3,717 matches
-
unicorn alb, apăruse un grifon înaripat ce purta pe grumaz o prea frumoasă călăreață cu ochii verzi de smarald, îmbrăcată într-o minunată hlamidă albă din piele de salamandră, drapată în jurul minunatului său trup și strânsă în talie cu un brâu verde bătut cu diamante și perle strălucitoare; o diademă din diamante și minunate mărgăritare ce dădeau și mai multă strălucire acelor ochi ca două fulgere verzi și părului revărsat peste umeri în cascade aurii ce făceau să pălească strălucirea razelor
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
gasit de cuvinta să bat temător În zăvoarele “Porții” ?? Cum de-am putut să gândesc Că este de-ajuns doar să iubesc Pentru a face un “pact” cu viața !? Am zărit din Cer “Coloana Infinitului” Și am coborât încet pa brâul ei. Și m-am trezit apoi în fața “Porții Sărutului” Și am crezut că-i bine ! Mai târziu am văzut, ca toate aceste minuni Erau “bunuri umane” Si-aveau și stăpâni. M-am trezit din visare, mult după ce, Îmi dădusem seama
ANCESTRALA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/Laura_Isabelle_Nicolae.html [Corola-blog/BlogPost/354256_a_355585]
-
strategic, într-un colț deși în restaurant nu mai era nimeni. La masa principală se așezară: domnul Adonel Prună, ministrul și nepotul său Marinel directorul de programe al ministerului. La alte două câte doi sepepiști cu priviri agere, pistoale la brâu și cafele în față. Plus niște plicuri în buzunare dar astea nu se vedeau. Veniră, cu alai, maestrul de ceremonii, chelnerii și sommelier-ul. Toți la mare ținută! - Bă, mai lăsați-mă protocoalili, că noi suntem băieți dăn popor! Băgați ceva
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > SHĒNGCÚN Autor: Alexandru Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1295 din 18 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tablou I (Scena pare o clepsidră cufundată în apă. Vitorio stă ghemuit în mijlocul scenei rezemat de un perete imaginar. De brâu îi stă încolăcit Elohim. De jur împrejurul lui regăsim obiecte: o clepsidră, un ceas de epocă în celălalt colț, o brichetă, un pachet de țigări pe jumate de conținut risipit pe podea, o lentilă, respectiv un pocal și un vas) ELOHIM: Privește
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_craciun_1405701081.html [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
le îmbrace de Paște. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și râuri iar pe ia bunicii, flori la „muscă”. Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara, sau cu un brâu roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_pastelui_la_purani_de_vid_floarea_carbune_1328100284.html [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
să mai steie, Lacrimi să nu curgă din păcate Chiar dacă frumoasa mea femeie O mai ierți încă de se poate. Inflația de lacrimi s-a transformat în râu, E vremea pescarilor pești s-adune; Doar eu scufundat cu apa până-n brâu Aștept iubita zilelor mai bune. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lacrima celui născut în Gemeni / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
LACRIMA CELUI NĂSCUT ÎN GEMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrima_celui_nascut_in_gemeni.html [Corola-blog/BlogPost/356660_a_357989]
-
ale stemei comunei Giurgeni, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Giurgeni, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat și retezat. În partea superioară, în câmpul din dreapta, pe fond albastru, se află un brâu undat, îngust, de argint, peste care broșează un pește în pal, de argint. În partea superioară, în câmpul din stânga, pe fond roșu, se află așezat un braț drept armură, înarmat cu o secure, de aur. În partea inferioară, în câmp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174133_a_175462]
-
pe o terasă neagră, trei spice de orez, verzi, flancate în partea de sus dreapta-stânga de câte o potcoavă de culoare neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Peștele și brâul undat semnifică ocupația locuitorilor zonei, pescuitul, localitatea aflându-se pe malul fluviului Dunărea. Brațul înarmat face trimitere la locul de naștere al lui Mihai Viteazul, pe teritoriul actual al comunei aflându-se vestigiile vechiului Târg de Floci. Spicele de orez
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174133_a_175462]
-
aruncă în urmă o privire plină de admirație pentru spectacolul oferit de mama natură, apoi se cațără pe stâncă și privirile îi descoperiră o peșteră, ca un altar, în fața căreia îl întâmpină un bătrân gârbovit, slab, cu barba albă până la brâu și pielea gălbuie ca de cadavru. - Te aștept, tinere! - rosti cu voce răgușită. - Iartă-mă că ți-am tulburat liniștea sufletească... - Fii binecuvântat! - Părinte, n-am venit pentru binecuvântare, ci pentru... - Știu scopul vizitei tale. Acum fă cale întoarsă! Mergi
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
la comoară, dar se afundă în lac, urmat de feciorul său cel mare și ceata de oșteni. Se împotmoliră în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăciră șerpi care-i traseră spre fundul iazului. Se afundară până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază. Pe rând se înecară până la ultimul oștean în chinurile cele mai groaznice sub chiotele, dansul și dezmățul diavolilor. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
o parte și de alta intrării. Cei doi frați îmbrăcați în costumele lor persane, cu pantaloni roșii tiviți cu motive geometrice colorate și tunici albastre având cusute înflorituri și stele în fir de argint, intrară în încăpere ținându-și la brâu temutele săbii persane,,achinaches”. -Salutul nostru luminate! rostiră cei doi scoțându-și coifurile ascuțite de pe cap. -Ce surpriză, exclamă Pilat. V-ați încheiat misiunea într-o singură zi? -Avem vești noi luminate! spuse Maydan. -Să le auzim, spuse Ponțiu Pilat
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1449956835.html [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
să treacă în pace. Să nu-i trezim pe tovarășii noștri, ca nu cumva să-i vadă pe aceștia». Dar Gestas s-a împotrivit. Dismas i-a zis iarăși: Îți voi da patruzeci de drahme și, ca arvună, ia acum brâul meu». Și Dismas i-a întins brâul, chiar pe când îi vorbea. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu i-a spus lui Dismas plină de recunoștință pentru bunătatea ce le-o arăta: «Fiul meu îți va răsplăti pentru că l-ai cruțat astăzi. Domnul
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
trezim pe tovarășii noștri, ca nu cumva să-i vadă pe aceștia». Dar Gestas s-a împotrivit. Dismas i-a zis iarăși: Îți voi da patruzeci de drahme și, ca arvună, ia acum brâul meu». Și Dismas i-a întins brâul, chiar pe când îi vorbea. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu i-a spus lui Dismas plină de recunoștință pentru bunătatea ce le-o arăta: «Fiul meu îți va răsplăti pentru că l-ai cruțat astăzi. Domnul Dumnezeu te va primi la dreapta Lui
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
mâncai pe săturate, ridicai crengile cu zmeură mare, roșie, ce-ți făcea parcă cu ochiul, luai ce era mai bun și duceai la gură. Nu te puteai abține. Mai apoi, după ce erai sătul de-a binelea, îți legai oala la brâu și începeai să culegi de-adevăratelea. Unii pot crede că era doar o plăcere din cale afară să umbli prin pădure, să strângi și să mănânci zmeură dulce pe săturatelea. Și, pe deasupra, să câștigi bani. Puțini știu, însă, câtă trudă
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
poți folosi și celelalte arme.” „Ai dreptate, dar dă-mi măcar o armă ceva mai dură, mai serioasă!” „Ce armă crezi că ți-ar trebui?” M-am gândit o clipă, iar apoi i-am zis zâmbind arătând cu degetul înspre brâul său „Kisu!” (cuțit!) „Vrei cuțit, cuțit să fie.” Și mi-a dat un cuțit. Îi lucea lama și-n lumina lunii. Tare mândru mai umblam printre mucioși! Iar aproape când să mă plictisesc și de cuțit, m-au luat cu
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
s-a prăbușit la doi pași de mine. Era lunganul pe care-l pocnisem. Spre uimirea mea, își revenise nenorocitul și-a reușit să mă ajungă, avea picioarele lungi, era înalt aproape cât trestia din mlaștină. Am dus mâna la brâu, la kisu, arma care mi-o dăruise tata. Frumoasă armă! Avea patru găuri de-a lungul lamei cu tăiș dublu și se termina într-un mâner împletit în fire de cupru. L-am privit pe negrotei fix în ochi. Era
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
amani hawaijui (nu cunosc calea păcii). Noaptea, când adorm, îmi visez frații și părinții stând în mijlocul satului, în jurul focului și plângând cu lacrimi sângerii. Apoi visez momentul în care tata mi-a dăruit cuțitul pe care-l purta el la brâu. Uite! Ăsta e cuțitul.” Tippu Tip m-a ascultat cu atenție. A rămas tăcut pentru câteva clipe, apoi mângâind cu degetele tăișul cuțitului și pe o parte și pe alta, mi-a zis: „Da. Se pare că nu am cum
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
vitele. A observat asta și Lăcrămioara deși avea doar patru ani. Casa țaței Leana avea fundație înaltă și urcai pe o scară de lemn ca să ajungi pe galeria ce o înconjura. Era o casă suplă și curată și avea un brâu de vopsea de câteva palme, de un albastru intens, peste varul alb ca neaua, fascinant pentru micuța care îl privea ore în șir pe când stătea pe preșul așternut, de cea care avea grijă de ea când pleca maică-sa cu
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
din fire naturale de pânză topită, țesută în război și brodată cu mătase și mulinè. Județul Bistrița Năsăud este reprezentat prin expoziția bogat înflorată a familiei Gabi și Victoria Colța, solist vocal și meșter popular. Aici pot fi găsite opinci, brâuri și curele din piele pe care sunt imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
imprimate motive florale și mai ales laleaua preluată de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele Ansamblului vocal de la Căpâlna, costume populare, ștergare, brâuri lucrate manual din lână, basmale, păpuși tradiționale ardelenești, toate fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
știam de la râu, de la ram, că locuiește Brâncoveanu cu cei patru fii și-am zărit pe fereastră, în luciri de opaiț, un potir, o Psaltire și niște icoane vii. De pe marginea uliței, din iarba unui mal de pârâu, înaltă până la brâu, ce mirosea a grâu copt și-a sânge de om se vedea cum Nică alerga prin grădini și cum Porumbescu compunea sub un pom. Niște țepe medievale înalte și zvelte în care atârnau lăcomii și trădări străjuiau ca niște mirări
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479993619.html [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp, Ancuțele cele de demult - care
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
speranța că se va găsi cineva car să-l sprijine în a da o utilizare cât mai bună acestei comori. Ca lucruri unicat , se pot remarca printre aceste piese vestimentare ale costumelor populare naționale fote lucrate cu fir de argint, brâuri în culorile tricolorului (realizate la Câmpuri, în județul Vrancea), “meșteșugite” prin broderie. “Acestea sunt adevărate valori ale culturii populare care au fost lucrate manual, la lumina opaițului și am o dragoste deosebită pentru a le descoperi altora. La început a
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440084322.html [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]