2,036 matches
-
nu ținea minte să fi avut probleme cu legea sau să fi făcut vreun împrumut pe la vreo bancă sau altundeva pentru ca vreo firmă de avocatură să-i trimită vreo scrisoare. Și de ce Timișoara? Ce legătură avea Iașiul sau Doroteia - satul bucovinean unde fusese născut - cu Timișoara? Mai privi odată adresa și o reciti. Într-un sfârșit se decise să deschidă plicul. ... V. LUMEA MEA, de Cezar C. Viziniuck , publicat în Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013. mă eliberez de povara
CEZAR C. VIZINIUCK [Corola-blog/BlogPost/352045_a_353374]
-
Siret , fiind Zilele Culturii Siretene printre invitații speciali că ; Ion Popescu-Sireteanu, Ion Cozmei, Vasile Schipor, Ion Drăgușanul, Silvestru Pânzariu, Ion Grigore și Lucia Grigore, Ion Bodnar , s-a aflat și Mircea Motrici . Mi-aduc aminte de vocabularul sau cu sonorități bucovinene de parcă-ți bucură sufletul cu muzicalitatea ei, cerându-și voie să-mi ia un interviu în legătură cu ezpoziția mea de grafică. Generos cu inspirație bogată de cuvinte, iubitor de-a ști cât mai multe despre armoniile grafice ale lucrărilor mele, cu
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
personala mea de grafică cu ”Ctitoriile Ștefaniene”, deschisă la Galeriile de Artă Ion Irimescu, care fusese deschisă cu 15 zile în urmă. Un eveniment neașteptat. M-am întâlnit cu artistul plastic Ion Grigore, profesor la Academia de Arte din București. Bucovinean de origine, născut prin împrejurimile Fălticenilor, acolo sus în centrul Sucevei, aștepta o mașină care să-l ducă în târg. După ce ne-am salutat bucuroși de revedere, dânsul îmi spune; merg la maestrul Ion Irimescu ; mă așteaptă ! Ultima dată am
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
desigur și a descărcării acelui „ preaplin” - adică a traumaticelor, frustrantelor reprimări - din frică, din oroare, din instinctul autoapărării Ființei feminine - familiale ... de soție ajunsă în văduvie ... Povestea curge fluent, cu un stil alert și în spirit creștin tradițional, al Originii bucovinene ... . Cred că în acutele schimbări de paradigme în literatura actuală, cel puțin în România unei culturi implozive și deviaționistă altfel, critica unui roman biografic mai ales, pe fond clasic, NU ARE ROST să repovestească „ sfătuitor” și cum se-ntâmplă „ școlărește
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
foarte importantă. Acolo am fost veniți câțiva din lotul nostru: adică Teodor Enescu, Remus Niculescu, doctorul Răileanu, Sergiu Al. George și alți prieteni, inclusiv Nicu și cu mine, și acolo se afla și părintele Mina, un călugăr, mi se pare bucovinean, care l-a botezat în celula nr. 18, sub nasul gardienilor și în compania numeroșilor colocatari ai celului, cu știința numai a lui Sergiu Al. George și a mea. El ezitase să facă pasul acesta înainte de a fi arestat. El
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Acasa > Cultural > Marturii > MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului „Cuvântul «dor» vine din limba latină, din «dolus», «dolere» care înseamnă durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
din «dolus», «dolere» care înseamnă durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
durere, dar sentimentul dorului e intraductibil, e un sentiment răscolitor și mistuitor și este specific numai poporului român. Exemplificăm aceasta prin doinele noastre populare”, întocmai acestea-s cuvintele rostite la începutul unei conversații cu doinitoarea bucovineană Mina Pâslaru de către poetul bucovinean Grațian Jucan. Astăzi, când atât glăsuitorul prin cuvânt, cât și glăsuitoarea prin glas, poetul și cântăreața care au plămădit la un loc durerea și dorul din lutul propriilor vieți, smălțuindu-le cu sufletele lor, au plecat unul după celălalt în
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
fost găsită fără suflare de către copilul ei care crezând că a adormit pe jos și i-o fi frig, a adus o pătură și a învelit-o, alintând-o, cântăreața de melos rupt din suflet, Mina Pâslaru a lăsat doina bucovineană în frig, neînvelită de pătura glasului ei cald, de catifea dantelată, ce-a ars odată cu viața artistei și s-a mistuit luând cu ea și umbra! „Ce-i mami, ai adormit, nu ți-e frig?!”, se zice că i-ar
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
zice că i-ar fi spus artistei copilașul ei, când a găsit-o jos, în neființă, și i-a adus din milă de fiu o pătură s-o încălzească! Dar cine-i va mai aduce de-acum vreo pătură doinei bucovinene, atunci când i-o fi frig?! Până la revoltă se ridică de atâtea ori glasul artistului Benone Sinulescu, neînțelegând cum e posibil să ne îngropăm în uitare coloanele spirituale ale culturii naționale, noi nu mormântul, și strigă la televiziuni, la scriitori, la
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
maestrul a cărui memorie rămâne neconsolată și echivalentă cu nedreptatea dacă nu scoate din când în când la lumină câte un nume care altminteri s-ar mistui în depărtări dincolo de mintea omenească. Mina Pâslaru, una dintre neîntrecutele cântărețe ale doinei bucovinene s-a născut la Leru, Bistrița, pe 1 iunie 1952, însă cea mai mare parte a copilăriei și tinerețea și-a petrecut-o la Sadova, unde a cunoscut-o pe creatoarea și păstrătoarea de folclor Maria Surpat, cea de la care
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
o variantă proprie a baladei „Miorița”, pe care Maria Surpat a și prezentat-o la unele festivaluri naționale. O parte din cântecele acestea sunt integrate în discul Electrecord „Maria Surpat-Zenovia Țâmpău”, interpretele fiind surori. Nemergând singură pe calea dulcii doine bucovinene, în pitoreasca Sodova de sub Rarău, doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru, a lăsat doina folositoare sufletului, folclorului românesc, încununând-o și cu roadele culese de la Maria Surpat, așadar. Podoabele de doine glăsuite de Mina Pâslaru sunt mărturie că timpul nu are inimă
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
în grabă mare, Frumușică-s ca o floare. Da alta ca mine nu-i În tot capul satului! Și mi-s dragi horili-n lume, Bădița cu vorbe bune! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mina Pâslaru. Doinei bucovinene îi e frig... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
Eveniment > Comemorari > ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Cântecele de dor, cântecele «bătrânești», doinele, cântecele de rezistență ale folclorului muzical bucovinean din zona Cernăuțiului, culese de la izvor și rupte de la rădăcină pentru glastra cu flori spirituale a neamului românesc, au fost mângâiate cu glasul Artemizei Bejan, un glas de catifea ce va rămâne întipărit în memoria afectivă a celor ce prețuiesc
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
de țară, este o pierdere pentru zona noastră și pentru cântecul popular românesc. Dumnezeu să o odihnească și să o alăture celor buni!” „S-a stins o voce de aur a cântecului popular românesc! Era o emblemă a cântecului popular bucovinean, fiind prima ambasadoare a doinei bucovinene. Înregistrările din fonoteca radioului național rămân o dovadă de necontestat a valorii repertoriului său. Din câte cunosc, locuia singură, la București, într-o garsonieră modestă, luptând din greu cu sărăcia și suferința fizică. Moartea
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
zona noastră și pentru cântecul popular românesc. Dumnezeu să o odihnească și să o alăture celor buni!” „S-a stins o voce de aur a cântecului popular românesc! Era o emblemă a cântecului popular bucovinean, fiind prima ambasadoare a doinei bucovinene. Înregistrările din fonoteca radioului național rămân o dovadă de necontestat a valorii repertoriului său. Din câte cunosc, locuia singură, la București, într-o garsonieră modestă, luptând din greu cu sărăcia și suferința fizică. Moartea a venit ca o veritabilă eliberare
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
am avut folositoare consultări privindu-i pe interpreții de muzică ușoară. Încheind sumarul cărții am avut satisfacția conferită de readucerea în amintire și a artistei unice, de imensă importanță în culegerea și interpretarea unor comori de cântece oglinditoare ale folclorului bucovinean din zona Cernăuți, Artemiza Bejan. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Artemiza Bejan Reîntoarceri peste pragul uitării la zăcământul bunăstării spirituale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
fapte și oameni luminați, îngrijorarea pentru prezentul în care s-a produs răsturnarea scării valorilor, lucru grav ce a atras după sine o decădere morală generalizată în mai toate sectoarele de activitate, legătura de suflet inexpugnabilă cu locurile dragi botoșănene, bucovinene (autoarea fiind născută la Rădăuți), basarabene, dar, mai ales, extraordinara sensibilitate pentru geniul literaturii române care a înnobilat și sfințit prin nașterea sa aceste meleaguri. Este o carte scrisă cu nerv, cu umor molipsitor, un umor tragi-comic însă, cu o
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
Montreal, Stuttgart, Konstanz, Viena, Marsilia, Cernăuți, Chișinău, Bălți și altele) au propulsat-o ca pe unul dintre eminescologii contemporani., Desigur că nu puteam uita volumul Coridorul dintre ceasuri, practic un debut editorial în proză -, publicat cu ani în urmă de bucovineanul profesor univ. dr. stabilit la Timișoara, Adrian Dinu Rachieru, minunat prieten și remarcabil scriitor și om de cultură, la Editura Augusta (al cărui destin îl gira), care, în stilul său generos, niciodată răsplătit după frumusețea și înălțimea faptelor, a scris
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
adevarată desfătare pentru ochiul privitorului! Programul artistic a fost deschis de sunetul profund al buciumelor, mânuite de buciumașii aparținând grupului de fluierași „Bistrița Aurie" din Ciocănești, a urmat apoi ansamblul de cântece și dansuri „Brădulețul” din Botos, în minunatul port bucovinean, care sub baghetă părintelui Mihai Țehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoșenilor și Ciocăneștenilor, cu un buchet de cântece populare, ne-au readus în minte și în inima istoria străbunilor noștri ce au păstorit aceste meleaguri, pe domnul Ștefan zis Cel Mare
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
răcoroase ale mănăstiri, întemeiata în 1444 de către regentul Austriei Friedrich al IV, care își poartă cu mândrie patina vremii, pe mese lungi s-au găsit alături de bucate și băuturi, acei minunați cozonaci aurii înveliți în ștergare împodobite cu motive tradiționale bucovinene, ouăle încondeiate și ouăle roșii pentru a ciocni intru Învierea lui Hristos. Doamna Gabriela Folfă, consul general al României la Viena, împreună cu domnul Ioan Godja în numele postului Radio TV Unirea care funcționează pe axa Austria - Marea Britanie - Spania - România, au deschis
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
mai multe ori a lăsat moștenire acestor locuri, echivalentă cu funcția Domniei Sale, pătrunsă de bun gospodar. Printr-o gândire estetică a adus fonduri europene spre a înfrumuseța Buneștiul cu satele-i aferente, dar și o valoroasă contribuție la apărarea tradițiilor bucovinene din partea locului, cât și promovarea oamenilor talentați de aici, prin înființarea în satul Petia a unui Muzeu Etnografic și Biblioteca Mihai Leonte. Iată cum acest bun gospodar, domnul Gheorghe Beraru, la începutul acestei toamne a sfințit locul și cultura, făcând
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL, DAR ŞI CULTURA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353096_a_354425]
-
nici un colțișor nu semăna cu ce știam eu. Părea totul vechi, neînsemnat, șters. Mi-am exprimat nedumerirea cu voce tare și șoferul, la fel de amabil ca la întâlnire, m-a lămurit. În acele zile se desfășura, la Câmpulung Moldovenesc, Festivalul Întâlnirii Bucovinene și, având în vedere amplele manifestări organizate, ne transporta pe drumuri ocolitoare, mărginașe, circulația auto prin zona centrală fiind interzisă. Mașina a fost oprită în fața unei porți metalice în fața căreia se afla, zâmbitoare, Rodica Rodean. Până să ne dăm bagajele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
amabilei și ospitalierei noastre gazde, doamna Gabriela Maxim, am ajuns foarte repede în bulevardul central, pe scurtătura ce pleacă din grădina pensiunii printre blocuri. Nu ne-a surprins animația străzii, pe măsură ce ne apropiam de zona centrală, întrucât știam de festivalul bucovinean. Mergeam încet și priveam admirativ clădiri, curți, grădini și flori, fără a neglija magazine și oameni, încercând să remarcăm specificul local comparativ cu cel din zona noastră de câmpie. Mi-a atras atenția starea de curățenie generală, atât pe bulevard
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
și coboară până sub streșinile caselor, sunt principalul izvor al acestui aer proaspăt și sănătos. De altfel, amplasat la poalele Rarăului, orașul Câmpulung Moldovenesc ne-a primit la o altitudine de 620 metri, ocupând o poziție centrală în ținutul Obcinelor bucovinene. Localitatea se desfășoară pe o distanță de cca. 12 kilometri în lungul cursului mijlociu al râului Moldova. Așezat în inima zonei muntoase, dar ușor accesibil dinspre nordul Moldovei și Transilvania, grație arterelor rutiere și feroviare de comunicație, Câmpulung Moldovenesc are
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]