836 matches
-
poétique se définit en effet constamment en opposition aux autres genres littéraires, et aux formes qui leur șont alliées drame, description, surtout récit. L'exclusion du narratif, décrétée avec une rare obstination par des poètes aussi différents que Mallarmé, Valéry, Breton ou, plus récemment, Bonnefoy, oriente de façon essentielle l'invention des formes à laquelle la poésie s'est vouée depuis Baudelaire. " C'est nous qui soulignons. 481 Idem, p. 10. C'est nous qui soulignons. 482 Jean Cohen, Structure du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
își asigură colaborarea a numeroși reprezentanți ai noii arte din Olanda, Franța, Italia, Germania, Danemarca: futuriștii Marinetti și Prampolini, expresioniștii Herwarth Walden și Ludwig Kassak, cubiștii constructiviști Theo van Doesburg, Georg Linze, foștii dadaiști Hans Arp, Tristan Tzara, suprarealiștii André Breton, Paul Eluard, B. Peret. Apar și desene în manieră avangardistă realizate de Marcel Iancu, cronici dramatice susținute de F. Aderca, cronici cinematografice, articole de popularizare a recitalurilor și spectacolelor de artă nouă organizate de grupare. Alți colaboratori: Victor Eftimiu, Lucian
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe, Noile sociologii. Construcții ale realității sociale Ștefan Boncu, Procese interpersonale Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate Philippe Breton, Manipularea cuvîntului Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferandez, Teoria proceselor de comunicare Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Izabela Nicoleta Dinu, Paradigma Rousseau și educația contemporană Redactor: Irina Scurtu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional subconștientul”, ca și adeziunea unora dintre ei la comunism. Urme ale polemicii cu Breton se regăsesc în lucrări precum Rimbaud le voyou (1933), în care F. refuză imaginea devenită dogmă a poetului-vizionar, sau în Faux traité d’esthétique (1938), unde sunt prezentate critic experimentele suprarealiste. Întâlnirea cu filosoful existențialist Lev Șestov îl va marca
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
propriile obsesii într-un context ficțional. Numeroasele trimiteri la literatura universală instituie un paralelism sistematic, ca instrument predilect în construcția critică (de pildă, în cazul lui Blecher se fac referiri atât la poeții simboliști, cât și la Eugen Ionescu, André Breton sau Sigmund Freud). În același scop sunt aduse în discuție opiniile celor mai importanți critici și teoreticieni ai momentului; discutând, bunăoară, despre teatrul absurdului și despre Sartre, H. citează amplu din Martin Esslin, Domenach, Bernard Dort și René Girard, fiind
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
publică (anti)romanele Roman de dragoste (1933) și Fata Morgana (1937) - pus sub motouri din Marx și Lautréamont. Intervalul 1934-1938 constituie o perioadă de inițiere în suprarealism, ani în care, revenind în țară după o expoziție pariziană prefațată de André Breton, pictorul Victor Brauner se manifestă ca mesager al mișcării din Franța. L. și Gellu Naum, discipolii cei mai fervenți ai lui Victor Brauner, îl urmează la Paris în 1938, unde frecventează cercurile suprarealiste. La izbucnirea războiului, în iunie 1940, când
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
etapă și se îndrepta către alte orizonturi, presimțite în manifestul Poezia pe care vrem s-o facem. Semnatarii se despart de poezia practicată de predecesorii lor avangardiști și se declară în favoarea „unei estetici elementare a vieții”. Ecourile doctrinei lui André Breton din Manifeste du surréalisme (1924) sunt prezente în acest text. La Beauté convulsive de care vorbea Breton devine în textul românesc „frumusețea violentă”. La fel, cuvântul de ordine preluat de suprarealiști din Lautréamont, la poésie sera faite pour tous, se
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Semnatarii se despart de poezia practicată de predecesorii lor avangardiști și se declară în favoarea „unei estetici elementare a vieții”. Ecourile doctrinei lui André Breton din Manifeste du surréalisme (1924) sunt prezente în acest text. La Beauté convulsive de care vorbea Breton devine în textul românesc „frumusețea violentă”. La fel, cuvântul de ordine preluat de suprarealiști din Lautréamont, la poésie sera faite pour tous, se regăsește în manifestul din „Viața imediată”, abia modificat în „o poezie pentru toți”. L. se apropie treptat
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Héros-limite, cu o gravură și desene de Jacques Hérold, Paris, 1953; Ce Château pressenti, cu o gravură de Victor Brauner, Paris, 1958; La Clé. Poème-Tract, Paris, 1960; La Lettre, Paris, 1960; L’Extrême-Occidentale, cu gravuri
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
pe TV5 (păi, noi n-avem lobby, n-avem bani, n-avem Externe și Cultură?), ce facem? Re-acționăm la acțiuni ce ne iau mai tot timpul pe nepregătite. Doar protestăm. Cui îi pasă de protestul P.D.S.R.-ului în Franța profundă? Bretonul de la Mânecă sau magrebianul din Paris rămân cu imaginea sadicului securist Brucan, indignându-i de barbara cruzime a ceea ce a fost reprezentat în film ca populație "românească". Ce știu ei de limbajul de lemn al protestului diplomatic, protest sortit să
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Pisica de mare, București, 1953; Scriu negru pe alb, București, 1955; Drepturi și datorii, București, 1958; Semicerc, București, 1964; Rocadă, București, 1967; Corp comun, București, 1968; Blănurile oceanelor și alte poeme, București, 1969; Repaosul vocalei
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
catalogul de expoziție Le Surréalisme en 1947 (Paris). Activitatea suprarealiștilor români, înregistrată cu interes în Franța, e minimalizată și ironizată în țară. Ca urmare, T. emigrează, probabil în 1947 sau în 1948, căci în 1949 se afla în preajma lui André Breton, care îi aprecia ideile. Câtva timp după aceea, abandonându-și preocupările, chiar renegându-le, pleacă în Statele Unite ale Americii, unde se va stinge strâmtorat și într-un anonimat complet. O cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Visible et invisible, Paris, 1953; [Texte], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 477-505, 625-650, 659-674. Repere bibliografice: Carnet, „Victoria”, 1945, 174; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
s-a abandonat dicteului automat sau a operat asocieri imposibile în mod lucid, imagismul său excelează, mai mult decât al oricărui alt autor român, prin arbitrar. Nimeni la noi nu și-a însușit mai în litera ei afirmația lui André Breton că imaginea cea mai puternică e aceea care conține „le degré d’arbitraire le plus élevé”. Nu puține imagini instaurează o „suprarealitate” onirică: „inima duce-n codru sub piept ca o caleașcă”, „aerul stă pe acoperișuri ca un preș”, „soarele
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor Brauner, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jules Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al bibliografiei acestuia, într-un comentariu obiectiv, cu detașare critică
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
vis, Omul care și-a găsit umbra ș.a.), orientarea pare să sugereze apropierea de viziunea poetului și cercetătorului englez F.W.H. Myers, foarte popular în Europa prin lucrarea postumă Personalitatea umană și oarecum la modă după 1921, când André Breton îl preia, cu unele corecții pozitiviste, în teoriile sale asupra automatismului psihic. În ambele cazuri se vizează un singur scop: explorarea teritoriului de dincolo de conștiință. Dar partea de umbră, subiacentă, a conștiinței se lasă greu descifrată, impunând prin imprevizibil și
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Filonul, București, 1952; Tabăra din munți, București, 1953; Așa-i Sanda, București, 1956; Cel mai mare Gulliver, București, 1958; Cartea cu Apolodor, București, 1959; Poem despre tinerețea noastră, București, 1960; Soarele calm, București, 1961; A
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
also the President of the Folklore Society, took my address in order to send me invitations to the meetings of this Society; Mauss has the nicest Alsatian accent; Maunier, who comes from Provence, recited verses from Mireillo, while Bouglé the Breton would constantly tease each of them. Mauss invited me to come to the Institute of Ethnology in order to talk more. Around 11 o’clock the old Bouglé accompanied me to my hotel. Saturday afternoon I went to Jean Marx
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cele ale unor reprezentanți ai picturii suprarealiste (Dalí, De Chirico, Yves Tanguy, Victor Brauner și mai ales Magritte). Năzuința, recunoscută, a tentativei onirice românești din anii ’60-’70 ai secolului al XX-lea a fost „să-i împace pe Breton și Valéry”. Deși tentativa celor reuniți în grupul care promova o. estetic sau structural a fost o bătălie întreruptă, o., în sens larg, nu a sucombat ca modalitate viabilă de creație. Oniriștii „istorici” au, în anii 1990 și 2000, continuatori
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
contrar autonegației celor mai mulți dintre ei, strânge tot ce ținea de manifestarea avangardismului, compunându-și o cuprinzătoare arhivă personală. Existența lui e dublă: ca medic militar avansează în grad, spre dezgustul suprarealiștilor, care vedeau trădat principiul neintegrării sociale proclamat de André Breton, iar ca literat, cu ajutorul lui Moldov, Geo Bogza, Victor Brauner, M. H. Maxy, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
e de vis: păstrează-i imaginea / Domnița e virgină, fecundeaz-o”- Mărturisiri IV din Cuvântul talisman (1933). Poate mai echilibrat și mai sentimental, oricum mai puțin inventiv decât comilitonii săi, P. scrie versuri din care răzbat pe alocuri vocea lui André Breton, cele ale lui Ilarie Voronca, Ion Vinea, Ștefan Roll ori maniera poemelor lui Guillaume Apollinaire. E departe de destrucția suprarealistă, chiar dacă uneori ironia avangardistă sau un vag ecou dadaist își fac simțite prezența. Imaginea poetică încearcă, și la el, sinteza
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
și Virgil Teodorescu, manifestul intitulat Critică mizeriei. Spiritul contestatar se revoltă împotriva a tot ce întruchipau vechile sisteme de valori, proclamând „PERMANENTUL EFORT PENTRU ELIBERAREA EXPRESIEI UMANE SUB TOATE FORMELE EI”, reprezentat de suprarealism. De altfel, sub baghetă lui André Breton, P. și alți adepți români ai curentului vor scrie în 1947 un nou manifest, Le Sable nocturne. Alte două cărți, de astă dată de proza, Leș Esprits animaux (1947) și La Conspiration du silence (1947), venerează cuvântul văzut că o
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internaționale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; La Vie extérieure, București, 1948; La Roșe parallèle, Haifa (Israel), 1975. Repere bibliografice: C. Ionescu-Gulian, „Plămânul sălbatic”, VR, 1939, 5; Streinu, Pagini, ÎI, 144-147; Ion Caraion, Paul Păun, „Mondial magazin”, 1947, 35; André Breton, Le
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; La Vie extérieure, București, 1948; La Roșe parallèle, Haifa (Israel), 1975. Repere bibliografice: C. Ionescu-Gulian, „Plămânul sălbatic”, VR, 1939, 5; Streinu, Pagini, ÎI, 144-147; Ion Caraion, Paul Păun, „Mondial magazin”, 1947, 35; André Breton, Le Surréalisme en 1947, Paris, 1947, passim; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme, Paris, 1961, 111; Piru, Panoramă, 131-132; Piru, Ist. lit., 281, 434, 477; Avangardă literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 50, 52, 680; Pop, Avangardă
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]