461 matches
-
înțesată. Cearceaf lângă cearceaf. Ca să intri în apă, trebuie să faci un adevărat slalom. Cerul e limpede, soarele dogorește, marea e liniștită, dar apa a devenit rece, ca de la frigider. Copiii își înmoaie picioarele și fug, speriați, înapoi. Maturii se bronzează. Când îi răzbește căldura, se stropesc să se răcorească. Am impresia că sunt singurul de pe plajă care a decis să înoate. Nu văd un alt inconștient care să riște un stop cardiac, îmi fac curaj și mă îndrept spre mare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
viteză de deplasare, ci mai puțină singurătate. Or, e greu de crezut că azi sunt mai puțini oameni singuri decât înainte. Aici, pe plajă, nu-ți dai seama. Unii sporovăiesc, alții stau întinși la soare, cu ochii închiși, să se bronzeze. Domnește permanent o gălăgie veselă. Ai zice că nu există drame, nefericire. Cine poate ști, însă, ce ascunde fiecare? Pe vremuri, la Costinești, nu era nici un semn de "civilizație". Ieri, niște bișnițari au descins, aici, cu limuzinele pe plajă și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
carte care se chema "Epopeea albă". După ce am citit-o, am început să visez aurore boreale, ceruri înghețate, banchize și deșerturi de zăpadă. Apoi, nu m-au mai interesat zăpezile. Am ajuns la concluzia că e mai bine să te bronzezi la soare, pe o plajă, decât să dârdâi într-un sac de dormit. Nu m-am vindecat, însă, de elanuri dubioase. Dintre toate, acela care m-a făcut să umblu trei ani prin anticariate după cartea (pe care nimeni n-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
umplute, șalăul à la meunière sau acele crépes au cointreau din care țîșneau flăcări acoperind toată masa, fără să-l sperie pe Juan Lucas cîtuși de puțin. Jucătorii de golf și femeile intrau În sufragerie; Își făceau apariția bronzați, elegant bronzați și se vedea că sînt sprinteni, supli și că se bucură de o situație economică excelentă. Se salutau chiar dacă se urau În afaceri și aici nu era un păcat să fii divorțat, de exemplu, ba erau Îngăduite și unele perechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
medie - ceva mai puțin de un metru optzeci - hotărât, care părea calm și puternic; și care, într-un fel, reușea în tot ceea ce făcea: ținuta pe care o avea, fiecare gest, reflecta puterea super-creierului său și... Semantica Generală. De unde se bronzase, nu putea decât să bănuiască. Dar presupuse că o sursă slabă de radiații din interiorul capsulei făcuse parte din sistemul de întreținere adaptat nevoilor sale. Pe durata acelor secunde de conștiință de sine, îi păru că nu avea rost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
printre pietroaie rotunde, unele negre, altele cenușii, unele pătate ca terciul de ovăz. El le trăgea pe unele și le arunca atent pe mal, la un metru sau doi în amonte, unde Alexander, care avea vreo zece ani, era foarte bronzat și în niște chiloți roșii, construia un baraj cu ele. Soarele care-i ardea gîtul, apa răcoroasă de la picioare, durerea din spate și umeri indicau faptul că făcea acest lucru de mult timp. Trase afară unul foarte mare și negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o rochie de după-amiază dintr-o somptuoasă țesătură neagră. Croiala nu o făcea să pară solidă, dar culoarea închisă a rochiei îi punea în valoare chipul, îndulcindu-i trăsăturile și, prin contrast, făcându-l să nu mai pară atât de bronzat. Teresa Clark! Un nume care nu mai însemna nimic în fața acestei splendori. ― Cine e? îl întrebă Gosseyn pe un trecător oprit lângă el. Surprins, necunoscutul îl privi, apoi rosti numele la care Gosseyn deja se aștepta. ― Cum cine, Patricia Hardie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
o rochie de după-amiază dintr-o somptuoasă țesătură neagră. Croiala nu o făcea să pară solidă, dar culoarea închisă a rochiei îi punea în valoare chipul, îndulcindu-i trăsăturile și, prin contrast, făcându-l să nu mai pară atât de bronzat. Teresa Clark! Un nume care nu mai însemna nimic în fața acestei splendori. ― Cine e? îl întrebă Gosseyn pe un trecător oprit lângă el. Surprins, necunoscutul îl privi, apoi rosti numele la care Gosseyn deja se aștepta. ― Cum cine, Patricia Hardie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se rugă cowboy-ul cu voce de soprană lirică. Fă-l să tacă din gură. Ne distram atât de bine! Era o petrecere formidabilă. Nici măcar nu-i amuzant. — E foarte adevărat, întări un oaspete extrem de elegant, a cărui față îngrijită era bronzată cu ajutorul fardului. E într-adevăr insuportabil. Teribil de deprimant. — De ce trebuie să ascultăm toate prostiile astea? întrebă alt oaspete, fluturându-și țigara de parcă ar fi fost o baghetă magică cu care-l putea face pe Ignatius să dispară. E vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
excluse. Este ca și cum ai permite cuiva să breveteze nasul. Atunci nu ai putea face ochelari, șervețele, spray-uri nazale, măști, farduri sau parfum, pentru că toate acestea se bazează pe un aspect al nasului. Poți să îți dai cu soluție de bronzat pe piele, dar nu și pe nas, pentru că orice modificare a nasului tău ar viola brevetul pentru nas. Bucătarii ar putea fi dați în judecată pentru producerea de feluri de mâncare aromate, cu excepția cazului în care plătesc brevetul nasului. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pantofi. — Eu nu. — Asta e destul de neobișnuit! Strânseră masa, puseră vasele În mașina de spălat și se Întoarseră În grădină, unde Își așezară șezlongurile pe peluză, lângă piscină. Spre prânz, soarele de ianuarie era suficient de puternic ca să te poți bronza. — Cu ce te ocupi la New York? Întrebă el cu ochii Închiși. Era ciudat că abia acum vorbeau despre lucrurile normale la o Întâlnire normală. — Sunt scriitoare. — Despre ce scrii? — În cea mai mare parte a timpului, despre crime monstruoase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
răspunse Desert Rose disprețuitoare. Știi că nu mă interesează chestiile astea. Ieșiră În grădina din spate, cu priveliștile care-ți tăiau răsuflarea, și se așezară pe șezlongurile de lângă piscină. Kitty se bucura de soarele cald și voia să se și bronzeze puțin. Pielea ei era ca de fildeș pe lângă bronzul sănătos al lui Matthew. Dar era evident că lui Desert Rose nu-i păsa de priveliștea frumoasă sau de jacuzzi-ul de-afară sau de vremea superbă. Kitty o vedea frământându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Femei În superbe rochii de seară și bărbați În frac plutesc În sus pe scări, către mezanin și perechi În blue-jeans scumpi și piele italienească Își fac veacul la bar. Toată lumea arată de parcă merge zilnic la sală, face alpinism, se bronzează la mal de lacuri și se dă cu smacuri scumpe. Femeile strălucesc precum proiectoarele sistemelor de siguranță ale vilelor de milioane de dolari: bărbații merg țepeni, cu bărbia Înainte, ca acțiunile În creștere. Cu toate acestea, aici nu e Typical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
hol. Era un bărbat în jur de treizeci și cinci de ani, ar fi zis ea, o vârstă ce inspira încredere, și, în timp ce majoritatea doctorilor din spitale aveau o paloare pământie, precum cotletele de porc de pe tejgheaua unui măcelar, tenul lui era bronzat de parcă s-ar fi întors de la schi. Avea părul de culoarea porumbului. O pereche de ochelari de apropiere cu rame de aur atârnau la jumătatea nasului, dându-i un aer serios, dar totodată plin de șarm. Și, observă Henrietta, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu aș face altceva decît să flirtez și nimic mai mult, dar nici măcar asta nu se va Întîmpla. El arată superb și nu s-ar uita la mine. Nici n-ar trebui. — Se vede că ai reușit să te și bronzezi puțin, spune Charlie. Arăți... Se Întrerupe, iar eu Îmi ridic privirea, reușind să Îl privesc În ochi. — ...delicios, sfîrșește el Încet, fără umbră de zîmbet, iar inima Începe să-mi bată cu putere. Mă Înroșesc ca racul, din cap pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un conci la ceafă, și ochii albaștri mă fixau nemilos. Era gol pușcă, dar n-avea nicio jenă, în sandale de piele legate de glezne. Fața, asemenea întregului corp, îi era rasă. Mi-a sărit în ochi faptul că era bronzat, lucru ciudat la unul din stirpea lui. De obicei se feresc de soarele puternic, deoarece pielea li se înroșește și li se irită. Îmi aduc aminte cuvânt cu cuvânt primul nostru dialog. - Nu știi că vipera este un animal sacru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de stele lucioase căzute de cine știe unde formau o ghirlandă ciudată pe haina lui. Luase de pe o tavă un pahar ce conținea un lichid roz-aprins, și rotea o umbreluță de hârtie Între buze. Era singurul bărbat din salon - Înalt, musculos și bronzat Între toate acele doamne pline de bijuterii. Doamnele Îl priveau, iar În timp ce dezbăteau problema ce hotel era mai bun, San Pitro din Positano sau Timeo din Taormina, sau Villa Serbelloni de pe lacul Como - iar părerile nu coincideau deloc -, continuau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu trebuie să afle niciodată. Știu că n-o să spui mai departe ceea ce îți spun eu acum. Am dat din cap în semn că promit, iar mama a oftat din adâncul inimii. S-a uitat în jos, la propriile mâini, bronzate de soare, înțelepte de la atâtea experiențe și atât de rar stând degeaba, așa ca acum. Și-a pus palmele pe genunchii mei și a închis ochii. Pe jumătate cântând, pe jumătate șoptind, Lea mi-a spus: - Marea mamă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bine că te-ntinzi, dacă așa Îți vine. Cele două păreau a fi vechi cunoștințe. A doua secvență de scriitură se desfășură ceva mai bine; inspirat de o viziune fugitivă de dimineață, Bruno izbuti să producă poemul următor: Mi-o bronzez cu drag (Păr la ștremeleag!) La piscina-adâncă (Păr la mătărângă!) Domnul Îmi apare Pe plajă la soare, Are ochi frumoși, Mănâncă gogoși. Unde șade El? (Păr la cocoșel!) Colo-n Rai, pe iarbă (Cărășel cu barbă!) — Are mult umor..., comentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
câțiva metri pe-al său; ele nu-i dădeau nicio atenție. Își dezbrăcă rapid tricoul, și-l puse peste coapse, se lăsă pe o parte și Își scoase sexul. Cu o grație desăvârșită, puștoaicele Își lăsară jos sutienele ca să-și bronzeze sânii. Fără să mai apuce să se atingă, Bruno ejaculă violent În tricou. Scăpă un oftat, se lăți pe nisip. Isprăvise. Rituri primitive la aperitiv Aperitivul, moment convivial al zilei la Locul Schimbării, era de obicei Însoțit de muzică. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Dimineața, În drum spre serviciu, Bruno se gândi la medicul necunoscut care le făcuse acest cadou formidabil: două săptămâni de concediu medical pe blat; apoi, ajuns la birourile din strada Grenelle și urcând la etaj, Își dădu seama că era bronzat, În plină formă, și că situația era caraghioasă; de asemeni, Își dădu seama că puțin Îi păsa. Colegii, seminarele lor de reflecție, educația umanistă a adolescenților, deschiderea spre alte culturi... nimic din toate astea nu mai era important pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
oglindă, îmi înăbuș cu greu râsul. Am o față dement de aurie și strălucitoare. Arăt ridicol. Pe bune acum, pe cine păcălesc ? Un avocat din City care n-a mai avut vacanță de doi ani n-are cum să fie bronzat. Nici măcar să aibă un ten luminos. La fel de bine mi-aș putea pune biluțe în păr, pretinzând că tocmai am coborât din avionul care m-a adus din Barbados. Mă mai privesc preț de câteva clipe, după care scot un șervețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
a dovedit că ambii sunt contabili din Staines. Și nici măcar în acel moment nu și-a pierdut deloc cumpătul, și mi-a zis că au fost artiști de circ pe vremuri. Are ochii bleu intens și pistrui, și e mereu bronzată de la călătorii. Chiar și acum are nasul ușor cojit și un cercel nou, chiar în vârful urechii. Are cei mai albi și mai strâmbi dinți pe care i-am văzut vreodată și, când râde, i se ridică un colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de sticlă mobilată cu șezlonguri opulente de tek, cu plante bogate și o tavă bine garnisită cu băuturi. — Eddie ! Vino puțin ! Bate în fereastră și, când mă uit, văd un bărbat în pantaloni de golf traversând peluza bine îngrijită. E bronzat și arată ca un om fără griji materiale, probabil spre cincizeci de ani. Trish are probabil cam aceeași vârstă, mă gândesc, remarcându-i ridurile din colțul ochilor când se întoarce de la fereastră. Deși ceva îmi spune că ea se dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pentru masă. Pe urmă Înotam. Oglinda golfului era arareori tulburată de valuri. Puteai să plutești ore Întregi pe spate sau să zaci În nisip, uscându‑te. Sau puteai hoinări pe țărm, ca să te uiți la femeile fără sutien - care se bronzau sau Își etalau sânii. Cu naturalețe, presupun. Dar ochii acestor femei Îți spuneau că, dacă li te‑ai adresa, nu ți‑ar răspunde. Când isprăveam cu plaja, restaurantele se deschideau. Cotlete, pui și homari erau oferiți de vreo douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]