car cu rune, Cu-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răsculată din caotic-adîncime. Nori se suie-n stâlpi și-n globuri. Din eternă-ntunecime Ca sa lupte-acuma Joe pe Titani i-a liberat; Și tunând ei urcă cerul surpând scările de nouri, De sub scuturi de fier negru arcurile-ntind în bouri De se nărue văsduhul de-al săgeților vărsat. Negurile-n stâlpi se-nchiagă suind vârful lor în soare - Par un codru sur și vecinic. Lunci albastre lucitoare Se deschid ca loc de luptă în păduri de nori ș-argint; Printre stâlpii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sprinceană și ca un copil tresare Vechiul glob - munții se clatin, ceruri tremur, marea moare. E semnalul cel de luptă între-armiile de zei; Și Zamolx frânele lasă cailor lui de jeratic, Coama lor se îmflă-n limbe de-aur - tremur nebunatec, Bouri daci răstindu-și fruntea surpă norii toți cu ei. Lupta-i crudă, lungă, aspră. Lumin-pavezele dave, Sori și lune repezite printr-a norilor dumbrave Ard albastrele armure ale zeilor romani; Pașii lor amestec cerul - caii tropotă iar bouri Ca de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tremur nebunatec, Bouri daci răstindu-și fruntea surpă norii toți cu ei. Lupta-i crudă, lungă, aspră. Lumin-pavezele dave, Sori și lune repezite printr-a norilor dumbrave Ard albastrele armure ale zeilor romani; Pașii lor amestec cerul - caii tropotă iar bouri Ca de tunete un secol împlu halele de nouri Și se frâng crâșnind în scuturi spadele-albe-a lui Vulcan. În zădar, căci neînvinse șiruri lungi de bătălie Își sdrobesc armele-n scuturi pe a cerului cîmpie: Neînvinși ș-unii și alții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
E-N FLORI DE JALE (cca. 1871) Miros e-n flori de jale În stele e splendoare, Pe munți aer, răcoare Și liniște în vale. În inim-omenească: Miros, ș-aer, lumină În veci o să rămână Enigmă dureroasă. {EminescuOpIV 481} 20. BOURUL ȚĂRII (cca 1871) Bourul țării duce la glorii, Fruntea-i în nouri sbura, Luptele noastre-s numai victorii - Calea el ni-o arăta. Lasă-l să sboare, l-a lui privire Dușmanii-n cete se sparg, Lasă-l să sboare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
JALE (cca. 1871) Miros e-n flori de jale În stele e splendoare, Pe munți aer, răcoare Și liniște în vale. În inim-omenească: Miros, ș-aer, lumină În veci o să rămână Enigmă dureroasă. {EminescuOpIV 481} 20. BOURUL ȚĂRII (cca 1871) Bourul țării duce la glorii, Fruntea-i în nouri sbura, Luptele noastre-s numai victorii - Calea el ni-o arăta. Lasă-l să sboare, l-a lui privire Dușmanii-n cete se sparg, Lasă-l să sboare, țara-i mărire, Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ne vine Ștefan cel Mare. Cum oare-o, țară, Tu n-o să-l cunoști, Când sună fanfară Chemarea de oști, Când buciume sună În văi și pe plaiu Și oastea s-adună Călare pe cai - Pe steaguri cu semne de bouri? II Pe creștete nalte a munților suri Clădiți de asupra de negre păduri Trupine de brazi la olaltă; Clădiți-le falnic dați-le foc Și lumea privească un semn de noroc Pe ori și ce culme înaltă, {EminescuOpIV 546} Mânat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atîtea oștire de munte, de șes, Răspunde sunare din nouri; Cu sunet de bucium la munte și plaiu, C-o oaste întreagă călare pe cai, Cu steaguri cu semne de bouri. 93. SERENADĂ ? Victor Hugo - (1884 - 1889? ) Când tu dormi lină, pură Sub ochiul meu umbros, Suflarea ta murmură Cuvânt armonios, Pe corp neacoperită Lipsindu-ți vălul tău; O dormi, o dormi iubită, O dormi, o dormi mereu. Când râzi, pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a smuls inima din Roma murindă spre a o readuce la, Dumnezeu de unde venise. Dar, setos de victorii, el se repezi asupra unui gigantic Taur, îl rupse în bucăți, îl omorî, dar lăsă să cază inima Romei în pământul (Taurului) Bourului. Acel pământ era Dacia. (p. 236) Noaptea împle cu gândire Și cu sufletu-i de nour precum vântul turbură visul din oglinda lacului Ș-astfel se izbesc În creierii mei Vijeliile gândirilor mele Cum ginii trecuturilor Se izbesc în ruinele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
baza a 158 fragmente osoase identificate pentru această specie, situația datorându-se gradului mare de fragmentare a coarnelor. În cazul căpriorului, s-a apreciat că resturile provenite de la această specie aparțin la 6 indivizi. Pentru cele opt fragmente provenite de la bour s-a apreciat că aparțin la doi indivizi. Equus caballus apare în eșantion printr-un singur rest, un capitatum întreg, care prezintă și urme de prelucrare prin șlefuire. Pentru toate speciile de mamifere identificate în eșantionul de la Hoisești s-a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
formații romînești cu sufixul (sau infixul) -d - de la tema hipocoristică Tur-, prezentă în numele de familie Turul, Tura și în toponimul Tureni. I. Pătruț crede că toponimele Tur, Turia sunt formate, de asemenea, de la antroponimul Tur, nu de la sl. turjé, „al bourului“, care ar fi pierdut semivocala finală datorită trecerii prin filiera maghiară. Formele cu o sunt datorate adaptării maghiare a lui u romînesc Turda > Torda. Turia Este numele unei coline din Cîmpia Jijiei Inferioare, al unui vîrf din Munții Bodocului, al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Turea. Interesante sunt dublurile străine din documente ale unora dintre aceste nume (Turek, Tiurea, Tyur, Thyr, Theur, Tür, Thywur, Torja, Thüre, etc.), care sunt și ele, ca și toponimele actuale Tur, Tura, Turia, posibil de dedus din substantivul slav turŭ, „bour“, sau din adjectivul posesiv slav turja, turje, format de acesta (cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Thyr, Theur, Tür, Thywur, Torja, Thüre, etc.), care sunt și ele, ca și toponimele actuale Tur, Tura, Turia, posibil de dedus din substantivul slav turŭ, „bour“, sau din adjectivul posesiv slav turja, turje, format de acesta (cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt și ele, ca și toponimele actuale Tur, Tura, Turia, posibil de dedus din substantivul slav turŭ, „bour“, sau din adjectivul posesiv slav turja, turje, format de acesta (cu sensul de „al bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
românei. Și unele nume latinești de animale sălbatice sunt panromanice: lat. cervus > cerb, lat. ericius > arici, lat. lepus > iepure, lat. lupus > lup, lat. ursus > urs. Altele s-au moștenit numai în română și în unele limbi romanice occidentale: lat. bubalus > bour, lat. sorex > șoarece, lat. vulpes > vulpe; lat. mixticius a dat în română adjectivul mistreț cu sensul „ambiguu, amestecătură“, care se folosea (și se mai folosește încă) referitor la tot ce aparține în același timp la două rase sau are naturi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe interpretarea tendențioasă a sintagmei „Blachii ac pastores Romanorum“ despre care am vorbit mai sus. Și cum o țară nouă trebuia să aibă și un nume nou, a fost inventată basna cu cățeaua Molda care s-a înecat la vânătoarea bourului într-un râu ce a căpătat numele Moldova în memoria cățelei, de unde și numele țării. Din cronica lui Ureche rezultă sau pot fi deduse și alte câteva chestiuni privind spațiul tracic și romanitatea orientală. 1) Vorbind despre numele Moldovei cronicarul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
deasă sau mai rară, în diferite epoci” (p. 251). Pe axa sud-nord străromânii se întindeau de unde crește „smochinul și castanul și încălecând Dunărea se întindeau în regiunile cu terenuri petrolifere și băi de aur din Carpați unde pășteau turmele de bouri” (p. 252). S. Pușcariu se simte obligat de concepția urmată să remarce că în vest patria străromânilor ajungea „până aproape de albanezi (care, la rândul lor, se întindeau mai spre est decât astăzi)”, pentru a justifica în felul acesta prezența în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nici un pictor n-ar fi putut lucra atît de bine, nici o școală n-ar fi reușit să dea un reprezentant atît de strălucit mai ales la data cînd a fost terminată lucrarea. Pereții grotei sînt Împînziți cu adevărate sarabande de bouri, bizoni, vaci și cai, alături de cinci cerbi gigantici surprinși În timp ce Înoată, ca Într-o priză directă. Trebuie să vă mai spun că există și o scenă dramatică, În locul cel mai adînc al grotei, numit „Puțul”: un bizon străpuns de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unor cuvinte, acte, situații. Părerea specialiștilor este că, datorită unității sanctuarului, este vorba de opera unui singur artist care a lucrat cățărat pe-o scară. S-a calculat că a pictat destul de repede: o jumătate de zi pentru fiecare dintre bourii enormi din sala „Taurilor” și două ore și jumătate pentru scena din „Puț”. Artistul a trăit În urmă cu 17 000 de ani Înainte de Cristos, avea fruntea Îngustă, mentonul dezvoltat, arcadele proeminente. Era un magdalenian. Aparținînd rasei Homo sapiens fossilis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prin valuri de pământ etc., ci numai pe acolo unde semnele ce deosebesc un teritoriu de celălalt au fost deteriorate. Astfel granița între Austria și Moldova era însemnată la munte prin șir de stejari, în al cărora lemn era săpat bourul Dragoșizilor. Dar parte a crescut coajă peste săpătură, parte răuvoitorii au tăiat acei copaci, încît limitele, devenind nesigure, au trebuit rectificate. Posesiunea de fapt a cedat atuncea proprietății inalienabile de drept. Proprietatea statului asupra teritoriului său e inalienabilă, posesiunea de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]