335 matches
-
mult sau mai puțin cunoscuți, scoțând câte o vorbă când și când, din amabilitate, atent mereu la schimbarea grăbită a decorului. Speranțele sale erau cu totul Îndreptățite, Întrucât nimeni n-ar cumpăra un cort cenușiu fără riscul de a contrazice bunul-gust, În cazul său remarcat chiar și de doamna Corlan. Și Încă ceva: obiectele din vitrină se puneau În vânzare abia la rearanjarea ei, când devenea anacronică, vetustă, adică peste două, trei luni. Era salvat! Cel din vitrină? Șefa se lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
avea să Îl țină În priză oferindu-i altă idee, pentru o comedie a cărei acțiune se desfășura la Monte Carlo. Hotărârea cu care apăra sfârșitul dorit al piesei nu se baza În Întregime pe considerentele de formă dramatică și bun-gust pe care i le avansase lui Compton. Simțea că se identifică intens cu eroul său și vedea În renunțarea finală, eroică, la dragoste și căsătorie În favoarea vieții religioase o paralelă cu propriul celibat, dedicat chemării către scris. Poate, În personajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru asta aș folosi unul cu cuptor dublu Neff, aș scrie datele pe etichetele cu gem de mere culese din grădinile Întinse cu pomi fructiferi maturi În timp ce copiii mei se joacă fericiți Într-un colțișor retras, tapisat cu materiale de bun-gust. „Revista porno a lui Kate“. Așa-i spune Richard broșurii lui Jameson de câte ori dă de câte un exemplar dosit sub partea mea de pat. Are dreptate. Toate pozele alea la care-ți lasă gura apă, expuse pentru plăcerea mea vizuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
romane de aventuri, romane istorice sau de moravuri, foiletoane) nu are prea mare valoare estetică, succesul său În epocă e de nestăvilit. Contribuie, fără doar și poate, la aceasta și stilul dandy-ului Eugène Sue, care se distinge printr-un bun-gust aparte, dar și printr-un dar al sfidării, cuceritor până la urmă. Învăluit În delicatul parfum al cameliei prinse la butonieră, cu hainele satinate, mănușile crem și inelele sofisticate, Sue Își impresionează prietenii și prin fastul excentric al apartamentului său, Îmbibat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
portret prin comparație, simțind nevoia să Îl opună lui Balzac. Motivele sunt mai mult decât clare: „Prin fizicul și felul său de a fi, Eugène Sue era cu totul opus lui Balzac. Garderoba impecabilă, Într-un stil ușor dandy, avea bun-gust. Purta o pălărie lucioasă, cu boruri largi, pantaloni colanți, În culori deschise, care, În treacăt fie spus, nu Îi prea avantajau siluetă robustă”1. Oricum, cuvintele lui Jules Lecomte - „Se zvonește că dl Sue ar fi cheltuit pentru mobilier mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fost el1. De atunci, George al IV-lea n-a mai vorbit niciodată despre dandy-ul văzut la Calais; a recăzut În toropeala amintirilor. Brummell nu s-a plâns; a păstrat acea tăcere fermă și discretă care e proba de bun-gust a mândriei. Și totuși, Întâmplările care au urmat ar fi putut stârni, Într-un suflet mai slab, multe reproșuri. La foarte scurtă vreme, resursele se sfârșiră. Urmară datoriile și mizeria. Brummell avea să Înceapă o prăbușire cumplită pe scara exilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nepriceput pentru ceilalți și a căror ciudățenie logică te uimea. Gesturile sale erau Încete, rare, sobre, ținea mâinile apropiate de trup, căci avea oroare de gesticulația meridională. Nu-i plăcea nici vorbirea volubilă, iar răceala britanică i se părea de bun-gust. Despre Baudelaire se poate spune că era un dandy rătăcit În mijlocul boemei, dar un dandy ce ține la rangul său, la purtarea aleasă și la acel cult al sinelui ce-l caracterizează pe omul pătruns de principiile lui Brummell. Jean-Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de așa ceva. —Charlie, nu fi ridicol. Te-ai enervat că am scos-o din pungă înainte să trebuiască s-o văd? Uite, plicul e-aici - e un roz subtil superb, care se potrivește de minune cu această felicitare de un bun-gust desăvârșit. Acum, pentru numele lui Dumnezeu, pune-o în plic, lipește-l și dă-mi-l mai târziu sau fă ce-aveai de gând să faci. Hai s-o luăm de la capăt. Nu mă mai bag și nu-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
exploatau cunoscuta temă a vânătorului vânat, dusul-după-lână-și-întors-tuns, dar nu se mulțumeau cu aceste inocențe puerile, cu acest umor de grădiniță de belle époque, mai creau și variante de caleidoscop, unele dintre ele radical obscene și, în lumina celui mai elementar bun-gust, condamnabil de scatologice. Din nenorocire, și prin aceasta se demonstrau încă o dată bătaia scurtă și debilitatea structurală a sarcasmelor, zeflemelelor, batjocurilor, ridiculizărilor, glumelor proaste, anecdotelor și a altor nostimade cu care se încearcă să se rănească un guvern, nici starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
unanime în a atribui atentatul unui grup terorist legat de revolta albicioșilor, domnule prim-ministru, În primul rând, vă cer, ca pe o mare favoare, să nu mai pronunțați în prezența mea cuvântul albicios, e numai din pricina unei chestiuni de bun-gust, nimic mai mult, iar în al doilea rând, explicați-mi ce înseamnă, în gura dumneavoastră, expresia practic unanime, Înseamnă că sunt doar două excepții, două ziare mici care nu acceptă versiunea care a început să circule și cer o investigare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o fixă cu privirea. —Vorbesc serios, Lauren. Vreau să intru În posesia butonilor Fabergé ai țarului Nicolae al II-lea. Nu am nici cea mai vagă idee cine este proprietarul lor acum. Așa cum aflat, Sanford avea, În mod surprinzător, un bun-gust desăvârșit. Proprietarii butonilor Fabergé de-abia dacă Îi mai pot păstra În zilele noastre, atât sunt de doriți, chiar și la prețul de 80000 $ și chiar mai mult. Iar dacă Îl priviseră În față pe țarul Nicolae al II-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o seară Înainte de meciul de polo pe zăpadă, holul hotelului Park Hyatt de pe strada Neglinaia era ticsit de exact astfel de tipe și iubiții lor. Respectând tradiția noilor ruși, atât de incredibil de bogați, ceea ce mulțimii Îi lipsea la capitolul bun-gust era compensat de diamantele colorate și de blănurile albe. În Rusia nu se obișnuiește să Îți scoți haina de zibelină de pe tine, chiar dacă te afli Într-un loc unde este extrem de cald, cum ar fi holul unui hotel. Căci altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
moare un om în Anglia, înmormîntarea poate avea loc o săptămînă, chiar două mai tîrziu. Deseori, omul e dus la crematoriu, nu la cimitir. Chiar și rudele cele mai apropiate încearcă să își stăpînească emoțiile în public. Unii consideră de bun-gust să nu vorbești despre cel plecat, ca să nu riști să stîrnești emoțiile celor apropiați. Fiind o țară majoritar protestantă, nu avem priveghiuri, nici parastase de 3, 6, 9 și 40 de zile. Nu se dau vase, prosoape și batiste. Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Pînă cînd am aflat de vaci nebune, gripe aviare sau porcine și E-uri dăunătoare sănătății noastre. Și am început să ne întrebăm : dar noi ce mîncăm, de fapt ? De abia atunci s-au creat premisele mai largi ale unui bun-gust care să ne aducă înapoi la gustul cel bun. Mîncarea începe, timid, să-și recîștige locul său în definirea calității vieții și altfel decît prin friptane, grătare, „hamburgări” sau alte abundențe. Legislația „produselor de calitate” consfințește și ea o piață
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nici astăzi n-am aflat răspunsul. Într-o zi am fost însă pe aproape de acest everest gnoseologic. Eram în metrou, la Sankt-Petersburg, și mă așezasem, întâmplător, lângă o doamnă îmbrăcată superb, armonizată la fel de fericit de către bunul Dumnezeu cu frumusețea de bun-gust. Probabil că, involuntar, privirile mi-au poposit mai mult decât se cuvine asupra ei. Când eram aproape de coborâre, i-am mai aruncat o privire, iar doamna mi-a spus, într-o rusă de înrămat nu alta, dar cu o ironie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ce vede soțul tău În toate chestiile astea de inox. Mie mi-ajunge să am câteva piese bune din mahon și două fotolii În care omul să poată trage un pui de somn. — Oh, dar soțul meu are foarte mult bun-gust, șopti disperată doamna Eckman, iar ochii ei speriați cătară de sub pălăria ei modernă ca un șoarece pierdut Într-un garderob. — Ei, spuse Myatt, pierzându-și răbdarea, sunt sigur că nu există absolut nici un motiv să vă Îngrijorați În privința soțului dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
N-a discutat vreodată așa ceva. Cu ăsta... nu se pune chestiunea. Căsătoriți de vreun an. Prea bătrână. Nici nu cred să fi vrut vreodată copii. — Mie mi-au plăcut decorurile, revine tărăgănat, de undeva din întuneric, regizorul. Simple, stilizate, de bun-gust. Provocatoare, macabre, ca la carnavalurile din Renaștere. Maniera florentinilor... — Ține seamă că aproape nu mai vede, după câte operații a suferit la ochi. A ajutat-o o studentă. Fata se întoarce brusc spre flautist, încordată, ca și cum ar fi fost deconspirată
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
apetitul pentru lectură au început să se redreseze, este de datoria forurilor culturale și artistice naționale și reg ionale să folosească aceste premise în scopul promovării literatur ii s ituate la cel mai înalt nivel, prin manifestări cultural artistice de bun-gust și de calitate, prin cenacluri de creație literară, prin dezbateri, concursuri și publicații în care să-și afle loc scriiturile tinerilor talentați. Din păcate, unele periodice literare s au transfo rmat într un fel de feude cu porțile ferecate în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Prelatul amintește, într-o diatribă vehementă, că Franța fusese secole de-a rândul un model de civilizație pentru întreaga Europă. El subliniază că nimeni alta decât țara sa izvodise de-a lungul timpului codurile iubirii curtenești, ale idealului cavaleresc, ale bunului-gust și ale galanteriei clasice... Și iată că la acest sfârșit de veac, se lamentează monseniorul Bolo, Franța nu doar că încetase a-și scăpăra luminile scânteietoare, dar era nevoită să îndure la rândul ei "o anume năvălire de exotism pricinuită
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este descătușată de asemenea de mustrările de conștiință care le rodeau invariabil pe cele care încălcau aceste tabuuri. Succesul pe care l-a cunoscut Brigitte Bardot s-a datorat de asemenea, așa cum sublinia generalul de Gaulle însuși, "simplității sale de bun-gust", revenirii sale la firesc și la natură. Nu se putea ca tânăra aceasta atât de senzuală, care declara că adoră "soarele, viața, nisipul, [...] să alerge desculță, liberă, dezlănțuită [...], marea, iubirea", să nu răspundă așteptărilor francezilor. Ca și aceștia, B.B. vrea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
doar la inteligență, iar pentru a ieși cu bine dintr-o dificultate doar la calcul. Violența sentimentelor colective îi descumpănește, dereglarea conduitei indivizilor adunați laolaltă îi surprinde, înverșunarea cuvîntului și a faptei le repugnă, ca un soi de lipsă de bun-gust. Spiritul lor nu acceptă decît viclenia sau compromisul dintre oameni bine educați. Caracterul? Îl neglijează sau îl elimină din calcul. Din cauza lipsei de curaj, mulți oameni de stat sînt șovăielnici și confuzi, indeciși sau limbuți, neizbutind să-și facă datoria
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un bec de serviciu, portarul acela nanist și buclucaș fost interpret în trupa lui Tănase, cum aveam să aflu ulterior! a prezentat un one man show cu texte & cuplete de-ale marelui revuist. Desigur, nu era în formă; nu aveau bun-gust toate momentele lui; nu poseda o voce teribilă (țigările proaste îl ajutaseră, certamente, la acest lucru), nici o memorie impecabilă... Dar, pentru neinițiatul de mine, secvența a rămas fantastică: pe o scenă goală, la lumina unui bec chior, un portar mărunțel
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
doar în numele său în cadrul focus grupului. Nici o persoană nu vorbește în numele nici unui grup de persoane. Nu vă așteptați ca un singur „conducător” să vă poată spune ce este adecvat, ce va fi luat ca o insultă, ce va fi de bun-gust și care decizie va fi înțeleaptă. Oamenii vorbesc bazându-se pe anumite experiențe și valori care pot varia foarte mult. Căutați respectuoși punctele de vedere multiple. Focus grupurile cu grupuri și organizații internaționaletc "Focus grupurile cu grupuri și organizații internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ne amuzăm cu alți câțiva decât din vanitate” (Vauvenargues). Hazul e sarea conversației, dar nu și hrana. (Observația celui dominat doar de tendința de a produce haz cu orice preț va avea, de regulă, soarta unei replici afectate, lipsită de bun-gust. Glumele trebuie să fie, prin urmare, ca „sarea În bucate”, adică să dea remarcelor noastre farmec, spirit, prilej de Încântare: „Glumele să-ți fie cumpătate, Întocmai ca și sarea În bucate”.) „Spiritualul: ...e cel ce are destul spirit pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
symbole et le résumé de mille plaisirs inconnus" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.270]. Pariziana nu poate fi recunoscută conform unor trăsături fizice pertinente, se poate percepe doar gustul accentuat al elegantei. Pariziana este femeia rafinată care cultiva frumosul și bunul-gust, exprimând prin această ceva de ordin spiritual. Frumusețea Parizienei nu se mai rezumă la cea naturală, ea beneficiază de toate artificiile moderne pentru a se pune în valoare 109: "En réalité, elles ne șont pas très belles. (...) Elles șont belles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]