324 matches
-
o momâie proastă! Apoi nu se mai uita la ea. Expresia de pe fața ei era una de crispare, cumplită și nimeni nu ar fi reușit să o descifreze. Avea un surâs de înger clocotind cu fața roșie de mânie, cu broboane de transpirație rece, cu toate visele năruite, singură, ducându-le în spate. Se retrase într-o cameră, se așeză în fața unei oglinzi și se privi mult timp. Apoi începu să vorbească cu ea însăși, punându-și diferite întrebări și totodată
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de urma ei. Scîntei o să iasă cînd o găsesc la telefon, iar dacă n-o găsesc, mă duc și-o caut tot șantierul, că tot n-am ce face azi. Ceaiul cald și aspirina încep să-și facă efectul, simt broboane de transpirație după gît și pe piept. Îmi dezbrac scurta îmblănită și-o arunc pe cuierul-pom, rămînînd în haină și în cămașa albă, pe sub care am o cămașă subțire de corp. Parcă m-am mai răcorit. Mă așez pe scaun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la țanc. Sorry. Nu mi-am dat seama. E foarte specială, așa-i? — Mi-a luat trei ore s-o fac, spune, luându-mi-o blând din mână. E OK, totuși, n-a pățit nimic. Îmi zâmbește, dar îi observ broboanele de transpirație de pe frunte. Hmm. Poate ar trebui să mă mulțumesc cu șampania deocamdată. Iau încă o înghițitură și mă uit în jur după sticlă, când răzbat până la mine niște glasuri care vociferează, venind dinspre camera în care s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
totul. Pe bune. Nu-i nevoie să-i trimiți tu nimic. Absolut nimic. Nici măcar niște liste de meniuri? Sunt sigură că i-ar face plăcere să le vadă, măcar pe astea! Nu! Nimic! Am mâna încleștată pe receptor și simt broboane de transpirație pe față. Nici măcar nu îndrăznesc să mă uit la mami. — Bine, OK! zice Robyn într-un final. Tu ești șefa! Așa, fii atentă. Am vorbit cu Sheldon Lloyd despre cum aranjăm mesele... În timp ce ea turuie de zor, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că-i face nemuritori. Zeci de fluturi își învârtejeau aripile multicolore, întorcându-le pe toate părțile, parcă vrând să prindă razele soarelui ce le împrumuta nuanțele de culoare ce încântă ochiul celor ce le privesc zborul nebunatic. Odată cu ivirea soarelui, broboanele de rouă atârnate de firele de iarbă, se înălța ca un abur, ca o răsuflare a pământului spre cer, ca o chemare a nevăzutului, menite să ceară iertarea păcatelor nopții. Pe întreaga întindere a pământului, din poieni, ogoare, pășuni, păduri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de visele ei și o podidi din nou plânsul. Maricica se apropie de dânsa și își aminti de o poezioară pe care o învățase la școală, recitând în gând : De ce plângi, maică, de ce plângi/ îți curg p e față în broboane/ Atâtea lacrimi, să le strângi/ S -ar face mii și milioane». O întrebă simplu: − Ce s-a întâmplat, mamă, ce te doare? − Nu mă doare nimic, draga mamii; vedeți-vă de treburile voastre că acuși e seară și avem o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
necruțătoare ca Destinul, ca o Zeiță a Răzbunării. Trebuie! Vreau să-mi amintesc tot! Tot! Vreau să mă sfâșii! Când dau piept cu coșmarul, când îl înfrunt, asta mă mai ușurează. Fugeam, continuă ea cu aceeași privire pierdută, răvășită, numai broboane, retrăind aievea întâmplările, ne strecuram pe lângă ziduri, când, deodată, din susul străzii, ne iese în cale o bandă de bașbuzuci cu iatagane însângerate. Îngroziți, am rupt-o cale-ntoarsă. Fugeam... Fugeam... Bașbuzucii, după noi, cu iataganele, răcnind sălbatic. Dumnezeule, ce-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au primit cu brațele deschise. Și m-am pripășit aici, în umbra Marelui Ștefan. Aici mi-am ales pământul din urmă... Unchiule, te-am ascultat și m-au trecut fiori, spune Alexandru ștergându-și cu palmele fruntea ce mustea de broboane. Atunci... atunci, cine o să salveze Europa, Creștinătatea? Au încercat câțiva bărbați vrednici cârmuitori s-o facă, dar n-au fost ajutați. Europa e dezbinată. Atunci... atunci, se bâlbâie Alexandru copleșit, cine, cine să ridice spada împotriva turcilor?! Țamblac tace un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În Noaptea aceea de Crăciun, ne-am făcut pulbere. Câte n-am visat în Noaptea aceea de Crăciun în care am eliberat țările noastre, am eliberat și Constantinopolul, și Sfântul Mormânt... Lumea toată am eliberat-o... Ștefan tace, își șterge broboanele de sudoare și, cu altă voce, mai mică, tristă, continuă: Dar... dar n-a fost să fie așa. N-a trecut anul, și inima lui mare a încetat să bată: murea de ciumă, în tabăra de la Zemun, sub zidurile Belgradului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îmi străpunge creierii... Și-i era frate! tună el cu glas aspru, acuzator. Și-l ocrotise, că era mai mic... Dar "Petrică" Aron Petru Răspopitul nu-i putea smulge "Scaunul Moldovei" decât săvârșind mârșavul omor... și își șterge cu palmele broboanele de sudoare ce începuseră să mustească la rădăcina părului. Am răcnit ca o fiară! Am tăiat un tâlhar ce se prăvălise peste mine; iubitul meu unchi, Aron Petru, mă voia și pe mine "puiul de năpârcă". Am sărit de pe cerdac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ea! Să fim cu ochii în patru, spune Alexa. Vulpea șireată adulmecă. Are un miros... Cupcici, scăldat în sudori, cuprins de tremurici: Sa... sa... salcia... Ce te bâțâi mă?! Ai văzut pe Necuratu'?! îl scutură Isaia. Cupcici, înspăimântat, își șterge broboanele de sudoare: Saracam di mini... E cu primejdie mare. Nu vă fie cu supărare, boieri dumneavoastră, eu... eu mă dau îndărăpt. E cu primejdie... E cu salcie... Am prunci... Am fătuci de măritat... Mi-e teamă, nea Isaio! Zău! Mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trecerea Dunării, să nici calce pământul Moldovei. În voi mi-era nădejdea... În "Oastea cea mare a Moldovei"! De mă părăsiți... Fără voi... fără voi... sunt nimeni. Ce să fac?! îi întreabă și se întreabă și își șterge cu palmele broboanele de sudoare ce-l orbesc, ia o gură de aer. Ce mă fac?!?! spune el fierbinte, disperat, cu voce răgușită. Vă rog!!... Nu mă părăsiți!! Fără voi, Moldova e pierdută!!... Se lasă o tăcere grea... Ștefan tresare, cu bucurie: Moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vă mulțumesc, vouă, tuturor... Om face ce-om face... Deși, mărturisesc, adaugă Stanciu, mi-i teamă, mi-i teamă Doamne... Cu atât mai mult îți mulțumesc... Și... și crezi că mie nu mi-i teamă? spune Ștefan oftând ștergându-și broboanele de sudoare. Zarurile au fost aruncate. Ne-am ars corăbiile. Pentru noi nu se află drum de întoarcere. Înapoi nu pot și nu voi da. Și-apoi, nu suntem singuri... Ei... ei se vor întoarce, îi cunosc eu. Dar... dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce să fac acuma?!... Trebuia să rămân acolo la Valea Albă! Eram... eram, doar, Domnul Moldovei!" Ștefan tresare... Ridică fruntea de pe masă... Clipește buimac... Se freacă la ochi... Unde se află?... Bună dimineață Măria ta! Aa!... Își șterge cu palma broboanele de sudoare. Pe ușa deschisă se strecoară geana de lumină a răsăritului și aerul proaspăt al pădurii după ploaie... O ciocârlie trezește zorile... După întuneric, vine lumina, spune Daniil cioplind în lemn chipul unui copil ce râde. Jucărică pentru copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au pierit acolo, până la unu' au pierit... cu sabia... Floarea oștirii mele... îngână Ștefan, sleit, lac de sudoare, cu ochii în pământ. Au căzut ca niște viteji, îngână Daniil. Da... "au 'nălbit poiana", șoptește Ștefan sfârșit, ștergându-și cu palmele broboanele ce i se prelingeau în ochi, orbindu-l. Cei mai viteji oșteni ai Moldovei... De mă voi întoarce, pe oasele lor albe înălța-voi altar întru a lor pomenire, acolo unde a fost războiul. Războieni să se cheme în veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre, Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre. (Autorul - vol. CINE) LITANII ȘI PĂTIMIRI „Înlăcrimat, broboane topesc în rugăciune Paharul pătimirii, să-l pot bea până la fund... Cu brațele întinse, cerșesc doar o minune, Se-nchid furtuni în suflet și-n pieptu-mi așteptând -” ( Autorul) Rugăciunea este scut și buzdugan. Pătimirea este Golgotă și Înviere. „Legionarii și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Ușile se deschid. Toți ne repezim șafarăț - eu cu frică rămân În urmă. Văd că nu toți se ridică din cei care stau pe jos. Unii bătuți și sângerând nu se mai scoală. Căldura era Înăbușitoare, cu cămașa ne ștergeam broboanele de sudoare și stoarcem. Cu repeziciune scobor. Îl ajut și pe tatăl meu șsă coboareț. În jurul meu lumea se tăvălea În bălți și sorbea apa murdară. Alții se bălăceau goi fără haine. Nimeni nu mai are voe să se apropie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
anul în care Charles Darwin a publicat lucrarea ,,Expression of the Emotions in Man and Animal" (Expresia emoțiilor la om și animale)"254. Charles Darwin descrie frica: ,, Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați. Curând urmează o prostrație completă, iar facultățile mintale dispar. Intestinele sunt influențate. Mușchii sfincterelor încetează a mai funcționa și funcția lor de retenție este tulburată"255. După Darwin frica
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați. Curând urmează o prostrație completă, iar facultățile mintale dispar. Intestinele sunt influențate. Mușchii sfincterelor încetează a mai funcționa și funcția lor de retenție este tulburată". Apud Septimiu Chelcea, ,,Piramida
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
a nu permite circulația curenților de aer. Aceste pânze erau numite "specularia". În însemnările sale, Plinius cel Bătrân consemnează existența unui castravete foarte mic, probabil soiul cornișon, care crește nu mai mare de 8 cm și are coaja neregulată, cu broboane și grunji. Plinius descrie și pregătirea unor remedii naturale din castravete, cu toate că unele cercetări spun că ar fi fost vorba de o plantă diferită, un soi de castravete sălbatic, necultivat. Totodată, este menționată folosirea fructului castravetelui pentru tratarea mușcăturii de
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
Fe -----> Fe˛ + 2é (a) 2H2O + 2é ----> 2H + 2H2O (b) Dacă concentrația ionilor de hidrogen este mare și deci reacțiile (a) și (b) sunt rapide, atomii de hidrogen care se formează se unesc dând molecule de hidrogen; pe suprafața fierului apar broboane de hidrogen gazos (2H ---> H2). În mod normal atomii de hidrogen reacționează însă cu moleculele de oxigen, dizolvate în apă, dând apă: 2H + 1/2O2(soluție) ---> H2O (c) Ionii Fe˛ formați în reacția (a) reacționează cu apă conținând oxigen (din
Coroziune () [Corola-website/Science/318713_a_320042]
-
ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
foarte contagioasă, iar Holmes refuză ca Watson să se apropie de el de teamă ca acesta să nu se contamineze. Watson constată că starea prietenului său este critică: ochii săi erau strălucitori, obrajii aveau pete roșii, fruntea era acoperită de broboane de sudoare, buzele erau crăpate, iar Holmes vorbea pe alocuri incoerent caracteristic delirurilor cauzate de febră. Doctorul Watson îi cere lui Holmes permisiunea de a-i aduce pe unul dintre cei mai buni medici din Londra pentru a-l examina
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]