889 matches
-
drept al acelui fluviu. Turcii erau gata să nu cruțe nici chiar cele mai mari sacrificii spre a izbuti la aceasta. Kihaya bey, într-o a doua convorbire, i-a anunțat că, după depeșile Marelui Vizir: Galați, Ismail, Tamarok (?) și Bugeac fuseseră cedate rușilor...” La 1 februarie 1812, rușii erau atât de siguri că vor păstra Moldova, încât Ledoulx scria lui Otto: „...Rușii par foarte convinși că Moldova le va rămâne, căci se și lucrează aici la niște memorii și niște
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la noi, ca Turcul, mulțumindu-se numai cu fidelitatea și ajutorul nostru; 2. Că locurile, teritoriile și cetățile pe care Turcul le-a despărțit de Moldova, cum sînt Biolgrad sau Alba de pe Nistru (Cetatea Albă - n.n.), Chilia, Tighina și provincia Bugeacului, le va recuceri cu armele de la Turc și le va restitui, cu drept ereditar, Principatului Moldovei, stăpînirii mele (cum era în trecut). 3. Că îmi va da ajutor în bani, arme și ostași împotriva oricărui dușman, și mă va apăra
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a Moldovei așa cum era ea din vechime. "Pămînturile principatului Moldovei, după vechea hotărnicire moldovenească, asupra cărora Domnul va avea drept de stapinire - se stipula în art. 11 al tratatului - sînt cele cuprinse între rîul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări". Și pentru ca să nu se facă loc nici unui arbitrariu, art. 12 preciza: "Cetățile Principatului Moldovei și orașele și oricare alte locuri întărite să fie păzite
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În decursul tratativelor ulterioare de la Paris, la sfîrșitul anului 1807, împuternicitul rus arată că în tratat nu se vorbește despre Basarabia, fapt pentru care a insistat ca ea să rămînă Rusiei, interpretînd noțiunea de Basarabia mai larg, nu numai privind Bugeacul, ci întregul teritoriu cuprins între Nistru și Prut" (apud Mușat și Ardeleanu). Karl Marx, în Însemnări despre români (Editura Academiei, 1964), cu privire la tratatul din 1812 constata: "Turcia nu putea ceda ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană recunoscuse acest lucru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ungurească până la Tisa, românii cu mulțimea întrec pe toate alte neamuri care sunt întru aceste pământuri. Iară în Țara Românească și în Moldova, mai cu seamă singuri români sunt lăcuitori. Afară de pământurile acestea lăcuiesc încă români în Besarabia, în Bugeac și în Crîm, care țin acum să zic Țara Tătărască cea Mică. Încă și supt stăpânirea împărăției muscăcești, în țara carea să zice Nova Serbia, adică Țara Sârbească cea Noao, mulți români lăcuiesc. Precum și preste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Basarabia. Câteva citate din aceasta sunt relevante pentru poziția lui Kasso: „Izvoarele de drept basarabene nu s-au admis pentru întreaga Basarabie, ci numai pentru părțile locuite de români”. „Până în 1812 teritoriul județelor Akkerman și Ismail era numit de tătari Bugeac, iar de români - Basarabia”; „Provincia ce luă ființă în jurul Carpaților n-a rămas mult timp o parte constitutivă a Imperiului, ci după plecarea garnizoanelor romane pe timpul lui Aurelian în secolul al II-lea, poporul nou plămădit pierdu pentru un timp
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fost dus la bun sfârșit, datorită dispariției premature dintre noi a lui Alexandru Gonța. Părerea românilor de astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deși toate au venit cu intenții de cucerire. Neputința lor se explică, în mare parte, prin lipsa unei conduceri centrale de organizare politică, dar mai ales din cauză că stepele de la nordul Mării Negre, din gurile Niprului, Atelkuz și cele de pe stânga Dunării, Bugeac, Bărăgan, Burnas și Oltenia, pe care și-au așezat taberele, fiind în drum spre sudul Europei, au fost încălcate de năvălitorii următori ori pustiite în lupte de oștile bizantine. S-au salvat numai parte din slavii și bulgarii care au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Turcului până la Orhei, devenit mai târziu, în secolul al XIV-lea, o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în zona subcarpatică în regiunea Câmpulungului Moldovenesc până la Moldovița-Herăstrău
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Țara Românească și sudul Transilvaniei sunt: corpul lui Budjek, pornit de la Camenița, a trecut Nistrul la Hotin și de aici a mers pe valea Răutului spre Nistru, Bâc și Botna cu o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit cu cealaltă coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de turci din sud-est și de tătari dinspre nord și apus. Ștefan cel Mare, care se afla cu oastea sa la Oblucița, ori nu se aștepta la un atac din partea lui Mengli-Ghirai, ori nu a mai putut interveni în stepa Bugeacului, fără a se fi expus unei lovituri din flanc și spate, dată de către Baiazid al II-lea. Asediate de pe mare și de pe uscat de turcii străjuiți de tătari, cetățile au căzut repede. Informațiile izvoarelor, cu privire la numărul tătarilor, care au încălcat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Nord și Sud, devine și mai accentuată. Dovadă avem faptul că în „Condica Liuzilor”de la 1803, satele de lângă Huși, Novacii și Cârligații, ca și Murgenii, de din jos de pe Elan, aveau mulți bulgari, iar drept completare, în „Recensământul bulgarilor din Bugeac, alcătuit în luna Octomvrie anul 1811”, satele Peicanii și Popenii, tot de pe Elan, sunt trecute ca având, primul 98 și al doilea 21 locuitori Bulgari. Tot privitor la sporirea elementului bulgăresc la Huși, în acest timp, avem și informația din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cazul vizitei Societății Scriitorilor Bucovineni la Hotin, ori reprezentarea operei Orfeu de Gluk de către Societatea Armonia pe scena aceluiași teatru... Uneori, deși numai sporadic, au existat și legături între revistele și scriitorii acestor provincii. Un exemplu ni-l prezintă revistele Bugeacul și Itinerar - una apărută la Bolgrad, iar cealaltă la Chișinău, pe care le-am găsit adesea citite de către scriitorii bucovineni, iar revistele de aici trimiteau exemplare de schimb în Basarabia...” Nr. 37 din Bucovina, cu 8 pagini, dedică una personalității
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a vel-hatmanului Rădăuți Bacău are un osebit vornic Tătari în Bugeac Orumbet-Ugli și Oran-Ugli Căușani lângă Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șerban Cantacuzino; a doua oară cu Anastasia Ivanovna Trubețcoi; Safta. Numele familiei Silișteanu; tatăl lui Constantin se numea Toader, fost vel căpitan de codru. Constantin fusese botezat cu numele Cantemir, după numele prietinului bei tatar cu acest nume, care ocârmuia Bugeacul și a ajutat pe Tomșa-Vodă în războaiele pentru domnie cu Movileștii. La domnie i s-a pus nume creștinesc după rânduiala schimbării de nume în călugărie Constantin cu inițiala C (antemir). [DIVERSE]* Ciobanii și oile în bura de primăvară. Stăpânitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în cazul în care aceștia îi jignesc pe țărani, aceștia îi alungă. A doua “republică” o constituie Vrancea, formată din 12 sate cu 2000 de gospodării. Cea de-a treia “republică” este Tigheciul, un codru la hotarele cu tătarii din Bugeac “cel mai puternic parapet al întregirii Moldove dinspre apele Prutului”. Locuitorii acestui ținut plătesc un bir mic, anual, și sunt toți călărași. Odinioară contingentul format de ei se ridica la 8.000 de călăreți, în vremea lui Cantemir reducându-se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
PREFAȚĂ În cultura României micuțul oraș Bolgrad, din sridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita Catedrală în tot sud-estul european. În cultura României micutul oraș Bolgrad, din aridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
PREFAȚĂ În cultura României micuțul oraș Bolgrad, din sridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita Catedrală în tot sud-estul european. În cultura României micutul oraș Bolgrad, din aridul Bugeac, a reprezentat întotdeauna un centru cultural și științific. Dar și religia prin renumita biserică Catedrală din Bolgrad, unică în tot sud-estul European. Tot aici, la școala Centrală (devenită liceu din 1876), la liceul de baieți Regele Carol al II-lea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Părușcev. Școala Centrală din orașul Bolgrad, și-a început oficial cursurile în luna mai 1859. În anul 1860 se înființează tipografia școlii, care a deservit nu numai sistemul de învățământ din colonii dar și întreaga Basarabie și revistele “Familia noastră”, “Bugeacul” ș.a., conferind orașului Bolgrad titlul de centru cultural al sudului Basarabiei. La propunerea directorului Dimităr Mutev (1860- 1864), în 1864 s-a deschis pansionul școlii Centrale (cămin și cantină) pentru copiii bulgari din mediul rural din Basarabia și Bulgaria. Totodată
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
S-a afirmat pe linie didactică și ca scriitor. - Ca profesor a predat limba și literatura română la Liceul de Băieți din Bolgrad (1936-1940). - Ca inspector școlar după refugiul din 1940. Ca poet publică poezii în diferite reviste, printre care: Bugeacul, Familia Noastră, ș.a Poeziile sale i-au fost publicate în 1934 la București sub titlul „Poezii” și în 1939 sub titlul „Răsadul verde al inimii stelele de sus îl plouă”. A fost un poet planetar, cu gesturi larg democratice
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Nu a urmat studiile superioare din cauza situației materiale foarte grele a familiei, după decesul tatălui în 1917, fiind unicul susținător al familiei. Țara de activitate - România și Republica Moldova. S-a afirmat ca poet și publicist la diferite reviste, dintre care Bugeacul a fost inființată de el și i-a fost redactor șef până în decembrie 1936. A publicat poezii sub titlul „Melodii proletare”, schimbat în Poezii în 1937 pentru a evita cenzura regală, poezii ce i-au fost confiscate din tipografie iar
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
care a absolvit-o în 1934. Țara de activitate - România și Republica Moldova. S-a afirmat ca poet și publicist. Astfel: - Editează în 1980 un volum de poezii sub titlul „Poezii ai stepei și deltei”. - A fost redactor șef al revistei Bugeacul în perioada 1937-1939, când demisionează datorită neînțelegerilor cu directorul revistei. șIMCIC Nicolae Id. S-a născut la 8 noiembrie 1920 în orașul Chișinău, însă după moartea tatălui său, mama fiind dintr-o localitate a coloniștilor bulgari, s-a stabilit în
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
educații sănătoase și principiale primite în familie și la liceul de fete din Bolgrad. EISENBRAUN ROBERT (ps. Cahlueanu Robert și Andrei Ciurunga) Robert Cahlueanu, pe numele său adevărat Eisenbraun, face parte din pleiada poeților din sudul Basarabiei, grupați în jurul revistei Bugeacul, care au conferit Bolgradului calificativul de Centru Cultural al ținutului stepelor aride și lacurilor scânteind în bătaia razelor soarelui de vară. S-a născut la 20 octombrie 1920 în orașul Cahul (Rep. Moldova) și a decedat la 17 august 2005
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din Iași și membru corespondent al Academiei de Medicină din România. Are domiciliul stabil în Iași, strada Fundacul Dr. Stroescu nr. 2. CAVARNALI VLADIMIR - 1910 - 1966 Poetul și profesorul Vladimir Cavarnali face parte din pleiada intelectualilor bolgrădeni grupați în jurul revistelor Bugeacul, Familia Noastră, Generația Nouă, ș.a. Bulgar de origine, ca și poetul Teodor Nencev, Iacob Slavov, Chiril Cuțarov, Vladimir Cavarnali, ca poet „face figura eseian-maiacovskiană de dinamitard al erei și incendiator al zărilor, pe cât de insolită pe atât de linia poeziei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
română și limba latină. În anii 1934-1935 se află în armată ca soldat T.R. (cu termen redus). În perioada anilor `30 ai secolului XX, la Bolgrad a activat o pleiadă de tineri poeți și prozatori, grupați în jurul revistelor: Familia Noastră, Bugeacul, Generația Nouă, printre care poeții: Vladimir Cavarnali, Teodor Nencev, Chiril Cuțarov, Leonid Septițki, Robert Cahlueanu, poezia cărora a exercitat o influență crescândă asupra formării unei conștiințe de clasă a tineretului. Teodor Nencev se declară tribunul „generației de titani” în jurul revistei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]