888 matches
-
lor atinge o culme de neegalat. Dumnezeu a rânduit ca Sfântul Constantin Brâncoveanu să rămână ultimul și astfel să-i poată Îmbărbăta pe fiii săi spre a-și primi moartea cu demnitatea rangului lor și cu certitudinea vieții veșnice. Epoca brâncovenească este o perioadă de Înflorire artistică fără precedent a culturii românești. Înconjurându-se de oameni Învățați și iubitori de cultură, precum Sfântul Antim Ivireanul, Constantin Brâncoveanu reușește să introducă În Biserică și administrație limba română, susținând totodată și lupta românilor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Ioan Gură de Aur sub titlul ,,Mărgăritarele’’. Dar voievodul martir rămâne scris În cartea vieții nu prin iscusința sa diplomatică, ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul, În tot cuprinsul Țării Românești, dintre care 5 În București: palatul și Biserica de la Potlogi (1658), Mogoșoaia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
mai strălucită perioadă a culturii noastre românești: ctitorirea unor așezăminte laice și bisericești de mare Însemnătate și valoare spirituală și arhitecturală (bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, mânăstirile Hurezi și Brâncoveni, palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc). De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii aflați În afara hotarelor tării, În Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui imensă Însă, râvnită de turci, precum și intrigile de la Curte, i-au grăbit sfârșitul. În anul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
Vasile Pârvan, referindu-se la arta brâncovenească, căreia i-a consacrat pagini ce trădează o subtilă Înțelegere a legăturii dintre arta și mentalitatea epocii scrie: „Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Vasile Pârvan, referindu-se la arta brâncovenească, căreia i-a consacrat pagini ce trădează o subtilă Înțelegere a legăturii dintre arta și mentalitatea epocii scrie: „Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor realiza Însușirile noastre artistice. CÎnd analizăm operele acestei epoci de izbînzi și aruncăm pe urmă o privire asupra secolelor premergătoare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor realiza Însușirile noastre artistice. CÎnd analizăm operele acestei epoci de izbînzi și aruncăm pe urmă o privire asupra secolelor premergătoare, vedem Îndată că perioada brâncovenească este aceea În care sufletul românesc a intrat În stăpîninea posibilităților sale creatoare. De aceea, domnia Din suflet de creștin brâncovenească este mai mult decît un simplu capitol al evoluției noastre; ea Începe o era nouă În care mai trăim
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
analizăm operele acestei epoci de izbînzi și aruncăm pe urmă o privire asupra secolelor premergătoare, vedem Îndată că perioada brâncovenească este aceea În care sufletul românesc a intrat În stăpîninea posibilităților sale creatoare. De aceea, domnia Din suflet de creștin brâncovenească este mai mult decît un simplu capitol al evoluției noastre; ea Începe o era nouă În care mai trăim, ea Înseamnă Începutul maturității noastre artistice.” Între 1678 și 1725, arta românească a cunoscut o fază de Înflorire artistică și culturală
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
al evoluției noastre; ea Începe o era nouă În care mai trăim, ea Înseamnă Începutul maturității noastre artistice.” Între 1678 și 1725, arta românească a cunoscut o fază de Înflorire artistică și culturală creându-se un stil caracteristic, denumit “stil brâncovenesc”, după numele domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Această perioadă a artei românești reprezintă un ultim moment de sinteză și Înflorire a artei postbizantine Într-o epocă În care arta rusească, sârbă sau greacă, la fel ca și arta din Principatele Române
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
nimic caracterul său postbizantin. Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) marchează un punct important În evoluția culturii și artelor pe teritoriul Tării Românești. În ciuda condițiilor vitrege de politică internă, domnia lui Brâncoveanu a fost mai lungă și mult mai stabilă. Stilul brâncovenesc s-a născut dintr-o evoluție firească a artelor din ultimele decenii, cărora li s-au suprapus diferite influențe externe, dupa cum am amintit. Predecesorii lui Brâncoveanu, Matei Basarab (16321654) și Șerban Cantacuzino (1678-1688) au reușit să contureze un caracter
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Brâncoveanu, ca evoluție firească a viziunii arhitecturale. Apariția unui stil unitar, atât laic cât și ecleziasctic era În acel moment o necesitate, pe care Brâncoveanu a facilitat-o și a susținut-o prin ideile sale culturale reformatoare și financiare. Stilul brâncovenesc a salvat arhitectura muntenească de monotonia rutinei. Nevoia unei Înoiri În acest domeniu se manifestase Încă de timpuriu: activitatea pietrarilor, din vremea lui Matei Basarab, nu constituise decât o Încercare de a Îndeplini această cerință de noutate, prin reintroducerea În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
nu constituise decât o Încercare de a Îndeplini această cerință de noutate, prin reintroducerea În decorația monumentelor, a sculpturii, din ce În ce mai rar folosită, În cea de-a doua jumatate a secolului XVII. Una dintre trăsăturile fundamentale stilului brâncovenesc este importanța deosebită pe care o acordă ornamentului. Opera de arhitectură brâcovenească este decorată și În zonele cu vizibilitate redusă, ba chiar și În zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornamet vine din nevoia de aliniere cu alte culturi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic, Manea zidarul, Încearcă să mențină la mânăstirea Hurezi linia stilistică specific românească. Acest ansamblu monastic, cu incintă de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
celor de la Biserica Doamnei din București. Acestea sunt reprezentative pentru noua orientare stilistică. Decorația care apare aici (motivul vegetal stilizat Într-un relief foarte puțin adânc și modelatura fațadelor, similară monumentelor anterioare din stuc), este reprezentată aproximativ de toate ctitoriile brâncovenești. Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
românește după 1650 - și viața Sfântului Constantin - patronul ctitorului -, chiar și teme importante cu caracter moralizator și escatologic: Judecata de Apoi, Parabole (dintre care unele inspirate din literatura religioasă tradusă și tipărită la acea epocă). O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare -idee preluată de la arhitectura Renașterii sau de la reședințele princiare de la Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o Înfățișare sofisticată și bineordonată, care să se impună de la distanță. Atât construirea spațiului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Brâncoveanu. Diferențele stilistice sunt aproape insesizabile. Și Palatul de la Mogoșoaia și cel de la Potlogi au fost construite Într-o ordonață ritmică specifică Renașterii, cu o decorație barocă, exuberantă. La 14 kilometri nord-vest de București, se Înalță mândre În soare Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, una dintre cele mai frumoase si mai bine păstrate reședințe ale lui Constantin Brancoveanu. Despre Mogoșoaia s-a vorbit mult, s-au scris sute de pagini. Iată ce spunea arhitectul G.M. Cantacuzino despre reședința domnească de langă București
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
pe fațadă. Parterul palatului conține camerele servitorilor, iar la subsol se află o pivniță cu un tavan format din patru domuri. Fațada dinspre lac este și ea una aparte, cu o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade. Cuhnia (bucătăria brâncovenească) se află În curtea palatului, având patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea În curte. În el se poate urca pe o scară exterioară. Biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată În 1688, cu puțin timp Înainte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
poate urca pe o scară exterioară. Biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu și terminată În 1688, cu puțin timp Înainte ca ctitorul ei să devină domnitor, se află În afara zidurilor palatului, lângă turnul porții. Asemănator Palatului de la Mogoșoaia, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi prezintă un foișor cu scara exterioară În partea din față a construcției, iar În partea din spate se observă existența unei loggie, căreia i-au fost adăugate coloane, care sunt legate printr-un lung hol. Rolul acestei loggie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
orientală sau lalele. În interior, camerele erau ornamentate cu modele florale, inspirate din cultura turcopersană. Principala cale de acces este chiar foisorul din fata cladirii, ducând cu gândul la Palatul Mogoșoaia, unde exista aceeași cale de acces. O carateristică specifică contrucțiilor brâncovenești laice este comunicarea perfectă a arhitecturii cu peisajul. Palatul de la Mogoșoaia este construit pe malul unei ape, iar fațada palatului se dublează prin reflectarea În apă. Împrejmuirea cu zid masiv și intrarea printr- o poartă fastuoasă flancată de un turn
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
poartă fastuoasă flancată de un turn, colonada ce susține arcadele trilobate din piatră, cu capitel compozit duc cu gândul la arhitectura din Istambul. Practic avem de-a face cu o Îmbinare, o suprapunere stilistică elegantă și bine realizată. Conținutul modelului brâncovenesc a fost legat de timp, așa cum se Întîmplă cu toate modelele, dar el a supraviețuit prin partea cea mai nobilă a oricărui model, prin formele artistice, și a conturat un stil. Ceea ce menține acest stil În adîncul conștiinței românești este
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
na fost decît un lung joc periculos, ce-și Încerca norocul În mijlocul vicleniilor lăuntrice și mișeliilor exterioare, joc care n-a Încetat a fi o singură clipă o sfidare a soartei care trebuia să se răzbune crunt În urmă, arta brâncovenească nu trădează o clipă lunga suferință a mîndrului boier. Principele a acoperit vechile ctitorii Într-o hlamidă de frumusețe și a presărat propriile sale ctitorii pe drumul pe care-l făcea adesea, itinerar al culturii și al aspirației care biruie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană, Îl reprezintă apariția „monumentalei“ lucrări Psaltichia românească, a lui Filotei sin Agăi Jipei, În 1713, protopsaltul Mitropoliei Ungrovlahiei, reprezentantul de seamă al școlii brâncovenești, care atestă Începutul cântării În românește, dar și existența unei școli de muzică În limba română. Prin această operă masivă, aproape 2000 de pagini, se pune o veritabilă piatră de Început În istoria muzicii bisericești În limba română. Autorul, protopsalt
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
declară că a alcătuit-o „nu după meșteșuguri latinești și rusăsci, ci pre același musichii ale dascălilor Bisericii noastre a Răsăritului“. În afară de cântările ale căror text era cuprins În cărțile liturgice și pe care le avem și astăzi, În epoca brâncovenească se mai cânta: „ce să cântă când ridică paharul pentru Domnul Ungro-Vlahiei“, alcătuit de Hrisafi și tradus de Filotei, În cuprinsul căruia este scris numele lui Constantin Brâncoveanu: „Mulți ani, mulți ani, facă Dumnezeu, Prea luminatului, Înălțatului Domn și stăpânitoriului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și slavonă sau au compus direct În românește, fără a se abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va păstra și mai departe, În timpul domniilor fanariote și chiar până la Alexandru Ioan
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
s-au tipărit și din domeniile beletristic, științific sau istoriografic: (Viețile paralele ale lui Plutarh, Viața lui Esop, Pildele filozofești, Didahiile lui Antim Ivireanul etc). Despre domnia lui Brâncoveanu s-au scris două cronici: a lui Radu Greceanu și Anonimul brâncovenesc. Cele două lucrări conțin amănunte, care i-au făcut pe istorici să considere că cei doi cronicari au fost martori la evenimente și au avut acces liber la actele cancelariei domnești. Alte lucrări de mare importanță sunt Letopisețul cantacuzinesc și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]