526 matches
-
După 1526, când Ungaria a fost ocupată de turci, după luptele de la Mohacs, mai multe expediții românești se îndreaptă spre Transilvania, unele folosind Drumul Carului. 1529, are loc asedierea Branului de o oaste română, condusă de Lăudat, apărătorul cetății fiind brașoveanul Ioan Hock (cf. Iorga). Expediția are loc, în condițiile luptelor pentru ocuparea tronului de la Budapesta, când brașovenii erau ostili candidatului Ioan Zapolya. În urma intervenției române, se pare că Brașovul și-a schimbat opțiunea, în luptele pentru putere, obținând de la Zapolya
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
se îndreaptă spre Transilvania, unele folosind Drumul Carului. 1529, are loc asedierea Branului de o oaste română, condusă de Lăudat, apărătorul cetății fiind brașoveanul Ioan Hock (cf. Iorga). Expediția are loc, în condițiile luptelor pentru ocuparea tronului de la Budapesta, când brașovenii erau ostili candidatului Ioan Zapolya. În urma intervenției române, se pare că Brașovul și-a schimbat opțiunea, în luptele pentru putere, obținând de la Zapolya anumite privilegii. Pe aici a trecut, în drum spre Pitești, Ludovic Gritti, reprezentantul lui Soliman, el se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
acum dificil de parcurs, urmele lui fiind mai greu de distins în anumite părți și destul de evident în apropierea cetății de pe Orății. Și în altă pare din "Istoria Românilor prin călători" se oferă, de asemenea, informații despre Bran: În ce privește drumul brașovenilor, el pornea de la cetatea Branului(Torcsvar, în ungurește, Torzburg, în săsește, Terciu, în românește), cetate foarte frumoasă, existând și acum și care poate da o noțiune a lucrurilor din veacul al XIV-lea. Acolo stăteau străjerii regelui Ungariei, printre ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
atâtea discuții interesante, atâtea schimburi de idei. Toate acestea ar putea întregi imaginea unui Nicolae Carandino, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Fănuș Neagu, Radu Beligan, Valeriu Anania, Hilde Domin, Ion Caraion, Marin Sorescu, Wolf von Aichelburg, Zoltan Franyó, Reiner Kunze sau brașoveanul Ștefan Baciu trăitor pe atunci în Honolulu, ca să dau doar câteva nume dintre cei plecați de lângă noi. A.B.Vi s-au întâmplat multe în ultima vreme... De la ultimul nostru dialog s-au întâmplat atâtea încât aș putea umple o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ce domeniu artistic, de la instrumentiști și cântăreți, la artiști plastici, fotografi sau scriitori, și să le dau șansă să evolueze într-un cadru în care se întâlneau pe aceeași scenă cu mari valori artistice naționale. Întregul spectacol era dus de brașoveni, iar în final era plasat recitalul unui cap de afiș unanim recunoscut, iubit și așteptat. Numele le-ai pomenit mai sus. Toți aceștia au venit cu bucurie la Brașov și au susținut recitaluri de aproximativ trei sferturi de ora fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Brașov. Întrepătrunderea această studiată și atrăgătoare dintre cele două arte, a scrisului și a cântului vocal, e ceva ce s-a putut vedea mai rar prin părțile noastre și suntem convinși că va fi un punct de interes pentru brașoveni și nu numai pentru ei. Din acest punct mai departe se poate întâmplă orice, dar numai în latura pozitivă a lucrurilor. A.B.În octombrie 2012 ați fost invitat de onoare al ediției inaugurale a Târgului Internațional de Carte de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
trecusem doar printre ei - se uitau la noi, prin noi, dar nu au făcut niciun gest să ne oprească. Maya i-a învăluit atât de bine... Nu aveam nevoie de fluturașii lor!... Mi-a rămas întipărit în minte Lipscani-ul brașovean pentru contrastele lui: pentru lumina în care a fost scăldat într-o anumită zi de primăvară, înmiresmată de izurile naturii ce începea un nou ciclu de viață, dar și de cele stradale; pentru pavilioanele urechilor alintate de sunetele corzilor sau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
plăcutul? Pământean fiind, prima mea observație a fost pe măsură: la acest Revelion au fost atât de multe dulciuri, încât mi-au mai rămas în farfurie și le-am regretat când m-am trezit dimineață și am constatat că gospodarii brașoveni făcuseră curat în timpul celor câtorva prime ore de somn din 2004... Revelionul Spiritelor. Gândind la soția mea. Doresc să relatez câte ceva despre puja. Dar și... altceva. Ceva mai personal. A fost o puja puternică în seara de Revelion. Am avut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Gh. Maxim ș.a. din Bucovina, D. Furtună, A. Gorovei, Al. LascarovMoldoveanu, Pimen Constantinscu,A.C. Cuza, Tiberiu Crudu, M.Gr.Poslușnicu, Lucian Predescu, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, I. Șiadbei, Al. I. Zirra, N.N. Răutu, I. Simionescu din Moldova; Constanța Bogdan - Duică, Gh. Brașoveanul, Gh. BogdanDuică, N. Drăgan, R. Cândea, Ioan Muslea, Aurel A. Mureșianu, Șt. Pașca din Ardeal; Lucian Costin și V. Loichiță din Banat; C. Albescu, Mihail Straje din Dobrogea; Al. Brateș, Valeriu Grecu, Radu Cyr, Perpesicius din Muntenia; Ion N. Popescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu Buzea Burghele Iuga vistiernic Calistru egumen Cananău Cândea Candrea Conta Carfina tatar Carân tatar Manolache Cârjă Gașpar brașovean Lupea Chiprian popă Cimbru răzeș Ciuntu Isaiia ucis la 16 Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se mențineau aceleași relații. După tratatele încheiate de Ștefan cu Polonia, relațiile cu regatul ungar se înrăutățesc subit. O cauză a constituit-o refugierea lui Petru Aron în Transilvania. În cursul anului 1460, are loc o înțelegere între Vlad Țepeș, brașoveni și scaunele secuiești. Transilvănenii se angajau să-i trimită domnului muntean 4000 de oameni în ajutor cerându-i, în schimb, să-i apere de turci sau de o amenințare venită din partea Moldovei. Din Transilvania Petru Aron a ajuns repede la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și ca o înrăutățire a relațiilor dintre Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Încercarea lui Ștefan cel Mare de a cuceri Chilia în 1462 a fost privită ca un act ostil față de regele Matei, dar și față de Vlad Țepeș. Cererea brașovenilor, de a fi apărați de un atac venit din Moldova, nu înseamnă, însă, că Ștefan se afla în conflict cu vărul său. Țepeș nu putea să vină și să-i apere pe secui și pe brașoveni, avea însă posibilitatea să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
față de Vlad Țepeș. Cererea brașovenilor, de a fi apărați de un atac venit din Moldova, nu înseamnă, însă, că Ștefan se afla în conflict cu vărul său. Țepeș nu putea să vină și să-i apere pe secui și pe brașoveni, avea însă posibilitatea să trimită lui Ștefan oameni prin care să-l roage ca să nu-i atace pe aliații săi. Era tot ce putea face Țepeș. Așadar, cererea brașovenilor și a secuilor nu trebuie să presupună un conflict între Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putea să vină și să-i apere pe secui și pe brașoveni, avea însă posibilitatea să trimită lui Ștefan oameni prin care să-l roage ca să nu-i atace pe aliații săi. Era tot ce putea face Țepeș. Așadar, cererea brașovenilor și a secuilor nu trebuie să presupună un conflict între Ștefan cel Mare și Țepeș. În realitate era un conflict între domnul Moldovei și regele Ungariei. Cererea ardelenilor, făcută în octombrie 1460, ne arată că Petru Aron se afla încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înrăutățească raporturile dintre Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Ceea ce este exagerat, trimiterea unui sol polon, a cărui misiune n-o cunoaștem, putea să stârnească, în cel mai rău caz, nemulțumirea domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om războinic și de-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a realizat în anul 1470. La apropierea dintre Ștefan și Matei a contribuit teama lor față de amenințarea pe care o prezenta Imperiul Otoman. La începutul anului, Ștefan cumpăra arme de la Brașov. Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, le reproșa brașovenilor „cum că voi ați avea pace și unire cu Ștefan vodă, deoarece Ștefan are chiar spioni printre voi”, și că vând arme moldovenilor „și le dați cât mai multe, chiar în dar”. Conflictul latent dintre Moldova și Țara Românească, semnalat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dovedise a fi „un bun protector al patriei și al națiunii sale, fiind gata să moară pentru ai săi”. O dovadă a bunelor relații dintre Moldova și regatul ungar o constituie privilegiul comercial pe care Ștefan cel Mare îl acordă brașovenilor în 1472, și privilegiul pe care Matei îl acordă negustorilor moldoveni, în ianuarie 1473. Stabilirea unor raporturi de bună vecinătate cu Polonia și Ungaria îi îngăduia domnului român să-și concentreze forțele spre hotarele de sud ale Moldovei. Neputând să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trecut și, înainte ca Isac beg să plece spre Roma și Veneția, îl ruga pe voievod să facă cunoscut lumii creștine faptele stăpânului său și să se ridice la luptă împotriva dușmanului comun. În același timp, domnul le cerea arme brașovenilor „ca să ne fie împotriva păgânilor, căci avem nevoie de ele”. Cam în aceeași vreme, ne informează Dlugosz, sultanul trimite o solie în Moldova. Mahomed al II-lea îi cerea lui Ștefan să predea Chilia și Cetatea Albă și să plătească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vaslui, până la deslușirea intențiilor politice și militare ale vecinilor săi. Acțiunile sale vor fi determinate de felul cum se vor desfășura evenimentele în jurul hotarelor Moldovei. Radu cel Frumos îl trimitea și el pe vornicul Dragomir la Brașov, care le spune brașovenilor: „să vă trimiteți omul la domnul voievod și la noi, pentru ca să vadă turcii că umblă oamenii voștri printre noi și ai noștri printre voi, căci vedeți că vom pieri și noi și voi. Și nu vă mai uitați la Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noi, pentru ca să vadă turcii că umblă oamenii voștri printre noi și ai noștri printre voi, căci vedeți că vom pieri și noi și voi. Și nu vă mai uitați la Ștefan voievodul și nu mai ascultați de el”. Pacea pentru brașoveni putea fi obținută de domnul muntean cu condiția orientării spre o politică pro-otomană. Turcii pradă însă în Ungaria, din care cauză regele nu ar fi acceptat o înțelegere a brașovenilor cu domnul muntean. După terminarea campaniei din Asia și după ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan voievodul și nu mai ascultați de el”. Pacea pentru brașoveni putea fi obținută de domnul muntean cu condiția orientării spre o politică pro-otomană. Turcii pradă însă în Ungaria, din care cauză regele nu ar fi acceptat o înțelegere a brașovenilor cu domnul muntean. După terminarea campaniei din Asia și după ce și-a trecut trupele în Europa, Mahomed al II-lea reia politica de cuceriri din Europa. Bonfinius notează că, în 1474, turcii au trecut Sava și au făcut o incursiune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
desfășurarea unor noi lupte, în Țara Românească, a căror cronologie este greu de urmărit. Laiotă Basarab reușește să obțină scaunul Țării Românești, dar nu se poate menține pe el decât închinându-se sultanului. În luna iunie 1474, Laiotă le scria brașovenilor: „m-am dus la turci, la marele împărat, și mi-am făcut pace și bine, și m-am nevoit și pentru binele vostru. Deci să vă pară bine și vouă...”. Deoarece turcii se apropiau de Dunăre cu intenția de a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a cerut ajutoare și a adus la cunoștință regelui planurile sale de lupta. Peste doi ani, Ștefan va spune că el a propus eliberarea lui Țepeș și reînscăunarea lui, deoarece Basarab cel Bătrân mersese la Constantinopol și, după cum le scria brașovenilor, „am făcut pace și bine și m-am nevoit pentru binele vostru”. La 20 iunie 1475, Ștefan trimitea scrisori solilor săi, cerându-le ca, de la Bistrița, unde ajunseseră, să trimită la Buda un curier care „trebuia să se grăbească ziua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aprovizionare și pentru a strânge cât mai multe bărci, care veneau de la Vidin și de la Sihistra. În februarie, domnul se afla la Vaslui. La 22 mai era la Iași și de aici coboară spre Dunăre. La 5 iunie le scria brașovenilor din Bârlad, anunțându-i că oastea sa se afla în tabără, pregătindu-se de luptă. Domnul spera că Matei Corvin îl va ajuta. La cerea brașovenilor să-i trimită informații în legătură cu mișcările turcilor. La 11 iunie Ștefan se afla în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era la Iași și de aici coboară spre Dunăre. La 5 iunie le scria brașovenilor din Bârlad, anunțându-i că oastea sa se afla în tabără, pregătindu-se de luptă. Domnul spera că Matei Corvin îl va ajuta. La cerea brașovenilor să-i trimită informații în legătură cu mișcările turcilor. La 11 iunie Ștefan se afla în valea Berheciului, de unde mulțumea brașovenilor pentru informațiile trimise, cerându-le să nu-i trimită grâu și alte bucate lui Laiotă, domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]