888 matches
-
Bizanț”{\cîte 94}. Ceea ce aparține sigur Sfanțului Vasile din formularul actual al Liturghiei care îi poartă numele, este, in primul rand, „partea cuprinzând rugăciunile citite în taină de către preot (arhiereu) pentru sfințirea Darurilor”{\cîte 95}. Liturgistul român - Părintele Profesor Ene Braniște - precizează că „era în Biserică veche obiceiul, păstrat multă vreme mai ales în Bisericile siriene, ca, în cadrul rânduielii fixe sau uniforme a Liturghiei creștine de pretutindeni, să se adopte rugăciuni personale pentru sfințirea Darurilor, adică anaforale redactate de către unii din
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mântuirii (Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
început, puțini știau că acela nu era limbajul audio-vizual, ci un limbaj de catehism. Asta fac, din păcate, cei de la Trinitas. Mă uitam la un documentar despre Taina Împărtășaniei; în primul rând citit prost, prea rar din manualul lui Ene Braniște. Păi nu! Dacă nu dai materialului puțină culoare, puțină amprentă proprie nu faci nimic"3. În sfera presei scrise, perioada 1990-1995 se caracterizează printr-o creștere inițială rapidă a publicațiilor și tirajelor, urmată apoi de o stabilizare a titlurilor și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Editura Polirom, București, 2002. Austin, John, How to do things with words, Harward Collage, 1975. Bertrand, Claude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare, traducere de Mihaela Gafițescu, Editura Institutul European, Iași, 2000. Borțun, Dumitru, Săvulescu, Silvia, Analiza discursului public, SNSPA, București, 2008. Braniște, Ene, Liturgica generală. Cu noțiuni de artă bisericească, arhitectură și pictură creștină, Editura IMBOR, București 1993, p. 384. Bria, Ion, Liturghia după Liturghie. Misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura Athena, 1996. Bruke, Kenneth, "The Philosophiey of literary forms. Studies
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
tabid=103&mid=436 50 Ibidem, p. 392. 51 Ibidem, pp. 393-394. 52 Ibidem, p. 401. 53 Ibidem, p. 389. Citatul este dat în cadrul prezentării făcute de traducătorul textului decretului "Inter mirifica", Emile Gabel. 54 Ibidem, p. 389. 55 Ene Braniște, op. cit., passim; 56 Vezi anexa 3. 57 Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, Galați, 2006, p. 169. 58 Bogdan Chiorean, op. cit., p. 60. 1 Care, din păcate, nu se mai difuzează. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Silvia Străjeru Secretar, Banca de Gene Suceava. 4. Dr. Blada Ion Membru, Institutul de Cercetări pentru Amenajări Silvice, București. 5. Biolog Marinescu Adrian Membru, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 6. Dr. ing. Braniște Nicolae Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție Pomicolă, Mărăcineni, Pitești. 7. Dr. ing. Stoian Marius Vicepreședintele, Institutul de Cercetare și Producție pentru Viticultură și Vinificație, Valea Călugărească, jud. Prahova. 8. Dr. ing. Scurtu Ioan Vicepreședintele, Institutului de Cercetare și Producție
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
bieților oameni, cu meseria mea, zise luîndu-și rămas bun de la Apostol și Ilona, închinîndu-se, Doamne ce năpastă!... Doamne, ferește!... A doua zi Vidor veni acasă la amiază, numai să dea de știre că cei trei au fost spânzurați într-o braniște, la marginea șoselei, jumătate calea între Lunca și Făget. ― Nici nu le-au ridicat spânzurători, povesti groparul, plângând ca o babă. I-au agățat, ca pe niște câini, pe câte o cracă de copac... Am vrut să le facem groapă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ghimpi, care-i înțepau inima din ce în ce mai dureros. Cotitura rămase în urmă. Șoseaua cobora într-o groapă largă, cu fundul de livezi și ogoare. În mijlocul gropii, ca un smoc de păr pe o chelie de perucă cu marginile răsfrânte, înnegrea o braniște. Mașina parcă nici nu mai atingea pământul... Plutonierul se uită iar înapoi, repede, crezând că locotenentul va porunci să micșoreze iuțeala. Apostol nu vedea nimic... Panglica sură, copacii braniștii... În câteva clipe automobilul înghiți cele patru sute de metri cât ținea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
păr pe o chelie de perucă cu marginile răsfrânte, înnegrea o braniște. Mașina parcă nici nu mai atingea pământul... Plutonierul se uită iar înapoi, repede, crezând că locotenentul va porunci să micșoreze iuțeala. Apostol nu vedea nimic... Panglica sură, copacii braniștii... În câteva clipe automobilul înghiți cele patru sute de metri cât ținea păduricea, și totuși lui Bologa i se păru c-a mers o veșnicie, atât de bine a văzut tot. Pe dreapta erau patru, fiecare pe câte un copac, toți
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întindea o creangă groasă, liberă... Apostol Bologa îi văzuse pe toți așa de lămurit, că ar fi putut spune despre fiecare câți nasturi avea pe hainele murdare și zdrențuite... Și totuși în ochii lui, cei șapte se multiplicau neîncetat, iar braniștea se transforma treptat într-o pădure fără margini, spintecată de un drum fără sfârșit... Și în fiece copac al pădurii nemărginite, de-a lungul șoselei nesfârșite, i se părea că atârnă alți oameni, mereu alții, toți cu ochii după el
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fiece copac al pădurii nemărginite, de-a lungul șoselei nesfârșite, i se părea că atârnă alți oameni, mereu alții, toți cu ochii după el, cerîndu-i socoteală... Automobilul gonea acuma alături de linia ferată pe șoseaua dreaptă și netedă ca o riglă. Braniștea nici nu se mai vedea. Înainte, la vreo doi kilometri, lucea turnul bisericii din Făget și, ceva mai aproape, roșea coperișul gării, care era chiar în marginea satului. Apostol se uita drept înainte, dar în ochii lui jucau spânzurații, numai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
copil zburdalnic. Din căruța hodorogită baionetele pe arme se înălțau spre cer, amenințătoare. Lângă podul de peste gârlă, cotind în șoseaua cea mare, Apostol întoarse ochii în dreapta, căutând barem casa Ilo-nei. Dar Lunca era ascunsă după coastă. Apoi se apropiară de braniștea cu spânzurații. Apostol nu voia s-o mai vază, și totuși o văzu de îndată ce trecură de cotitura a doua... Plecă fruntea în fundul căruței, două scânduri printre care fugea șoseaua înapoi... Caii, obosiți, cum dădură de umbră, își înceteniră trapul, până ce
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
împărtășesc cu El, ca o cunoaștere trăită, cum explică în Mistagogia sa Sfântul Maxim, iar Nicolae Cabasila în Despre viața în Hristos ambii inspirându-se din Ierarhia cerească și Ierarhia bisericească ale lui Dionisie (Pseudo-) Areopagitul<footnote Pr. Prof. Ene Braniște, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii de Nicolae Cabasila, Bu-curești, 1948, p. 12. footnote>.Euharistia este și izvorul și punctul culminant al cunoașterii di vino-umane, cum subliniază Sfântul Irineu al Lyonului: „Învățăturanoastră consună cu Euharistia, iar Euharistia o confirmă”. La rândul său, Sfântul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
apărare, probabil cu mijloace mai primitive decît castelul, care putea fi construit pe locul unei întărituri mai vechi. Acceptarea unei astfel de ipoteze, oricum mai puțin verosimilă decît cea legată de „trecătoare“, ar apropia numele de toponimele din grupul numeros Braniște, Zăbran etc. (care denumeau, la ori gine, locuri oprite, „interzise“, „apărate“ de tăiere sau vînat). Interesant este că în toponimia romînească majoră nu sunt decît cîteva nume Poarta, nici unul Pasul, trei Trecătoarea și unsprezece Predeal, „sinonimul“ lor Bran fiind, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a fost un sat“), Grădiște („locul unde a fost un oraș), Mostiște („locul unde a fost un pod“), Boiște (< sl. boiște, „locul de bătaie“ „locul unde se bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit pentru tăiere sau vînătoare), Buciște (< srb. bučije, „pădure de fagi“ + iște), Cîlniște (< kalen, „noroios, mocirlos“ + -iște), Horodiște (variantă ucraineană a lui Grădiște), Jariște (< sl. Șariște, „locul unde a fost arsă pădurea sau vegetația“), Loviște (< sl. loviște
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
n. 1937 Născut în com. Braniște, jud. Bălți, medic endocrinolog, dr. în științe medicale, conferențiar universitar USMFN „N. Testemițanu” Chișinău, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Asociației Epigramiștilor din Republica Moldova și România. Are 4 volume proprii de epigrame și este inclus în peste 20
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
Dacia), Adrian Maniu (Tâlharul). Ionel Teodoreanu e prozatorul preferat al redacției și al cititorilor, fiind prezent cu povestirile Un cerșetor, Amintire, Despărțire, Cocori. Se mai selectează proză de D. Iov (Domnul Cocuz. Amintiri din școală), Tudor Teodorescu-Braniște, sub iscălitura Andrei Braniște (Împăcarea), Ion Pas (Divagațiuni sentimentale, Însemnările unui soldat), N. Dunăreanu (Pagini din trecut). Se reproduce Justiție de I. L. Caragiale. Iosif Popovici este autorul studiului Cum caracterizează românul vecinii săi, iar Grigore Avakian al articolelor Cetatea Albă în prima jumătate a
VIITORUL CETAŢEI ALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290563_a_291892]
-
impresii de călătorie le lipsește notația plastică, pitorească, rămânând simple însemnări, nedezvoltate literar, de reținut doar pentru terminologia marinărească folosită. Memorialistica (Cartea vieții mele, O nimica toată) nu are nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928; Poezii, București, 1922; Poezii în grai bănățean, introd. Al. Bistrițianu, Timișoara, 1936; Schițele mele de călătorie, introd. Aurel Cosma-junior, Timișoara, 1936; Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici-Bănățeanul, îngr. și pref. Al. Bistrițianu
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
1971, 161-294; Ăl mai tare om din lume, îngr. și pref. Simion Dima, Timișoara, 1972; ed. cu ilustrații de Done Stan, Timișoara, 1978. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, II, 199-212; Chendi, Scrieri, III, 39-44; Atanasie M. Marienescu, Dialectul român-bănățean, pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; Victor Vlad Delamarina, LU, 1908, 11-12; Cosma, Bănățeni, I, 132-135; Lația, Cărturari, 19-22; Călinescu, Ist. lit. (1941), 567, 912, Ist. lit. (1982), 639, 1012; Octavian Tăslăuanu, Notiță despre Victor Vlad Delamarina, RFR, 1942, 8; Tancred Bănățeanu, Poezia dialectală
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
1. Istoriografia problemei Învățătorul poporului a intrat În atenția cercetării În anul 1901, atunci când preotul Emilian Micu XE "Micu" a descoperit o colecție aproape completă „Între hârtiile cârnățarilor” din piața Lugojului, fapt semnalat imediat În gazeta lugojeană Drapelul, de către Valeriu Braniște XE "Braniște" . Notița ziaristului bănățean l-a determinat pe profesorul George Precup XE "Precup" din Blaj să caute acest periodic În bogata bibliotecă a canonicului Ioan Micu Moldovan XE "Micu Moldovan" , unde va găsi o colecție completă. Pe baza acesteia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
problemei Învățătorul poporului a intrat În atenția cercetării În anul 1901, atunci când preotul Emilian Micu XE "Micu" a descoperit o colecție aproape completă „Între hârtiile cârnățarilor” din piața Lugojului, fapt semnalat imediat În gazeta lugojeană Drapelul, de către Valeriu Braniște XE "Braniște" . Notița ziaristului bănățean l-a determinat pe profesorul George Precup XE "Precup" din Blaj să caute acest periodic În bogata bibliotecă a canonicului Ioan Micu Moldovan XE "Micu Moldovan" , unde va găsi o colecție completă. Pe baza acesteia, Precup va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1989, p. 442 (cf. Histoire..., ed. cit., p. 478). După cum scria, ulterior, George Precup XE "Precup" , În articolul „Notiță literară”, apărut În Unirea (Blaj), 1901, nr. 10, p. 79; continuarea notiței În nr. 11, pp. 86-87. Valeriu Braniște XE "Braniște" , „Foița Drapelului”, În Drapelul, Lugoj, 1901, nr. 9, 14. George Precup XE "Precup" , op. cit. Vezi și Ioan Rațiu XE "Rațiu" , „Cipariu XE "Cipariu" și ziaristica română”, Unirea, 1905, nr. 25, pp. 218-220, unde se relatează istoria descoperirii celor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Budapesta, 1989, p. 442 (cf. Histoire..., ed. cit., p. 478). După cum scria, ulterior, George Precup XE "Precup" , În articolul „Notiță literară”, apărut În Unirea (Blaj), 1901, nr. 10, p. 79; continuarea notiței În nr. 11, pp. 86-87. Valeriu Braniște XE "Braniște" , „Foița Drapelului”, În Drapelul, Lugoj, 1901, nr. 9, 14. George Precup XE "Precup" , op. cit. Vezi și Ioan Rațiu XE "Rațiu" , „Cipariu XE "Cipariu" și ziaristica română”, Unirea, 1905, nr. 25, pp. 218-220, unde se relatează istoria descoperirii celor două colecții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care au un strat de sol foarte subțire, mai consistent fiind în punctul numit Zăvoi, peste apă, și pășunile și fânețele așezate pe terasele superioare, zona fiind propice pentru creșterea vitelor. Locurile acestea au fost, cu mult timp în urmă, braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe și pășuni, râuri și vânat, au fost dăruiți și oameni din unele sate din fostul Ocol al Câmpulungului, printre care și Vama și Stulpicani. Termenul braniște
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
braniște domnească, dăruite de domnii Moldovei mănăstirilor Moldovița și Voroneț. Împreună cu locurile, păduri, poieni, fânețe și pășuni, râuri și vânat, au fost dăruiți și oameni din unele sate din fostul Ocol al Câmpulungului, printre care și Vama și Stulpicani. Termenul braniște vine din slava veche de la cuvântul braniti = a opri, fiind locuri folosite exclusiv de proprietar, servind în general pentru creșterea vitelor, însă, uneori cuprinzând adevărate complexe economice cu locuri de pășune, fânaț, iazuri, prisăci și livezi <footnote Pavel Blaj, Ioan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]