690 matches
-
poate fi dată oricînd ca model, așternerea acestui văl e nemeritată, cu atît mai mult astăzi, cînd integrarea În marea familie europeană reclamă din partea fiecărei comunități etnice contribuții proprii la sporirea patrimoniului european cu tot ce are mai valoros. FOLCLOR BUCOVINEAN - POPOR UCRAINEAN La Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și-a susținut doctoratul Iosif Selejan cu teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic În Bucovina de nord, realizată sub conducerea prof. univ.
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
tradițiile, datinile și obiceiurile În liturgica ucraineană, În cea slavonă În general, a sărbătorilor creștine; a cerceta tradițiile, datinile și obiceiurile ce țin de sărbătorile creștine din ciclul sărbătorilor creștine În Bucovina; a urmări specificul etnic din cadrul culturii duhovnicești a bucovinenilor În contextul relațiilor istorice; a releva censecvența isorică a stratificării diferitelor componente, corelația dintre temelia străveche și straturile ulterioare, interacțiunea cu elementele culturii altor popoare, În primul rînd ale celor slave; a evidenția criteriile etnodiferențiale În cultura bucovinenilor și trăsăturile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
duhovnicești a bucovinenilor În contextul relațiilor istorice; a releva censecvența isorică a stratificării diferitelor componente, corelația dintre temelia străveche și straturile ulterioare, interacțiunea cu elementele culturii altor popoare, În primul rînd ale celor slave; a evidenția criteriile etnodiferențiale În cultura bucovinenilor și trăsăturile generale comune altor grupuri etnice trăitoare pe acest teritoriu; relevarea simțului estetic În viața religioasă a bucovinenilor. Scopul lucrării rezultă chiar din sarcinile asumate, dar este și explicit formulat: descătușarea memoriei istorice, pentru ca să redeștepte În sînul poporului ucrainean
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și straturile ulterioare, interacțiunea cu elementele culturii altor popoare, În primul rînd ale celor slave; a evidenția criteriile etnodiferențiale În cultura bucovinenilor și trăsăturile generale comune altor grupuri etnice trăitoare pe acest teritoriu; relevarea simțului estetic În viața religioasă a bucovinenilor. Scopul lucrării rezultă chiar din sarcinile asumate, dar este și explicit formulat: descătușarea memoriei istorice, pentru ca să redeștepte În sînul poporului ucrainean sentimentul demnității, măreției și respectului față de tradițiile naționale, În condițiile respectării stricte a principiului obiectivității și istorismului, determinismului, obiectivității
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lucrări de referință pentru interpretarea materialului. Bucovina constituie un caz aparte, pentru care numai calificarea ca spațiu multietnic, multicultural nu este suficientă. Aceasta caracteristică a Bucovinei este rezultatul unui Îndelung proces istoric. Însuși autorul vorbește despre indiciile etnodiferențiale În cultura bucovinenilor și cele generale privind alte grupuri etnice din Bucovina. Înscriindu-și cercetarea despre sărbătorile creștine populare din Bucovina de nord printre studiile despre culturogeneza ucrainenilor, autorul ne pune În fața unor neclarități. Afirmația că obiceiurile bucovinenilor sînt acele semne după care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
despre indiciile etnodiferențiale În cultura bucovinenilor și cele generale privind alte grupuri etnice din Bucovina. Înscriindu-și cercetarea despre sărbătorile creștine populare din Bucovina de nord printre studiile despre culturogeneza ucrainenilor, autorul ne pune În fața unor neclarități. Afirmația că obiceiurile bucovinenilor sînt acele semne după care poate fi recunoscut un popor, nu numai acum, ci și În trecutul său istoric poate fi acceptată ca fiind corectă. La fel și afirmația că obiceiurile și graiul sunt cele mai mici elemente care Îi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
că obiceiurile și graiul sunt cele mai mici elemente care Îi unesc pe oameni În cadrul aceleiași națiuni. Obiceiurile și graiul s-au format pe parcursul Îndelungat al vieții și dezvoltării unui popor. În imediata continuare a acestor afirmații se spune că bucovinenii dispun de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o În negura vremurilor. Aceasta ar putea Însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o În negura vremurilor. Aceasta ar putea Însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității Între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar În lucrare se face chiar precizarea că investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică În spațiul cuprins Între rîurile Prut și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra Întregii Bucovine de nord, aflată În cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este În legătură cu ritualurile din calendarul popular bucovinean. 2. Se vorbește despre ritualica calendaristică a bucovinenilor, cultura ritualică la bucovineni, poezia calendaristică ritualică din Bucovina, prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra Întregii Bucovine de nord, aflată În cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este În legătură cu ritualurile din calendarul popular bucovinean. 2. Se vorbește despre ritualica calendaristică a bucovinenilor, cultura ritualică la bucovineni, poezia calendaristică ritualică din Bucovina, prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ritualică la bucovineni, poezia calendaristică ritualică din Bucovina, prin al căror studiu cercetătorii au datoria să trezească În poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale. Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu Înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e prezentă În componența Ucrainei. Este limpede că nu se mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e prezentă În componența Ucrainei. Este limpede că nu se mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din folclorul românesc chiar În zona studiată de dl. Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt SÎnzienele, SÎnpetru, SÎntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un rol aparte, specific În formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina, dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
comunitățile umane sînt rezultatul amestecului de elemente foarte diferite care caută În mod firesc să-și armonizeze viața, căutîndu-l pe Împreună. A face istoria comunității e foarte necesar, dar istoria aceasta trebuie să ajute comunitatea să se armonizeze. Istoria folclorului bucovinean, parte integrantă a personalității celor ce trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, În care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de cultură. 8. BISERICA BUCIUM Credincioșii din cartierul Bucium au la îndemână ca locaș de închinăciune biserica cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (Duminica Rusaliilor), situată pe strada Plopii fără soți. Despre ctitor, se știe că este dintr-o familie de bucovineni, a lui Calmaș, care a ajuns mare dragoman la Înalta Poartă de la Constantinopol, ocazie cu care i s-a schimbat numele, din Calmaș în cel grecizat de Calimachi. În anul 1758 este trimis în Moldova, pe scaunul domnesc, rămas prin
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
anunțat oficial constituirea Corpului Voluntarilor Români din Rusia, cu sediul la Darnița, iar a doua zi voluntarii au semnat un angajament prin care se puneau cu . Acest angajament, cu conținut de jurământ militar, sublinia hotărârea fermă a ardelenilor și a bucovinenilor de a deveni . De aceea, voluntarii ardeleni își asumă faptul că . Mai mult, pentru a evidenția cât mai clar scopurile pentru care intră în luptă ca parte integrantă a armatei române, voluntarii ardeleni emit un Memoriu-Manifest pe data de 5
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Bucovinei, Ținutul Herța, Insula Șerpilor, subiecte care într-un anume limbaj s-au introdus și în manualele școlare. Tema teritoriilor ocupate ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov era reamintită în variate împrejurări. În țară se aflau refugiați 700.000 basarabeni și bucovineni victime ale Pactului și aceștia, firesc, purtau sentimentul unei datorii. Generația Unirii din 1918 care supraviețuise lagărelor și deportărilor era o prezență activă: - Pan Halippa, E. Sinicliu, Vlad și Grigore Cazactiu, Anton Crihau, I. Păscăluță, Vasile Harea ș.a. Poeții și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
revederea din 1987. „Ne închinăm țării că ne-a ocrotit și ne-a format inspirându-ne respectul pentru înaltele valori umane; Înțelegem acum de ce legendarul Anteu, fiul Geei era puternic atâta timp cât atingea pământul natal.” La Iași basarabenii și bucovinenii formau un procent însemnat din populația orașului. Sărbătorile de peste an aduceau grupuri numeroase la biserica Frumoasa - paroh Pr. Leonida Sava (jud. Lăpușna), biserica Albă - paroh Pr. Grigore Năvroteanu (jud. Orhei), Mitocul Maicilor - Pr. Mircea Stoleriu (jud. Soroca), biserica din str.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Mass-media și diverse persoane oficiale, în mod arbitrar, impropriu și tot mai frecvent, denumesc recenta formațiune statală - Moldova. Această noțiune istorico-geografică este uzurpată, însușită fraudulos și monopolizată de către autoritățile de la Chișinău, care mai invocă și principiul autodeterminării. Or, basarabenii, bucovinenii, transnistrenii nu sunt popoare aparte care se pot constitui în state independente, aplicând principiul autodeterminării. Ei nu sunt decât o parte componentă a poporului român. Și daca s-ar respecta dreptul istoric și dreptul internațional, nimeni nu ar recunoaște actuala
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Enache - cine se joacă cu soarta țării? Ioan Mugioiu (germania) - Cum îți așterni, așa dormi. Mihai Chistrugă - Considerente privind minoritatea românească din Ucraina. Ion Beldeanu - Cartea românească interzisă la Cernauți. Ana Dinescu - Liga Studenților cere să se intervină în sprijinul bucovinenilor. Mihai Vicol - Nici școala unde a învățat Eminescu nu mai este în limba română. Marius Costin - Credulitatea în politică. Irina Donciu - România uitată? Pentru noi niciodată. Mihai Vicol - Românii din nordul Bucovinei și Tinutul Herța sunt mândri de originea lor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în fabricile de bere de la Rădăuți și Solca. Așa se explică de ce locuitorii județului Rădăuți dispuneau de mari cantități de orz în momentul sosirii trupelor sovietice în zonă în 1944. Valoarea totală a celor 159.460 kg orz luate de la bucovineni, a fost de 39.865.000 lei/15.946 dolari. Cum s-a arătat mai sus, județului Rădăuți i s-au adus prejudicii în valoare de 33.787.500 lei/13.515 dolari, reperezentând costul a 135.150 kg orz
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Multă vreme, mijloacele Fondului Bisericesc au servit pentru acoperirea nevoilor statului, pe când biserica și școala românească au rămas în paragină. Iar când s-au dat mijloace pentru aceste investiții, statul a căutat să le folosească în scopuri proprii. Fruntașii românilor bucovineni au pus tot mai frecvent problema administrării Fondului Bisericesc de către români. Acest lucru a fost pus și în "Petițiunea țării" adoptată la Adunarea Națională de la Cernăuți, în mai 1848. Constituția dualistă adoptată în Imperiul Austro-Ungar în 1867 prevedea în articolul
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Centenarul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1993, 10-12; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1995, 71-74; Rachieru, Poeți Bucovina, 524-529; Lucia Olaru Nenati, George Voevidca - poet al Bucovinei, „Glasul Bucovinei”, 1999, 23; Lucia Olaru Nenati, Voevidca - un bucovinean original, „Bucovina literară”, 2002, 11-12, 2003, 1. G. M.
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
românilor pe care istoria i-a prins în afara granițelor României. Configurarea unei Europe unite ar putea ajuta în bună măsură la rezolvarea problemei lor, granițele statale nemaidezlipindu-i de trunchiul românismului. Testamentul lăsat cu un veac și jumătate în urmă de bucovineanul Eudoxiu Hurmuzachi, Aveți de îndeplinit trei datorii, mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba și biserica!, nu și-a pierdut actualitatea. Celor trei dimensiuni noi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]