421 matches
-
face o întoarcere silențioasă pe călcâie dar nu apucă să plece. Pe scara splendidă din lemn masiv ce duce la etajul superior, Smaranda deja coboară, într-un jerseu de lână crem, cu fusta largă fluturând în jurul picioarelor ei lungi. Părul buclat, șaten închis, saltă pe umeri în ritmul pantofilor trotteur ce lovesc grăbiți treptele. O bucurie intensă luminează ovalul plin al feței. Râd ochii negri, gropițele din obrajii ca de heruvim, râde toată tinerețea ei fericită. Marius! Îl cuprinde cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
subțire, cu fața copilăroasă roșie ca focul, îmbrăcat în vestonul sobru al uniformei, strânsă cu centura pe talie. Alături, Cella, mireasa, mică și delicată ca o statuetă chinezească. Are aerul unei adolescente încă crude, impresie sporită de părul blond-roșcat, puțin buclat, pieptănat cu cărare într-o parte și tăiat drept, ca la școlărițe. Lângă ei, nașii țin în mâini lumânările lungi. Amândoi în jur de patruzeci și cinci de ani, ea, o doamnă zveltă, distinsă, cu o fizionomie ce amintește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
puternic accent oriental. Kitty aprinse o lumină slabă și Își puse colierul. Apoi scoase din geantă o oglinjoară și se studie: era o femeie tânără, cu trăsături est-europene frumoase, o față rotundă, de copil, Încadrată de un păr lung și buclat, blond-șaten, cu pomeți Înalți, un nas drept și gene lungi, impecabil accentuate cu rimel. Ochii ei căprui, migdalați, păreau mai degrabă triști. Mimă un zâmbet fericit și seducător În oglindă, apoi o puse la loc În geantă și pescui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
neîncăpători pentru teribila statuie vie. O rochie simplă, albă îi acoperea corpul, iar pe toate degetele, ca niște gheare de jumătate de metru lungime, avea filme răsucite, negre-violete-lucioase, într-o continuă fremătare. Pe jos, pe mozaic, mai erau câteva filme buclate, developate, în cadrele cărora puteai distinge oameni cu fața neagră și părul alb, în costume albe și cu mâini negre, femei cu gâturi negre și ochi albi, făcând gesturi neînțelese. Deși așezată, sora mea era mai înaltă 152 decât mine
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu melcul de pământ, priveam cuprins de frisoane cum se scurge lichidul bălos prin carapacea pleznită și fugeam știind că voi fi pedepsit, așteptând dintr-o clipă într-alta o răzbunare nedeslușită. Am deschis ușa. Era mama, tânără, cu părul buclat, într-un capot pătat și descusut, trebăluind în bucătărie, în fața mașinii de gătit. Ținea cu mâna stângă coada înnegrită a unei tigăi cu uleiul sfârâind, iar în cealaltă avea un pumn de cartofi tăiați, din care picura apă. Lumina crudă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de canalizare. Voiam să-l facem vrăjitroacă. Băiatul se proptise în călcâie și se zbătea îngrozitor. Privită de aproape, fața lui era cu totul diferită de a oricărui copil pe care îl văzusem până acum. Părul îi era castaniu, ușor buclat. La îndoitura fiecărei bucle, reflexe aurii țâșneau în toate părțile. Firele de păr de deasupra stăteau ușor afânate, formând un păienjeniș roșietic. Sub cârlionții de pe frunte, sprâncenele subțiri se arcuiau peste cele două ovaluri largi ale ochilor întredeschiși. Printre pleoapele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
trânti pe pat, luă o poziție rigidă și se privi din nou, ridicând capul. Nu prea mergea. Trebuia ceva mai dulce, mai senzual, dar inocent în același timp. Se ridică în capul oaselor și contemplă iar figura aceea fardată și buclată, de o frumusețe ambiguă. Zâmbind ciudat, își împinse ușor capul înainte, își aduse un umăr mai în față și, de ce oare, arătă cu degetul direct spre imaginea sa din oglindă. Rămase un timp așa, arătând direct spre pieptul fantasmei, apoi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se furișă de-a lungul zidului și sări într-o salcie mare de lângă casă. La fereastră, încadrată de draperii de stofă roșie, apăru o fată care mi s-a părut neobișnuit de mică și de firavă. Avea un păr lung, buclat, castaniu deschis, culoarea lemnului de stejar, și pe fața rotundă, cu fălcuțe frumos rotunjite, doi ochi gălbui. Nu am reținut decât vag, în trecere, această mutriță aristocratică și mi-am continuat plimbarea până s-a înnoptat. După aceea, de câte ori treceam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
doar peste câteva clipe), îl văd numai cum apare într-un diapozitiv color, pe care și-i făcuse vara trecută la mare. Acolo e uimitor de frumoasă. Poartă o cămașa subțire, bărbătească, în carouri, și părul lung, drept, doar ușor buclat, de culoarea stejarului, îl are pieptănat cu cărare într-o parte, în fundal se vede marea, verzuie, cu valuri de spumă, iar fața Ginei, întoarsă spre privitor, are înfățișarea tânjitoare, îndurerată. Ochii îi sânt largi și gura zâmbește amar, făcând
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în ciuda strânsorii ei și mi-am pus haina. Mi-am aranjat ținuta răvășită în oglindă. Părul îmi era ud și despărțit în șuvițe. L-am pieptănat din câteva mișcări. Gina se ridicase și ea, își trase tricoul și, cu părul buclat, desfăcut, se sprijinise de umărul meu. Ne priveam în oglinda scânteietoare. Ochii mei băteau în violet deasupra pomeților ascuțiți, pe când ai ei, chihlimbarii, păreau și mai deschiși la culoare în aerul cafeniu-roșcat. Țin încă minte fețele noastre contractate, inexpresive, de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
catarge, se înălțau castani și plopi bătrâni. Pe băncile de sub ei foiau, în acea zi de vizită, bolnavi în halate grena și bleumarin. Unii erau dărâmați bine, verzui la față, dar alții, mai ales câteva fete cu părul lucios și buclat, arătau atât de bine, încît te întrebai de ce boală ar putea suferi. Stând de vorbă cu bolnavii, se plimbau de colo-colo oameni îmbrăcați de stradă, poate dichisiți ceva mai cu grijă decât de obicei, așa cum eram și eu cu tata
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
își deschise ochii, ochii albaștri. Pe carnea încă vizibilă îi șerpuiră nervii gălbui, în tecile lor de mielină. Ester sărută perla și omul se înveli într-o piele bronzată și deveni frumos ca un zeu. Pe țeastă îi crescu părul buclat, auriu. Era complet? Garoafa ceru sexul, și toate am fost silite să lăsăm ochii în jos, orbite ca de-o lumină. Era ceva între pulpe, acolo unde noi nu aveam aproape nimic. Pâlpâi și o ceață de păr auriu pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
obraz, în fine, am înaintat și eu către tălpile lui (creștetul meu îi venea până la gleznă) și-am cerut să i se dea suflet. Atunci pe piept i-au crescut doi sâni rotunzi și albi, cu vârfurile roze, iar părul buclat i-a coborât în vițe de aur până la șolduri. Un trandafir îi înflori între degete. L-am lăsat acolo, sub boltă, ca să-și ducă de-acum singur viața fantastică, și-am ieșit din nou în orașul pustiu. Păsări colorate, mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu vroise să le poarte. Pe mâini nu păstră nici un inel. Din întîmplare, rochița pe care și-o pusese în acea zi era albă (cu tiv albăstrui), așa că, în simplitatea ei, părea o adevărată mireasă în miniatură, o mireasă roșcovană, buclată, cu un grațios și nobil nas acvilin. Ca buchet de nuntă, fetele i-au adunat un braț de flori de cîmp: păpădii, mușețel, albăstrele... Și celelalte fete își împărțiră rolurile. Ada și Balena aveau să fie părinții băiatului, Carmina și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care sar În ocean, În timp ce avionul explodează În urma lor ? Bag repede instrucțiunile de siguranță În buzunarul de plasă din față și iau o Înghițitură de șampanie. — Scuzați-mă, doamnă. LÎngă mine și-a făcut apariția o stewardesă cu păr roșu buclat. Călătoriți În interesul serviciului ? — Da, zic, netezindu-mi părul extrem de mîndră. Da. Îmi Întinde o broșură intitulată „Facilități pentru manageri“, pe care e o fotografie cu mai mulți oameni de afaceri care vorbesc animați În fața unui clipboard arătînd un grafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la lumina slabă pătrunsă printr-un luminator, o vede pe Tamara. Stă cu spatele spre el și privește un afiș de protecția muncii. Cînd se apropie, înțelege că s-a înșelat. E o femeie tînără, cu un păr castaniu-roșcat, frumos buclat, îmbrăcată într-o rochie de vară ca a Tamarei. Sărut mîinile! Așteptați pe cineva? o abordează Mihai pe un ton alb, indiferent. Sinceră să fiu, nu mai aștept pe nimeni, răspunde Tamara, întorcîndu-se spre el. Mihai a încremenit cu mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mai fi fost aceea, în fosta librărie Eminescu, deci în centrul Iașului, la înghesuială, m-a cățărat pe un picior de-al ei, să văd mai bine... țin minte fierbințeala coapsei... și cum mă ținea de subsuori, sus, deasupra capului buclat, să zăresc totul... Dar mutându-ne pe Dobrogeanu Gherea, cam în dreptul Teatrului Național, din clasa a șasea nu am mai văzut-o. Am întâlnit-o în oraș întâmplător. Am fost amândoi fericiți. Spre seară am condus-o cu tramvaiul până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
toate însă cu același rezultat. Asudat și încruntat spătarul se răsuci spre patul lui Barzovie-Vodă: — Măria-ta, dormi? — Pe lancea lui Hector, nu! - răspunse Vodă. — Dar ce faci? Picotesc și cuget - surâse Barzovie-Vodă, scoțându-și de sub plapumă frumosul său cap buclat. — De picotit văd că picotești, dar de cugetat oare la ce cugeti? Ascultându-ți vorbele prin care încerci s-o tragi de limbă pe această frumoasă copilă a vițiului și simțind în ele o certă tulburare - spuse cu același surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
atitudinea mea indiferentă... Sunt eu femeie urâtă? Sunt respingătoare prin felul meu de a fi?” Nemulțumită, sări din pat și se așeză în fața oglinzii. Îmbrăcată sumar, doar într-o pijama sexy compusă din maiou și boxer, cu părul blond și buclat căzut peste bretelele subțiri de culoare neagră, de care se prindea partea dantelată a maioului roșu-vișiniu cu flori mari de culoare albgri, își examină cu atenție fața și trupul. Își privi chipul, mai întâi de departe, ca și când abia l-ar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Era război, nu se găseau nici de unele. Vite și grâne, păsări și lapte, fructe și vin, totul era pentru front. Copilul meu nu a putut să se bucure de o hăinuță nouă, de o fundă pentru minunatul ei păr buclat, de o jucărie sau de un dulce, după care toți copiii râvnesc. M-am bucurat că am putut să o alăptez până la un an și s-a dovedit un copil sănătos și ascultător. Era lipsă de cadre medicale, am urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
privirile mele speriate nu au găsit-o pe Minodora, de la care nu îmi puteam lua gândul. Am avut îngăduința să o caut în grupul de copii abia peste două zile. Abia am recunoscut-o, minunata ei podoabă de păr auriu buclat nu îi mai înconjura fețișoara palidă. Aici primeam mâncare caldă, pe lângă bucata de pâine. O supă limpede în care pluteau câteva foi de varză ; ar fi fost bună și ea numai că nu aveau nici un fel de castroane sau gamele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Minodora. Erau foarte bine informați despre "școala" pe care o urmau copiii cu Marina Pavlovna și despre nivelul cunoștințelor lor. Minodora mea, care împlinise în primăvară doispre-zece ani, era înfloritoare. După ce trecuse prin tunsoarea "zero", părul auriu, îi devenise bogat, buclat și strălucitor. Hrana oarecum completă pe care mă străduisem să i-o asigur ca și viața în aer liber și mișcarea, îi pârguise pielea, îi colorase obraji, îi dăduse o suplețe gingașă care începea să aibă rotunjimi de femeie. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o mătură și cu o față plină de pistrui. — Asta a fost făcută acum două luni, la petrecerea de ziua lui. Logan Își Întoarse privirea dinspre perete către femeia care stătea În ușa sufrageriei. Arăta nemaipomenit: părul roșcat, lung și buclat, Îi cădea pe umeri, un nas micuț și cârn și ochii mari și verzi. Plânsese. Logan făcu tot posibilul să nu se holbeze la sânii ei mari, care deveniră vizibili când intrară În cameră. — L-ați găsit? Asta veni din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
simți că privirea i se împăienjenește. Mal Considine zâmbi. Chiar are niște picioare superbe. Du-te și tunde-te, detectiv! Ne vedem la miezul nopții. *** Frizerul primarului Bowron îi modelă părul, transformându-i freza lui milităroasă într-una umflată și buclată, care îi schimba întreaga fizionomie. Înainte arăta exact a ce era: un anglo-saxon brunet, cu ochi negri, un polițist care purta peste tot costume sau sacouri și pantaloni de altă culoare. Acum arăta vag boem, vag hispanic și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
timp? Sau dacă din cauza frigului nu poate porni mașina, cum pățește aproape zilnic vecinul cu demarorul care tușește Încontinuu? Sau poate că fata asta - Fima și-o imagină: nu prea Înaltă, pistruiată, cu ochi surâzători, deschiși la culoare, păr blond, buclat - obișnuiește să doarmă la studio, pe un pat de campanie, Într-o cameră specială pentru crainici. Asemănătoare Încăperilor de la spital În care pot dormi medicii de gardă. Cum se Împacă soțul ei, agentul de asigurări, cu asta? Oare În nopțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]