332 matches
-
Așa de frumoase și de mândre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion” <endnote id="(650)"/>. Și personajele evreice dintr-o piesă puțin cunoscută a lui Liviu Rebreanu (Jidanul, 1914) sunt frumoase (drăguțe, cel puțin) și Îmbrăcate elegant (cu bun-gust, cel puțin), după cum le caracterizează autorul Însuși Într-o listă de Dramatis personae : „Rebeca - 31 ani. Bunătate Întrupată și Împerecheată cu o frumusețe blândă și fermecătoare. E simplă În port ca și În vorbe și poate tocmai prin aceasta cucerește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spațiile de protocol. Biroul meu era generos și avea o ieșire pe o terasă frumoasă, care prin 5 scări cobora în grădina din față. Celelalte birouri erau mici, cu mobilier de "sindicat". Saloanele erau frumoase, chiar cu un aer de bun-gust, datorită mobilierului vechi, rămas de la foștii proprietari, și unor tablouri frumoase, aparținând unor nume ilustre: Țuculescu, Margareta Sterian, Ciucurencu. Intr-un salon exista o pianină, element "burghez" care dădea o notă de distincție, chiar dacă era dezacordată și nimeni din ambasadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
determinat pe "degustători" să renunțe la furtișaguri, dând naștere și la faimoasa marcă de excelent vin roșu "Casillero del Diablo"! Dejunul și spectacolul folcloric au avut loc la "Casona" (casa cea mare) ridicată de Don Melchor în 1875, mărturie a bunului-gust și înclinațiilor către comoditate și tradițional ale proprietarilor. Am fost surprins să remarc printre diplomele prezentate pe pereți de la diferite concursuri internaționale și o diplomă de la Murfatlar! Nu sunt un mare băutor, îmi plac vinurile bune, gustate și descântate la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lacuri, păuni, fazani, căprioare... cuprinsă între trei munți "proprietate personală". În mijlocul Paradisului, o "casona", un conac în stilul vechilor case de fermieri, demnă în noblețea și vârsta ei. Interiorul era încântător, primitor, cald, neapărând nicăieri bogăția și opulența, ci doar bunul-gust desăvârșit. A fost o seară încântătoare, cu o gazdă încântătoare la acea vreme, senhor Roberto depășise 80 de ani, dar era un bărbat frumos, manierat, cult, cu prestanță, un aristocrat de școală veche, conducând cu mână de fier un adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am achiziționat "la strigări", cu avizul artistic al soției, un frumos piedestal din alabastru, pe care am așezat o amforă de argint, am mai "pus mâna" și pe câteva piese argintate superbe, care dădeau un aer special, de lux și bun-gust. Împreună, am mai realizat și alte schimbări "revoluționare". Intrarea în garajul de la demisol se făcea printr-o ușă metalică mare și grea, care se deschidea numai "pe partea cealaltă", respectiv șoferul trebuia să intre în ambasadă, să coboare un rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
numai spectacole de teatru, concerte, operă și operetă , dar și baluri mascate și carnavaluri. A fost închis pentru lucrări de restaurare o bună perioadă și la redeschiderea din august 2004 arăta strălucitor, elegant, impunător, neeconomisindu-se nimic în materie de bun-gust și prestanță, putând concura cu cele mai distinse instituții de același gen din lume. Din monografia Danielei Bouret, "Teatrul Solis istorie și documente" (Montevideo 2004), aveam să aflu, de exemplu, că în 1901 au avut loc 119 spectacole, din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar cu o unguroaică să nu aud că te Însori!“. Nu am Îndrăznit nicicând să-l contrazic. Într-un fel Îl Înțelegeam. Impresiile copilăriei nu se șterg ușor. Dar mie mi-au plăcut Întotdeauna ungurii. Cultura și rafinamentul, delicatețea și bunul-gust, Îmi pare bine s-o constat, Îi caracterizează pe mulți. La Paris sau New York, departe de mentalitatea Îngustă a stereotipiei naționaliste, care nu onorează pe nimeni, am cunoscut câțiva reprezentanți remarcabili ai diasporei lor și am Întemeiat cu ei prietenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
altfel, a fost un caz unic În teatru și În literatură la noi. Eram Încă student când mergeam În mansarda unde locuia, vizavi de Biserica Armenească. Îi vizitam Întâi pe Lucu și Jeni Andreescu, mă umpleam de bunătatea lor, de bunul-gust și de dragostea lor de viață, apoi, după nouă seara, băteam la ușa domnului Botta, care locuia vizavi de ei. Mă Întâmpina cu surâsul lui melancolic, după care Începeau acele sesiuni de poezie fără timp. Era debutul educației mele ezoterice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
din Iran, a sosit la Paris În fruntea unui grup de actori persani ca să participe la pregătirea spectacolului. Evenimentul urma să fie finanțat integral de șahul Iranului și organizat În detaliu de soția sa, regina Farah, cu finețea, sensibilitatea și bunul-gust ce o caracterizau. De la Londra ni s-a alăturat și minunata actriță clasică Irene Worth, care, câțiva ani mai târziu, avea s-o joace pe Ranevskaia În Livada cu vișini regizată de mine la Lincoln Center. Mahin Tajadod, o specialistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
spațiile de protocol. Biroul meu era generos și avea o ieșire pe o terasă frumoasă, care prin 5 scări cobora în grădina din față. Celelalte birouri erau mici, cu mobilier de "sindicat". Saloanele erau frumoase, chiar cu un aer de bun-gust, datorită mobilierului vechi, rămas de la foștii proprietari, și unor tablouri aparținând unor nume ilustre: Țuculescu, Margareta Sterian, Ciucurencu. Într-un salon exista o pianină, element "burghez", care dădea o notă de distincție, chiar dacă era dezacordată și nimeni din ambasadă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
știre rea, evitând supărătoarea mărturisire și provocând diplomatic ideea în chiar mintea celui interesat. Elena pierde în sanatoriul Walter pe mamă-sa, Lenore, și pe soțul ei Drăgănesu, însă e atât de înghețată de oficialitate mondenă încît pare să prețuiască bunul-gust al celor doi de a fi murit într-un loc convenabil. Logodnicul încearcă studiul vieții de mahala, în care autoarea nu are nici o competență. Tema însă e originală și bogată în posibilități. Un tânăr provincial, venit la București cu intenția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literatură, care nu era necesar, căci un spirit și o literatură românească existau - în popor. Acum însă, din cauza răspândirii culturii, din cauza creșterii încrederii în sine, după realizarea atâtor visuri mari, țara toată începe a scrie; maculatura literară ia proporții îngrijorătoare, bunul-gust e în primejdie, cum nu fusese mai înainte. De aceea, dl Maiorescu va lupta mai ales împotriva stricătorilor gustului este-tic al publicului. Trebuie să mai adăugăm aici o altă direcție în care a luptat dl Maiorescu mult mai mult decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era stricarea bunului-gust și lipsa 1 Plagiatul are o istorie interesantă în țara românească. Acumularea capitalurilor, la început, se datorește în mare parte spoliațiunii, furtului. În acumularea capitalului nostru intelectual s-a întîmplat același lucru. La început se plagiază în știință pe o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A. Russo, va fi cu precauțiune, constituționalistă liberală, va lupta mai mult pentru păstrarea originalității limbii și spiritului românesc, insistând asupra curentului poporan și istoric, și va lupta mai puțin pentru triumful bunului-gust literar și respectarea adevărului în știință sau formei științei -, dl Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape deloc asupra celui istoric, va lupta mai mult pentru triumful bunului-gust în literatură și a respectării adevărului în știință, sau a formei științei. Aceste deosebiri se explică și prin mentalitatea acestor critici, prin deosebirea de temperamente și de cultură. Analiza temperamentelor și a culturii lor ne va explica și ea ceea ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de apel (cazul Giorge Pascu) până la bătaia amabilă pe umăr (Șerban Cioculescu, a cărui erudiție, ajunsă în domeniul vinicol, e surprinsă derapând). Aceste „impresii” sunt, în fond, produsele unui sceptic care nu își face iluzii privind efectul lor pedagogic. Bunul-simț, bunul-gust și simțul umorului nu îi dau însă pace: „Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
mereu, cu oamenii „simpli”, Învățați sau nu, ca și cu cei pe care prin talent și onestitate Îi considera cu adevărat colegii săi, bucuros să aibă cât mai mulți dintre ei printre prieteni. Avea umor și spontaneitate, talent, cultură și bun-gust, delicatețe și caracter, avea abilitate practică și candoare, decență, un sănătos scepticism. Sorin mi-a lipsit În acești ani. Faptul că volumele sale m-au ajuns, până la urmă, la New York și mă privesc În această clipă, solidar, din raftul bibliotecii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cioran (Salmagundi). Și totuși, În 1960, Cioran mai crede, În Istoria utopiei, că: „«Libertățile» prosperă numai Într-un corp politic bolnav: toleranța și impotența sunt sinonime”. Ca maestru al paradoxului, gânditor „anti”, luptând Împotriva banalității, canoanelor și standardelor, bunului-simț și bunului-gust, Cioran Își menținea Întotdeauna neclintita opoziție, chiar și atunci când rezultatul nu avea neapărat o portanță spirituală reală. „A fi paradoxal - a Îmbrățișa idei și opinii Împotriva firii care șochează bunul-simț sau contrazic ceea ce e mai mai mult sau mai puțin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau a treia. Nu prea am încredere în ei. O mașină scumpă rămâne o mașină scumpă și-atât. Oricine poate avea așa ceva atâta vreme cât își permite să și-o cumpere. Dar ca să-ți cumperi o canapea bună, ai nevoie de intuiție, bun-gust, experiență și filozofie. Te costă, e adevărat, dar nu acesta este esențialul. E imposibil să pui mâna pe o canapea bună dacă nu ți-e clară ideea de canapea bună. Canapeaua bătrânului era fără îndoială de calitate excepțională și asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca și mușchetarii lui Dumas: Cae Indru, „nepotul secret” al voievodului, războinicul perfect în toate; Chirilă Zece Cuțite, specialist în respectiva armă; Ducu cel Iute, ilustru „profesor” al spadei; limbutul Costache Caravană, maestru în folosirea pistoalelor. Tipologia inventată cu umor, bun-gust și rafinament aruncă cititorul în mijlocul unor acțiuni furtunoase, desfășurate precipitat pe mai multe fronturi și tabere, pornind cu bătălia de la Călugăreni și sfârșind cu trădarea lui Mihai, cu puțin timp înainte de a fi ucis. Acțiunea istorică trece în plan secund
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
și fără atenție, socotindu-l dement, indecent, relicvă & modă, mașină de făcut bani din orice (vezi emisiune-aia la MTV)... Ei ascultă în continuare Beatles și Elvis, Beach Boys și Roy Orbison, și cine mai cântă rock decent și de bun-gust, și poartă cravată la costum, și se tunde elegant, și dacă are plete, le poartă legate în coamă de cal... Verba Woland Femeia Ruxandra CESEREANU Cazul Medeii a fost intens dezbătut de-a lungul analizelor multiple despre personajele-cheie ale tragediei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
zdrobit lustruiește potcoava fulgerândă/ în fugă strigătul bărbatului îmbrăcat în piele de lup/ sabia lui retezând curcubeie" etc. Acest sfârșit în forță justifică, într-un fel, și eleganța epatantă a volumului ca obiect, în al cărui design recunoaștem competența și bunul-gust al cronicarului de artă plastică. Altfel, rămâneam cu sentimentul unei disproporții între prezentarea grafică și text. (O mențiune aparte merită ilustrațiile semnate de Cristiana Radu, care a desenat ideea însăși de livresc, într-un mod ingenios.) Fastul tipografic atent regizat
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
nu știe, dar și de istețime, care îl încurajează să împărtășească ceea ce știe. (În definitiv, buna-cuviință, ca și istețimea sunt averi copioase, iar a pricepe cum să te folosești de ele reprezintă una dintre fețele perfecțiunii). Mai există și un bun-gust prin care solicită fiecărui opus abordat să-și deconspire propria realitate, înainte de a fi socotit desăvîrșit sau, din contră, precar. Ori un bun-simț datorită căruia nu se lasă copleșit de vreun sentiment rebel sau de vreo oacheșă idee. Și totuși
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
și vocal; el domină întreaga acțiune, este permanent în scenă și solicită la maximum forța dramatică a interpretului. Mihnea Lamatic a realizat fără îndoială rolul vieții lui de până acum - a fost mobil, dinamic, a cântat expresiv, inteligent și cu bun-gust, dar mai apropiat de stilul grand - opéra franceză - cu care Boito are afinități - decât de demonismul goethean. Cât despre Faust, tenorul Stelian Negoescu și-a rostit partitura în forță, fără să dea impresia că personajul său ar fi mistuit de
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
directivă nu se aplică în cazul practicilor comerciale puse în aplicare în primul rând în alte scopuri, inclusiv, de exemplu, comunicarea comercială destinată investitorilor, precum rapoartele anuale și publicațiile promoționale ale întreprinderilor. Prezenta directivă nu se adresează cerințelor legale privind bunul-gust și decența, care variază foarte mult între statele membre. Practicile comerciale precum, de exemplu, campania de publicitate directă pe stradă, pot fi neavenite în anumite state membre, din motive culturale. Statele membre ar trebui, în consecință, să aibă posibilitatea de
32005L0029-ro () [Corola-website/Law/293956_a_295285]