769 matches
-
totul defavorabilă lui Mihai, Andrei Báthory fiind inamicul lui Rudolf al II-lea, împăratul nemaiavând drepturi în Transilvania. Luându-și măsuri de siguranță spre Dunăre și Moldova, Mihai a început înaintarea spre Transilvania. În câteva zile, Mihai obținu sprijinul sașilor brașoveni. A continuat marșul din Prejmer, prin Codlea, Făgăraș și satele din Țara Făgărașului, ajungând la Tălmaciu la 25 octombrie. Armata sa, întregită cu grupul secundar condus de Radu Buzescu și Banul Udrea, înainta spre Sibiu, așezându-și tabăra la Veștem
Bătălia de la Șelimbăr () [Corola-website/Science/304133_a_305462]
-
la număr, vor fi și ei cabanieri la Mălăiești (Alexe, Ion și Gheorghe). Ioan Stănilă purta păr lung și umbla toată vara în opinci. În anii cât a fost cabanier sus, a fost omul ce-l însoțea pe renumitul botanist brașovean, Ranier, prin munții Bucegi. Primul cabanier al Mălăieștilor a murit pe 7 august 1910, într-un accident de munte. A plecat din cabană, urcând vâlcelul din fața adăpostului, până pe Bucșoiu, unde s-a prăbușit căutând flori de colț. Avea 64 de
Cabana Mălăiești () [Corola-website/Science/312115_a_313444]
-
de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea a mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini. 1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată. 1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați în Țara Bârsei
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
-lea (1389 - 1404) vorbește despre biserica Sf. Nicolae din Șchei și lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei. 1421 și 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc. 1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei executați. 1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. Drept urmare acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor. 1731: Dascălul șcheian "Petcu Șoanu" tipărește primul calendar-almanah românesc. 1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român al Brașovului. Pe 8 octombrie, garnizoana românească din oraș este masacrată de către inamic în așa-numita "Tranșee a morții" din Bartolomeu. 1930: Este înființată Uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii. 1940: În urma Dictatului de la Viena, Brașovul rămâne României. Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimțit și la Brașov (7,4° pe scara Richter) 1943: Până în 1944 Brașovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor aviației
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
se resimte un cutremur puternic (7,2° pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate. 1986: 31 august: Cutremur de pământ (7° pe scara Richter) 1987: 15 Noiembrie Muncitorii brașoveni se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata salariilor cuvenite și înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum și o mare parte a populației orașului
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
primăvara anului 1963 să ajungă în curtea formației Steagul Roșu Brașov, actualul FC Brașov, unde avea să devină în scurt timp portarul de bază al echipei. Din primăvara anului 1963 și până în vara lui 1977, Stere Adamache rămâne portarul echipei brașovene, participând la mari victorii ale acesteia (victorii în Cupa Orașelor-Târguri sau Cupa UEFA), însă și la marile dezamăgiri, cum ar fi retrogradarea formației brașovene în liga secundă la finele sezonului 1967-1968. Deși Adamache a fost aproape de despărțirea de Steagul Roșu
Stere Adamache () [Corola-website/Science/307873_a_309202]
-
al echipei. Din primăvara anului 1963 și până în vara lui 1977, Stere Adamache rămâne portarul echipei brașovene, participând la mari victorii ale acesteia (victorii în Cupa Orașelor-Târguri sau Cupa UEFA), însă și la marile dezamăgiri, cum ar fi retrogradarea formației brașovene în liga secundă la finele sezonului 1967-1968. Deși Adamache a fost aproape de despărțirea de Steagul Roșu, el a continuat să evolueze la această formație, iar în anul 1970 a reușit să debuteze la echipa națională, înlocuindu-l la pauza unei
Stere Adamache () [Corola-website/Science/307873_a_309202]
-
a Congresului SUA", în anul 1996 și, respectiv, la "Institutul Național de Administrație", INA, din București, în anul 2003. În anii facultății a fost fondator și redactor-șef al revistei studențești "Sigma" și președinte al cenaclului "Liviu Rebreanu" al studenților brașoveni. A lucrat, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele "Viața studențească" și "Amfiteatru", unde a fost coleg, pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte, cu scriitorii și jurnaliștii Ana Blandiana, Constanța Buzea, Tudor Octavian, Grigore Arbore, M.N. Rusu
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
Buda", "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" și "Ortografia română" ale lui Petru Maior ș.a.). Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergament și aurite, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești. Slujind în egală măsură școala și biserica, dascălii brașoveni au creat valori care au menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului. Copiști, traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
2006. Meciurile s-au jucat pe terenurile proprii echipelor participante, iar finala s-a disputat pe teren neutru, în Sala Transilvania din Sibiu. Câștigătoarea competiției a fost echipa Rulmentul Brașov, fiind al doilea trofeu de acest fel obținut de formația brașoveană. La ediția 2005-2006 a Cupei României au participat toate echipele din sezonul 2005-2006 al Ligii Naționale de handbal feminin, iar opt din ele s-au calificat în sferturile de finală. Echipele participante în fazele superioare ale Cupei României au fost
Cupa României la handbal feminin 2005-2006 () [Corola-website/Science/331485_a_332814]
-
fost dispersată la Caransebeș și Topleț, Fabrica de Motoare la Colibași și Ucea iar Fabrica de Armament și Accesorii la Câmpulung. Consecințele evenimentelor de la 23 august 1944 s-au repercutat și asupra IAR Brașov. Unitățile armatei sovietice au impus uzinei brașovene confiscarea materialului aeronautic importat din Germania și executarea de reparații autovehicule în contul articolului 10 din Convenția de Armistițiu încheiată la 12 septembrie 1944. Aceste abuzuri au produs pierderi financiare care însumau la nivelul anului 1946 peste o jumătate de
Industria Aeronautică Română () [Corola-website/Science/300099_a_301428]
-
21 mai 2014" Veniri Plecări Tur Retur Brașovenii au intrat în faza șaisprezecimilor în cea de-a 76-a ediție a Cupei României. În ediția precedentă "stegarii" au fost eliminați în optimi de Petrolul Ploiești. Și în acest an echipa brașoveană a debutat în competiție în saisprezecimi, unde a reușit să îi învingă pe cei de la CFR Cluj. La fel ca și anul trecut "stegarii" au părăsit Cupa României în cel de-al doilea meci, după o înfrângere pe propriul teren
FC Brașov în sezonul 2013-14 () [Corola-website/Science/331566_a_332895]
-
arheologie, numismatică și botanică. s-a născut la data de 10 martie 1795 în orașul Brașov (pe atunci în Imperiul Habsburgic). A urmat studii la Liceul Johannes Honterus din Brașov, după absolvirea cărora a intrat ca ucenic într-o farmacie brașoveană din Piața Sfatului, continuându-și apoi studiile și practica la o farmacie din Bistrița. Timp de jumătate de secol, dr. Honigberger a întreprins cinci călătorii în India, trei în Europa și una în Asia, având o viață plină de aventuri
Johann Martin Honigberger () [Corola-website/Science/310064_a_311393]
-
ani din viață au fost marcați de boală și de retragere in viata monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la venirea în Transilvania ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, in cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său. http://ziuadecj.realitatea
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
iar deasupra restaurantului se găsea o sală mare destinată balurilor mascate ale nobilimii. Momulo a murit în 1859, fără descendenți, și a lăsat toată moștenirea soției sale, Ecaterina Momolo Cardini fostă Timotei Gheorghevici care era după mamă nepoată a negustorului brașovean Mihai Alexovici, strămoșul matern al lui Ion Luca Caragiale. Mai târziu, după ce a murit și văduva sa, banii și bunurile au ajuns în posesia lui Caragiale. După alte surse, Momulo era fostul bucătar al lui Grigore Ghica. El a deschis
Teatrul „Momulo” () [Corola-website/Science/337399_a_338728]
-
a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici, fiind ales de câteva ori președintele acesteia. A fost interzis un număr redus de ani, precum alți artiși brașoveni, reintegrat apoi în viața artistică brașoveană. Cartea sa "Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă" sau "Realismul constructiv", finalizată în ziua de 18 decembrie 1959, dictată în limba germană și redactată în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, a rămas în
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
locuitori. Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, municipiul este situat pe Valea Prahovei și este înconjurat de trei râuri (Câmpinița, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina. Câmpina este atestată documentar în anul 1503 figurând în registrele vigesmale ale negustorilor brașoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicație între Transilvania și Muntenia. Deși în actele emise de cancelariile domnești este menționată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
de la prăvălii”; finanțat de către comercianții români din Brașov. În anul 1865, cursurile au fost suprimate, în urma unui ordin ministerial din Budapesta. Aceste cursuri serale se țineau de patru ori pe săptămână între orele 18-19. Neputând ține pasul cu exigențele comerțului brașovean, la acel moment se simțea nevoia înființării unor cursuri superioare de comerț. Această cerere s-a realizat în vara anului 1869, când s-a înființat pe lângă școlile centrale românești o școală reală și una comercială. La 19 iulie 1869, se
Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” () [Corola-website/Science/326127_a_327456]
-
susținut unirea și independența Principatelor. A susținut cu ardoare idealurile Școlii Ardelene și a rămas posterității ca un bun pedagog, un mare patriot sub spectrul iluminismului transilvănean și un bun portretist. A fost o fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut parte. Pentru Craiova, a fost ceea ce Ion Heliade-Rădulescu a fost pentru București. Barbu Theodorescu i-a făcut următoarea caracterizare: A pictat numeroase compoziții și portrete de inspirație istorică, precum și portrete ale protipendadei momentului. Portretele desenate
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Tohan, Nica Popii Comșa ot Zărnești, Răuț Scheianul, sau Cojocarul din Turcheș. Radu Leca și Răuț Leca au achiziționat un "minerei" pentru biserică în anul 1780, iar Gheorghe Pop și Radu Leca au încheiat un act de obligativitate în fața magistratului brașovean, de terminare pe cheltuiala lor a bisericii din Dârste. De asemenea Gheorghe Leca și Ioan Leca și-au adăugat la numele lor epitetul de hagiu, semn că ar fi fost la Ierusalim. Un alt document care a rămas prin arhive
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
face o caracterizare remarcabilă în monografia pe care i-a dedicat-o: Deși era mai tânăr, pictorul Lecca a fost profesorul care avea cultura cea mai vastă dintre toți profesorii craioveni. A fost o fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut parte. Tributar formației sale transilvănene, conformă idealurilor lui Gheorghe Șincai și ale lui Petru Maior, entuziasmul său creator nu s-a rezumat doar la predarea desenului în școala craioveană. El a făcut portrete boierimii locale
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Zaharia Carcalechi, cu care Lecca a păstrat legătura de prietenie începută la Buda. Tipografia lui Lecca a fost amplasată pe locul unde astăzi este Biserica Sfântul Ilie din Craiova (ctitorită de familia Otetelișanu) și unde exista o prăvălie a negustorului brașovean Petcu Vasiliu. Tipografia a fost înființată sub tutela Școlii Centrale din Craiova, acest lucru fiind dovedit prin faptul că circa 4000 de lei anual reprezentau cheltuieli de funcționare, cheltuieli pe care Petrache Poenaru le-a trecut în bugetul acesteia. Prima
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
revistelor literare din Brașov, în anul 1838: "Foaia Duminicii, Foaia Literară" și "Foaia pentru minte, inimă și literatură" a Gazetei de Transilvania. Este de remarcat că întreaga activitate a revistei "Mozaicul" s-a armonizat cu activitatea publicistică din Brașov, influența brașoveană fiind evidentă. Constantin Lecca a tradus din opera dramaturgului german August von Kotzebue, drama "Cruciații". Kotzebue era în acele vremuri un autor foarte cunoscut în spațiul românesc și Lecca cunoștea întreaga dramaturgie a lui Kotzebue de la Buda și Viena, adică
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]