134,866 matches
-
știu. Tu ești cu invitația, deci și cu propunerea. - Vrei la un restaurant, să servim prânzul? - De ce nu? La care dintre ele, că sunt o sumedenie? - N-am preferințe. Unde se poate mânca bine și mai convenabil, că doar suntem bugetari. - Cam greu de găsit în zonă mai convenabil, dar nu imposibil dacă nu ești pretențioasă. Meniul să fie chinezesc, italian, libanez, românesc...? - Italian. - Atunci nu-i mai simplu să mergem la o pizza? - De ce nu? Și așa nu am mai
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453994683.html [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
că în afară de mine și soția de general, care suntem în acest salon, nu mai ai pe nimeni, pentru operații. - Mamă, asta este situația, și eu trebuie să bag mâna în buzunar, să le plătesc ”criza”, făcând parte din rândul salariaților bugetari. Nu am ce face. Până s-or însănătoși, mai durează. Stau așa, deocamdată, în stand-by! Te rog să respecți sfatul meu! - Bine maică, o să te ascult! Tanti Florica nu știa ce a vrut să spună cu statul ăla în „stand-by
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Criza_schita_.html [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
a fi acceptarea de către toți cei implicați a eliminării derogărilor și a prevalenței democrației comunitare asupra democrației naționale, lucru extrem de greu de obținut (dar nu imposibil) În final, problema - cheie, de care depinde însăși viabilitatea nucleului dur - o constituie reforma bugetară. Fie statele implicate vor accepta o multiplicare de câteva ori a bugetului și existența unor transferuri bugetare în cadrul nucleului dur (ceea ce presupune ca Germania să trateze provinciile suedeze la fel cum tratează provinciile germane), fie exercițiul va fi sortit eșecului
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” by https://republica.ro/probleme-ue-si-problemele-znucleului-dur-cu-calm-despre-zcartea-alba-privind-viitorul-europei [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
naționale, lucru extrem de greu de obținut (dar nu imposibil) În final, problema - cheie, de care depinde însăși viabilitatea nucleului dur - o constituie reforma bugetară. Fie statele implicate vor accepta o multiplicare de câteva ori a bugetului și existența unor transferuri bugetare în cadrul nucleului dur (ceea ce presupune ca Germania să trateze provinciile suedeze la fel cum tratează provinciile germane), fie exercițiul va fi sortit eșecului. Cu un buget de numai 1 la sută din PIB și acela distribuit de o manieră „piecemeal
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” by https://republica.ro/probleme-ue-si-problemele-znucleului-dur-cu-calm-despre-zcartea-alba-privind-viitorul-europei [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
poate duce, ca și în domeniul reglementării, la negarea politicilor anterioare. De exemplu, în criza din 2008, în țările dezvoltate cererea a scăzut dramatic, creând pericolul deflației în spirală. Cea mai bună metodă de a produce inflație este creșterea deficitelor bugetare (Calvo, 1991). Dar temerea sau incapacitatea guvernelor de a lărgi deficitele mai mult decât au făcut-o, împreună cu teama băncilor centrale de a părea neputincioase după ce au scăzut la zero ratele dobânzilor de politică monetară, au dus la ideea că
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
este nevoită să fie contracționistă. De exemplu, într-o economie emergentă, care nu are o piață a titlurilor de stat adâncă, poziția prociclică a politicii fiscale în faza expansionistă condamnă politica fiscală la poziții prociclice în faza recesionistă, din cauză că deficitul bugetar nu poate fi finanțat de pe piață în perioada de recesiune la dimensiunile anterioare, necesitând un acord de asistență financiară cu organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară se confruntă cu
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
este nevoită să fie contracționistă. De exemplu, într-o economie emergentă, care nu are o piață a titlurilor de stat adâncă, poziția prociclică a politicii fiscale în faza expansionistă condamnă politica fiscală la poziții prociclice în faza recesionistă, din cauză că deficitul bugetar nu poate fi finanțat de pe piață în perioada de recesiune la dimensiunile anterioare, necesitând un acord de asistență financiară cu organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară se confruntă cu
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
în perioade de stagflație, politica monetară se confruntă cu un conflict între stabilizarea inflației și creșterea economică. În faza anormal-recesionistă , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală a dobânzii sub nivelul natural, este nevoie de creșterea inflației, care poate fi generată prin stimularea anticipațiilor inflaționiste. Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
fi generată prin stimularea anticipațiilor inflaționiste. Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală a dobânzii sub nivelul natural, este nevoie de creșterea inflației, care poate fi generată prin stimularea anticipațiilor inflaționiste. Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. Totuși, pentru a decide care din politici este cea mai indicată, trebuie ținut cont de eficiența acestora în creșterea anticipațiilor și de consecințele negative ale relaxărilor monetare sau fiscale. Experiența a arătat că relaxările cantitative au o eficiență scăzută și
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
și scăzătoare referitor la creșterea anticipațiilor inflaționiste, astfel că extinderea în timp și volum a cumpărărilor de active financiare private sau publice de către banca centrală erodează stabilitatea financiară a economiei, putând genera euforie pe anumite piețe ale activelor. Extinderea deficitelor bugetare este mult mai eficientă în crearea inflației, dar are asociat riscul deteriorării stabilității macroeconomice pe ruta datoriilor excesive. În aceste condiții, guvernele trebuie să învețe să mențină datoriile publice la niveluri care să permită politicii de relaxare a deficitelor bugetare
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
bugetare este mult mai eficientă în crearea inflației, dar are asociat riscul deteriorării stabilității macroeconomice pe ruta datoriilor excesive. În aceste condiții, guvernele trebuie să învețe să mențină datoriile publice la niveluri care să permită politicii de relaxare a deficitelor bugetare să joace rolul central în stabilizarea economiei atunci când aceasta se află în faza anormal-recesionistă. Cu alte cuvinte, guvernele au nevoie să mențină un grad de îndatorare suficient de mic pentru a permite o lărgire a deficitului bugetar care să ducă
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
relaxare a deficitelor bugetare să joace rolul central în stabilizarea economiei atunci când aceasta se află în faza anormal-recesionistă. Cu alte cuvinte, guvernele au nevoie să mențină un grad de îndatorare suficient de mic pentru a permite o lărgire a deficitului bugetar care să ducă la relansarea cererii fără a afecta sustenabilitatea fiscală (adică fără a depăși un anumit nivel al datoriei publice). Concret, după ce a fost suficient lărgit în faza anormal-recesionistă, deficitul bugetar ar trebui redus, prin promovarea surplusurilor primare pentru
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
mic pentru a permite o lărgire a deficitului bugetar care să ducă la relansarea cererii fără a afecta sustenabilitatea fiscală (adică fără a depăși un anumit nivel al datoriei publice). Concret, după ce a fost suficient lărgit în faza anormal-recesionistă, deficitul bugetar ar trebui redus, prin promovarea surplusurilor primare pentru a readuce datoria publică la niveluri scăzute. Faza anormal-expansionistă nu ar trebui să apară dacă în faza anormal-recesionistă politica fiscală ar juca rolul central în stabilizarea economiei, așa cum am arătat anterior. Cu
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
dacă în faza anormal-recesionistă politica fiscală ar juca rolul central în stabilizarea economiei, așa cum am arătat anterior. Cu alte cuvinte, această fază nu ar putea fi generată numai de succesiunea rațiune-euforie-panică-rațiune, dar apare din cauza utilizării relaxărilor cantitative în locul creșterii deficitelor bugetare. Din această cauză, rata dobânzii de politică monetară continuă să fie virtual zero, iar randamentele la instrumente cu maturități scurte sau medii ajung la niveluri negative. Dacă inflația nu apare suficient de repede pentru a face necesară creșterea ratei dobânzii
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
vedere par aberante. Ce va fi după această criză în termenii politicilor? Din perspectiva viziunii prezentate aici, cred că, se vor intensifica argumentările pentru renunțarea la trei lucruri: la stabilirea țintei de inflație la 2 la sută; la încorsetarea deficitelor bugetare de către iluzorii pacte de stabilitate și creștere, cu condiția menținerii sustenabilității fiscale (sustenabilității datoriei publice); și, nu în ultimul rând, la suprareglementarea generată în ultimii 6-7 ani. Din păcate, renunțarea la reglementarea stufoasă și contraproductivă va fi foarte graduală și
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
ciclului economic mondial început în 2001. Pentru a asigura intrarea României în NATO, guvernul Năstase a finalizat cu succes, pentru prima dată după 1990, un acord cu FMI și a pus finanțele țării într-o poziție bună, prin reducerea deficitelor bugetare și prin restructurarea unor sectoare importante ale economiei. Creșterea anuală medie a PIB a fost de 6,1 la sută. Expansiunea globală a continuat în perioada 2005-2008, când guvernul Tăriceanu a guvernat, în cea mai mare parte cu ajutorul celui mai
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
Ritmul mediu anual de creștere a economiei în perioada 2009-2012 a fost de minus 1,6 la sută. În această perioadă s-au făcut sacrificii mari pentru repunerea finațelor publice pe o direcție sustenabilă, inclusiv prin tăierea salariilor din sectorul bugetar cu 25 la sută. Guvernul Boc a inițiat multe proiecte pentru atragere de fonduri europene nerambursabile, care s-au materializat în special după plecarea guvernului în februarie 2012. Măsurile luate de guvernul Boc au dus la relansarea creșterii economice începând
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
proiect îndrăzneț de transformare (parțială) a ansamblului Uzinei de apă Suceava într-un complex modern, care conservă arhitectura inițială. Valoarea proiectului este de 1.600.000 lei, bani care provin atât din fondurile Filialei Teritoriale Nord-Est, cât și din alocațiile bugetare anuale ale Ordinului Arhitecților din România, existând totodată preocuparea pentru obținerea unor fonduri europene. Atribuirea și folosirea gratuită pe o perioadă de 50 de ani Prin asocierea cu Primăria Suceava, care este proprietarul fostei Uzine de apă, Ordinul Arhitecților din
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Un_proiect_indraznet_centrul_de_cultura_urbana_si_arhitectura_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
care scăderea taxelor devine o țintă în sine. Mesajele electorale din orice direcție politică devin stereotipuri. Partidele - fie ele de stânga sau de dreapta - se întrec în a propune și vota măsuri populiste și, pe lângă măriri de salarii în sectorul bugetar fără coroborarea lor cu o restructurare efectivă și eficientă a acestui sector, fiscalitatea e arma preferată pentru a cuceri redute imaginare și a atrage investitori. Îți recomandăm Cele mai importante tehnici fiscale prin care poți să plătești mai puține impozite
Caritasul vostru, pierderea noastră. Vi se pare de neînțeles că oamenii de afaceri nu vor neapărat scăderi de taxe în această perioadă? by https://republica.ro/caritasul-vostru-pierderea-noastra-vi-se-pare-de-neinteles-ca-oamenii-de-afaceri-nu-vor-neaparat-scaderi [Corola-blog/BlogPost/337740_a_339069]
-
venituri fie nu sunt impozabile, fie multe persoane nu plătesc impozite din varii motive (muncă la negru, diverse facilități fiscale, rente preferențiale etc). Ajungem aici pentru că, pentru măsurile populiste propuse și votate de politicieni, e nevoie de bani, iar „găurile bugetare” rezultate din măsurile populiste trebuie plătite de cineva. Acel cineva nu poate fi decât fie populația (prin impozitarea consumului - prin TVA, accize, taxe vamale etc. sau a veniturilor - din salarii, pensii, PFA-uri, drepturi de autor, chirii, dividende, dobânzi etc.
Caritasul vostru, pierderea noastră. Vi se pare de neînțeles că oamenii de afaceri nu vor neapărat scăderi de taxe în această perioadă? by https://republica.ro/caritasul-vostru-pierderea-noastra-vi-se-pare-de-neinteles-ca-oamenii-de-afaceri-nu-vor-neaparat-scaderi [Corola-blog/BlogPost/337740_a_339069]
-
din România, îndrăznesc să trag o concluzie despre ce nu ne dorim noi, oamenii de afaceri. Așadar, oamenii de afaceri onești și care au un interes pe termen lung în România nu își doresc nicio modificare nefondată, care afectează echilibrul bugetar și care poate avea consecințe grave pe termen lung în mersul afacerilor lor sau pentru investițiile publice. Am făcut un mic sondaj recent printre membrii Romanian Business Leaders, antreprenori și șefi de companii. A reieșit că oamenii de afaceri nu
Caritasul vostru, pierderea noastră. Vi se pare de neînțeles că oamenii de afaceri nu vor neapărat scăderi de taxe în această perioadă? by https://republica.ro/caritasul-vostru-pierderea-noastra-vi-se-pare-de-neinteles-ca-oamenii-de-afaceri-nu-vor-neaparat-scaderi [Corola-blog/BlogPost/337740_a_339069]
-
de companii. A reieșit că oamenii de afaceri nu își doresc schimbări bruște sau incertitudine în privința impozitării, ci mai degrabă un mediu fiscal stabil. În contextul actual, ne dorim o discuție așezată despre alternative și priorități de alocare a resureselor bugetare - atâtea câte există. Iar dacă resursele chiar există, atunci prioritățile antreprenorilor sunt pentru a susține educația, infrastructura și sănătatea și pentru a scădea costul muncii (mai degrabă decât pentru încurajarea consumului), la pachet cu controale fiscale oneste și corecte și
Caritasul vostru, pierderea noastră. Vi se pare de neînțeles că oamenii de afaceri nu vor neapărat scăderi de taxe în această perioadă? by https://republica.ro/caritasul-vostru-pierderea-noastra-vi-se-pare-de-neinteles-ca-oamenii-de-afaceri-nu-vor-neaparat-scaderi [Corola-blog/BlogPost/337740_a_339069]
-
se produce la sfârșitul lui septembrie 2005, când lucrările de reabilitare demarează oarecum cu timiditate.. În loc de o coordonare a eforturilor constructorilor cu anotimpul optim acestui gen de lucrări, cu condițiile meteorologice și alte criterii ergonomice, toate fundamentate pe o contribuție bugetară pe măsură, lucrările trenează din start. Începute și apoi desfășurate sub semnul inconsistenței și nesiguranței în materie de fonduri, materiale și chiar autoritate în plină organizare de șantier, lucările de reabilitare încep ceva mai vârtos în toamna anului 2006, moment
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]