1,673 matches
-
dantelărie și alte broderii foarte cunoscut din Franța-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluzița de București(despre care spunea că după finețea materialului și a broderiei ar fi aparținut unei domnite) și Ia românească ( întrucât a mai imortalizat cămașă bulgăreasca și ungureasca). Cunoscutul pictor Henri Matisse, prieten cu Pallady, a colecționat în atelierul său numeroase țesături, rochii, diverse piese de port popular, articole vestimentare, care îl
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
neagră și mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic verde) sau mușcată, cămașă albă, încrețită la gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Friciu și Stela Iacob de la Gimnaziul „Alexandru Ceaușeanu” din Reghin, Expoziția de farfurii din colecții particulare organizată de profesor Maria Borzan, director al Muzeului Etnografic din Reghin, profesor Sorina Bloj, director la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin, Expoziția de broderie spartă și artizanat cu lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bojogari, bimbangii, boschetari, botaniști, borfași bunghind biștari, Bobleașcă, Bulache, băutură-n belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
a monahismului maramureșean și nord-transilvan din care desprindem faptul că istoria culturii vechi românești ne dovedește încă o dată faptul că mănăstirile ortodoxe au avut un rol foarte important în dezvoltarea culturii și a limbii române, a artei, prin manuscrise, tipărituri, broderii, picturi, școli etc. Evident că spațiul acordat unei recenzii nu ne permite să intrăm în detalii, dar reținem pe scurt, în urma lecturii acestei cărți, că în Transilvania, ca și în celelalte două provincii românești, viața monahală, sub forme organizate, a
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
juru-mi totul cântă. Peste tot sunt chemări și adieri înmiresmate de cântec. A mai trecut o Clipă! Sâmburele vieții se joacă pe ulița anilor. Afară sunt cununi de dor, înveșmântate într-un cer și un pământ prinse într-o fastuoasă broderie de stele. Omul aleargă, nădejdea cheamă, bucuria alege, fericirea cântă, Frumusețea iubește. Frumusețea nu are poveri și nici povârnișuri, și doar urcușuri minunate, celeste. Numai Frumusețea divină are Chipul lui Dumnezeu și al Omului ales. Simt cum îmi înflorește sufletul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
în șuvoiul rapid al rememorărilor, fiind acte de exorcism trăite cu febrilitate și sub tensiunea momentului, constituind o încercare de eliberare, de purificare, prin adaptarea la viața arhaică a satului românesc contemporan și prin spovedania făcută înaintea cititorului. Povestirile sunt broderii foarte fine de fragmente confesive, adaptate la situațiile și personajele evocate, încărcate de autenticitate, când se aplică vieții din Ruginoasa; ele constituie prilejul reflexivității, fiind cu totul aureolate de o puternică notă morală și de iubirea față de familie, moșie și
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
arta cărții până la Petru Rareș și, lucru neștiut până la Sorin Ullea, reproduși și în pictura bisericilor, tot până la Petru Rareș, iar scrierea lui Uric este păstrată cu fidelitate în toate formele de artă ulterioare: pisanii, pietre de mormânt, pictură murală, broderii, orfevrărie, lemn. Gavril Uric reprezintă apogeul scrierii moldave, cercetarea ulterioară va trebui să descopere scrierea copiștilor anteriori. Și tocmai de aceea constata cu amărăciune Sorin Ullea că bulgarii au scos o ediție de lux, tipărită în străinătate, a Tetraevanghelului lui
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
critic, receptează foarte repede ideile „dezinteresate“ ale acestuia (doar este străin și nu are nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
fi dorit să urmeze un liceu, dar situația financiară a casei nu-i permitea să aducă o asemenea cheltuială în familia sărăcită și plină de nevoi, așa că imediat ce a terminat cele zece clase obligatorii, a intrat la un curs de broderie, ca după șase luni să devină salariata aceleași Cooperative meșteșugărești „Munca”, ce dădea de lucru la mai toate fetele și femeile tinere din cele două sate ce formau comuna Doftana. Peste câteva zile Ana primi o altă scrisoare de la Viorel
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
amintiri, ce nestemate! Simt astăzi peste tot miresme Înconjurată-s de lumină Lumina care răspândește Crăciunu-n suflet și-n inimă. MOȘ CRĂCIUN Moș Crăciun, darnic și bun, Când va fi seara de-Ajun Printre fulgii jucăuși Și steluțe, spiriduși, Printre broderii de gheață Și fulgi reci topiți pe față, Prin culoare și lumină Clopoțeii în surdină Suntem copilași, doar doi Te-așteptăm să vii la noi Să te așezi pe lânga foc Să te prindem la mijloc. Noi, să știi c-
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
hainele mele de înmormântare. Tu să ai grijă de mine ca ai suflet bun și ești mai în putere, esti tânără." A intrat băiatul în camera că o adevarată față în casa aducând o tavă cu șervețel de matase cu broderie fină făcută de mână, o scumpătate de pe vremuri, pe care erau cele două farfurioare cu dulceața ce mi-au trezit dragi aducere-aminte prin asemănarea cu farfurioarele bunicii, apoi două pahare cu apă de la frigider și două cafeluțe aburind. Și Florica
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
azi când semnul egal între muzică și comerț distruge ca o traumă valoarea?! Fără îndoială, trei sunt stâlpii pe care se reazemă în splendoarea lui spectacolul muzical: prezentatorul, orchestra, interpreții. Concertul „Benone ’77” nu stâlpi, ci coloane cu frize și broderii a avut. Prezentatoarea a fost vesela și strălucitoarea, suplă, inteligentă cu acuratețe a dicției, spontaneitate, eleganță, actrița Adriana Trandafir. Acompaniamentul orchestral l-a asigurat cine, dacă nu „Lăutarii din Chișinău”, orchestra cu o aurorală suită de merite ajunse la înălțimea
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos în camere sau tindă peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste care se
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
cu nimic ajutată de modernele noastre invenții, adică farduri, rimeluri, silicoane, sau gene false, cu aerul acela de icoană bizantină, cam sobru și plin de nobilă virtute, de mult pierdut. Era îmbrăcată într-o superbă rochie verde, de catifea, cu broderii din perle și un minunat colier din aur și smaralde. Tabloul, o capodoperă a acelor vremuri pline, așa credea ea, de minuni, fusese descoperit, așa cum vă spuneam, într-o tainiță a castelului, aflată în subsolurile ruinelor și restaurat cu grijă
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
-i toată... înseamnă POEZIE! Limassol, Cipru 1 octombrie 2012 Noiembrie, aripi de toamnă, sure ... Noiembrie, aripi de toamnă, sure Te-ai rătăcit în pumni de neguri dese Când ruginite straie de pădure Flămândului pământ îi sunt mirese. Pășim tăcuți pe broderii de frunze Lacrimi de-aramă ne sărută glezna Peceți de brumă se topesc pe buze Cu vânturi răscolind prin taine bezna La tâmpla nopții-ngenunchează gândul Strângând la sânul lunii despletite Lumini și umbre ce frământă lutul Cărări de timp
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
din cetatea de scaun a Târgoviștei, apoi ai trecut pe aleea castanilor și teilor decorată cu penelul măiestrit al toamnei mirifice, și te-ai întâlnit cu noi cei care te iubim de-o viață. Purtai strai domnesc pe care străluceau broderii țesute-n în fir de aur și argint, și radiai de bucurie când ai văzut admiratorii care ți-au presărat „Regină scumpă” covor de crizanteme multicolore, ca să intri în sanctuarul Casei de Cultură a Sidicatelor și să le dăruiești, cu
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
S-au spus multe despre femei, dar la fel de multe s-au spus și despre bărbați! Vă îndemn să uităm măcar pentru o clipă eterna rivalitate și să recunoaștem că nu putem exista unii fără ceilalți! Și-a rupt mereu din broderia lacrimilor sacre, pentru a ne spăla trupul de păcate și a ne da aripi, ca să ne putem asemăna îngerilor. S-a așternut cale albă peste norii întunecați ai cerului nostru existențial, cărare de vise printre necunoscutele vieții, pentru ca noi să
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
Blau, Antonio Mateos Muñoz, Elimaida Vargas Paz și Dimitra Agelopoulou, vor fi prezentați publicului român de Horia Barna, hispanist, traducător, editor, directorul ICR Madrid între anii 2006 - 2010 și de Dan Caragea, critic literar, lusitanist, traducător și editor. La o Broderie pe marginea cărții Din spatele privirii, Elimaida Vargas Paz, Editura NIRAM-ART, Madrid. Traducere de Fabianni Belemuski, 2013. Poate că la fel de interesantă ar fi metafora dacă s-ar încerca brodarea unor gânduri de „dinaintea privirii”. Dincolo de ce nu se vede concret se
DESPRE O CARTE... de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354950_a_356279]
-
dorit să fie din nou împreună.Prezentându-i cartea de debut, Florin Săvoiu remarca: „Vasile Berlic a dorit să fie un prieten al cuvântului!” Și colegul nostru chiar și-a întitulat o carte „Cuvinte care zidesc”!... XII. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - BRODERII DE CUVINTE CUSUTE PE-O MARAMĂ DE VISE, de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 793 din 03 martie 2013. Georgeta Minodora Resteman „Poeme pentru vis”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2012 Uneori, terminând de citit o carte de poezii
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
insulă, unde după instaurarea stăpânirii bizantine s-au refugiat unii episcopi greci, imediat după ce au fost judecați de către latini. Pe parcursul dominației venețiene (1489-1570) Lefkara devenise un fel de stațiune turistică pentru nobilele doamne, care venind aici învățau meșteșugul dantelăriei și broderiei, cunoscute sub numele de dantelă de Lefkara - „Lefkaritiko”, de la femeile din sat. Se spune că în această perioadă Leonardo da Vinci însuși a vizitat Lefkara, de unde a cumpărat o pânză brodată, mare, pentru altarul Domului din Milano. În 1986, pe
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
Leonardo da Vinci însuși a vizitat Lefkara, de unde a cumpărat o pânză brodată, mare, pentru altarul Domului din Milano. În 1986, pe 19 octombrie, când catedrala milaneză a sărbătorit 600 de ani de existență primarul Lefkarei i-a dăruit o broderie similară celei aduse din Cipru de către renumitul pictor. Odată cu invazia otomană din 1570 Lefkara a devenit loc de refugiu pentru mulți locuitori ai insulei care încercau să se ferească de ferocitatea năvălitorilor turci. Cu toate acestea, localitatea a fost una
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
pietruite, sunt case cu unul sau două etaje, cu magazine la parter, acoperișuri înclinate, balcoane lungi pe fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul al XIX-lea localnicii nu numai că produceau broderie și argintării de tot felul, dar au început să le și comercializeze peste tot în lume. Negoțul cu dantelă de Lefkara a fost întrerupt odată cu începerea Primului Război Mondial, mulți locuitori fiind nevoiți să emigreze forțat iar satul a rămas aproape pustiu
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]