1,259 matches
-
o speranță, o bucurie, un pic de dragoste... A fost farmecul zorilor, în care soarele răsare și-ți încălzeste nu numai corpul, ci și sufletul. A fost și răcoarea dimineții, și roua căzută pe frunzele copacilor, și boarea adusă de briza mării. Ea mi-a luminat apartamentul meu onest cu prezența ei diafană, cu acele momente de iubire, de dăruire și de pasiune, cum nu am mai întâlnit la nicio altă femeie. Și-acum? Iar sunt la un pas să pierd
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
plușate cu fireturi și stând “bățoși” pe capră și fălindu-se ca nimeni alții, cu papioane atârnate de gât și pelerine de culoare verde prevăzute cu ciucuri la capătul șireturilor care te ajută să le sumeți, toate fluturând în rafalele brizei care năvălește dinspre ocean ori dinspre golf, alternativ, cu umbreluțe multicolore care sunt folosite atât pe vreme ploioasă cât și toridă, atât pentru vizitiu cât și pentru clienți. Cele câteva zile în care am vizitat Frisco nu mi-au fost
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
îi iubești. În astfel de momente oamenii sunt vulnerabili și par atât de neajutorați, asemeni unor copii ce îți cer ajutorul și te strigă atunci când se lovesc. Este foarte cald în cameră. E plină vară. Ies pe terasă și o briză răcoroasă îmi trezește simțurile la viață. Jos, sub terasă, se află un restaurant chinezesc și simt mirosul mâncării picante preparate de bucătarul-șef. O pisică, probabil a vecinului, sare de pe un acoperiș pe altul, parcă în căutarea a ceva pierdut
LINIŞTE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367177_a_368506]
-
încât să răsară soarele? Mă uit la telefonul lăsat pe masă și văd că e ora 5 și jumătate dimineața. Ar trebui să las pisicuța să plece acasă, iar eu să mă întorc în cameră, în pat, alături de D. Dar briza răcoroasă și liniștea sunt cu mult mai atrăgătoare. Mă fură somnul, iar genele încep să se închidă încet-încet. Nu pot adormi aici! Dimineața, mai exact pe la 7 jumătate mă vor vedea toți vecinii, ceea ce nu ar fi tocmai plăcut de vreme ce
LINIŞTE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367177_a_368506]
-
o clipă, în aer bănuind o primejdie. Și apoi, brusc, se schimbau. Stângul sus, o așteptare legănata. Unduirea trecea că un frison prin umeri, se transmitea curent viu, de la un om la altul, frisonul trecea, ca un val, ca o briză din marea caldă, ochii se întunecau și din pupilele adânci ieșeau fulgere iuți, primeau răspunsuri alte fulgere, tot iuți și fierbinți. Valul bătea la gleznă, stângul și dreptul schimbau între ele rolul de vânt și de val. Freamătul urca până la
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
mai substanțial sau în întregime, parfumul și catifeaua susurului fântâniței din care izvorăsc. Unora le-a compus vers, altora le-a compus fin și adecvat vibrația melodică, Maria Șalaru fiind culegătoare, interpretă, făuritoare de cântec popular și folcloric. E o briză de nou adusă de valurile cântecelor sale la țărmul spectacolului muzical, artista însăși deosebindu-se de sine, de la cântec la cântec, în direcția evoluției frumosului spre mai frumos. Nu lasă cântecul să îmbătrânească, la fiecare interpretare îi dă prospețime cu
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
Corneliu Traian Atanasiu stropi de ploaie și muguri alternând pe crengi - sub pași matisori Mențiune - Criști Iordache liniștea nopții - cascadă sparge-n pietre lacrimi de stele Mențiune - Valeria Tamâș umbrind o clipă lumină sărbătorii - miel la tăiere Mențiune - Virginia Popescu briză ușoară - deodată florile fac o reverența Etapă 73 - 13 IV 2009 Locul I - Virginia Popescu castani pe bulevard - vântul leagănă cerul pe verdele crud Locul ÎI - Oana Bold Nasul clovnului pe masa din culise - pauză de râs Locul III - Valeria
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
Mutăm capela, altarul și biserica cu o parte din umilii lor slujitori în perimetrele “smolite” de artificii - confeti, miros de spoleială și sudori mocnite în valuri de transpirație de la jocurile de noroc, de pe ringurile de dans și streaptease, râncezite în briza aromată și stătută a saloanelor și cosmeticelor, alunecări facile și de ce nu, frivole, poate nu cu intenții de același fel - din așezămintele somptoase și de mare lux și rafinament de o cu totul altă destinație, legate prin însuși “actul de
ALTARUL ÎNLOCUIT DE CASINO-URI LA SFINŢIREA CĂSĂTORIILOR ÎN LAS VEGAS ! (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364728_a_366057]
-
trecere murind pe aripa lui călătorii ne regăsim ca semeni nu m-am pierdut ascuns de îmbrățișări hidoase mi-a ignorat ființa aleargă un năluc eu zbor străbat durerea respir acum îmi cânt iubirea așa mai tare mă aprind sunt briza mării viu tu dincolo de departe atingere fierbinte ce frânge chiar realul nebunia-i calmă eu suflet pur pustiu pe plaje amurg ce mă topesc privesc către carmin continuu eu te caut. Referință Bibliografică: Se așază un parfum amar / Gheorghe Șerbănescu
SE AŞAZĂ UN PARFUM AMAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349493_a_350822]
-
masă cu fața spre Universitate de unde spera să apară. Nici nu s-a gândit la faptul că putea să vină și din sens invers, lucru ce s-a și întâmplat când i-a auzit glasul cald, ca o adiere a brizei de la malul Dunării, în spatele său. - Bună ziua, Cristian. Mi-a spus Andreea... De bucurie Cristian a luat buchetul de trandafiri în mână și-a luat iubita de gât strângând-o, gata, gata să o sufoce. În ochi avea lacrimi de bucurie
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
mergea încet pe aleile pietruite din jurul reședinței imperiale urmat de Tiberius Thrassylus și de garda germană de care Tiberius se dezlipea arareori. Era o zi toridă de vară, sub soarele Mediteranei care nu lăsase nici un nor pe cerul de azur. Briza mării făcea însă suportabilă atmosfera în insulă iar verile toride nu aveau aici efectul lor obișnuit. Nici printre grădinile de la baza vilei Iovis zăduful zilei nu-și făcea simțită prezența. Împăratul se opri în fața unei mici statuete a lui Apollo
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
nemărginirea și marea strălucind în larg, le mângâie privirea. Valurile înspumate poartă midii către țărm, în nisip rămâne perla ce o ne-o disputăm. De n-ai văzut marea, te îndemn s-o faci acum să simți frenezia, și al brizei parfum. O paletă de culoare de albastru-n multe tonuri. colorează pietre scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
piscine, în Lara elitei, măprimea pe mine. Senin și Soare, văd munții în zare oglindiți în mare. Albastru spicat, nuanțe mediteraneene, zărescprintre gene; la orizont cer și mare fac front. Pe pontonul alb ca un cort de emir fâlfâie steaguri . Briza ce unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
unduie albe perdele lasăsă-ntrevedem imaculate saltele și perne de vis, prosoapele-ntinse - un verde deschis. Veseli, bronzați, și încinși de soare privim orizontul în zare. În apa albastră vezi bancuri de pești și broaște țestoase cum nici nu gândești. Freamatămarea, briza adie, Soarele urcă, plaja-i pustie. Spre seară,mulțimea se-ntoarce la mare voind sămai prindă apusul de soare. E marea ripsată și finăca moarul, refluxul o trage în larg de pe maluri. Ne-mbie pontonul și-n noaptea albastră privim
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
nu se poate compara... VIS... Măcuprindeai timid în brațe, măsărutai, mădezmierdai și îmi șopteai cuvinte tandre, cuprins de vrajăîmi zâmbeai. Eu m-am lipit ușor de tine, cu un sărut te-am răsfățat, eram doar noi la țărmul mării și briza adia spre larg. Se-ntunecase orizontu-n zare și într-o clipă am văzut, cum Luna-n nori a dispărut luând cu sine marea. Sinistru totul îmi părea... dune, nisipuri mișcătoare și pescărușii-n zbor gemeau nemaigăsindu-și de mâncare. Deodatăînsă
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
Iar recele din nouă vieți Doar El și Ea îl încălzeau Încinși în miez de zi fiind Doar aparent El și cu Ea,e evident Se răcoresc pentru prezent La înserat gândind cu jind Și vine-n fine înserarea Cu briza ei Briză simțind doi porumbei Doar El și Ea visând la cei Uniți de-un unic nun:tot marea! Noapte de vis li se arată Și ei uniți El și cu Ea,copii smintiți Pasionali și regăsiți Iubesc febril încă
POVESTE LA MARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349703_a_351032]
-
din nouă vieți Doar El și Ea îl încălzeau Încinși în miez de zi fiind Doar aparent El și cu Ea,e evident Se răcoresc pentru prezent La înserat gândind cu jind Și vine-n fine înserarea Cu briza ei Briză simțind doi porumbei Doar El și Ea visând la cei Uniți de-un unic nun:tot marea! Noapte de vis li se arată Și ei uniți El și cu Ea,copii smintiți Pasionali și regăsiți Iubesc febril încă o dată Trăiesc
POVESTE LA MARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349703_a_351032]
-
pentru aceasta, cel care și-a trimis unicul Fiu pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit, trădat, ucis de păcatele noastre. Eu trebuie să fi ales să port această cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane. * Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
M-am dus la mare, la plajă, pentru a vedea, în sfârșit, natura îndeaproape, pentru a nu fi silit să-mi imaginez totul din fața ecranului computerului de la birou sau într-o sală de cinematograf. Să respir aer curat, să simt briza mării. Probabil că se poate ieși în afara Jocului și fără o nouă porție de drog ucigaș. Mă gândeam cum va reacționa Teo la aflarea veștii, cât se va bucura, fiindcă eram hotărât să împart cu el această veste minunată. Cea
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
In liniștea nopții aud pașii trecutului cum se pierd prin apele unduitoare. Eterul orizontului doarme sub norii obosiți... Simt aceeași oboseală; privirea mi s-a lipit de cer, care timid, se uita la luna, ce încet ieșea din oceanul aurit. Briza mării îmi alinta obrazul îmbrăcând-ul în solzii undelor aurite. In acel moment am simțit...clipa! am simțit-o cum luneca printre picăturile vieții; am mângâiat-o timid și mi-am luat rămas bun de la ea... Am auzit-o cum
AM SIMŢIT...CLIPA de DOINA THEISS în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350305_a_351634]
-
De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Să cerceteze Grădina Levitației - Se terminase contractul arendei primite de la Legiuitorul Luminii - Julia May atingea flori de ciuperci cu palme deocheate și sterpe Șoptea frunzelor reumatice În nopțile negre de suflet Brize șovăielnice de la Dunăre alergau să-și acorde vioara în regatul celor pustii al celor necitați în gazete de stradă, în autobuze sau trenuri; petrecuții, din avioane, agățați de telefoane mobile asurzeau alternative planete în ceruri Julia May se încrunta în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
firmamentul muzicii populare românești și numele ei de Maria Mădălina Lupu va devini renume. Valurile mării, care scăldau unduitoare scenă plutitoare, fredonau pe ritmul melodiilor ce se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
pentru aceasta, cel care și-a trimis unicul Fiu pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit, trădat, ucis de păcatele noastre. Eu trebuie să fi ales să port această cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane. Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
pentru aceasta, cel care și-a trimis unicul Fiu pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit, trădat, ucis de păcatele noastre.Eu trebuie să fi ales să port această cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane.Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
neputință mea de a mă afla de a Te regăsi de a Te simți de a Te avea fără îndoieli fără să-Ți dau un chip fără să Te strig cu un nume învățat în colțul meu de lume o briza ciudată îmi sapă în gânduri îi vezi viermii și-au început ospățul în trupul înjunghiat de timp în oase sună frigul alb al catafalcului și totuși sunt același eu cu luminile dimineții în ochi încă nu am plecat dincolo încerc
IMPUIETUM EST CORE MEUM DONEC REQUISESCAT IN TE – FER AUGUSTIN de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350456_a_351785]