13,186 matches
-
lui Eisenhower, numai și numai pentru că puteam vedea din plin amețitoarele blocuri și minunatele mașini - Chevrolet, Ford, Dodge, Chrysler - de la poalele lor. Și câți băieți de vârsta mea nu făceau la fel! Să-și aducă aminte tinerii de mai ieri, bunicii de azi. Apoi se reaprindea pentru câteva minute lumina și, după o altă scurtă pauză cu foieli și șușoteli tot mai excitate, când întârziații dădeau fuga să-și ocupe locurile sau să se resemneze văzându-le ocupate, urma filmul. Dar
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
comuniști”. Până la urmă a votat în repetate rânduri cu comuniștii, inclusiv, pentru instalarea guvernului Gaburici, și a ajuns unde a ajuns. M. Ghimpu a declarat de nenumărate ori că nu va vota niciodată cu comuniștii „...care i-au dus pe bunicii noștri în Siberia”. A repetat acest lucru și acum o săptămână în urmă că nu va vota un guvern împreună cu cei 14 „transfugi” comuniști. Dar la nicio săptămână s-a răzgândit, semnând alături de Reșetnikov, Zagorodnîi ș.a. declarația celor 56 de
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său George/ și un capăt de zale din lanțul de oase”. (Istorie) Grădinii adiacente casei de vară a poetului, îi dedică o poezie de recunoștință
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
pildă, în proza fantastică, lupul Dionis stabilește, prin nume și comportament, relația cu simbolul dacic: poartă nume de zeu și este o călăuză, atotștiutoare și binevoitoare, în destinul protagonistului (Trubadurul Acial). Însă, într-O poveste cu lupi, se relatează cum bunicul autorului, forțat de împrejurări, a reușit să treacă, făcându-și loc cu genunchii, printr-o haită de lupi. Discutând despre puterea de stăpânire a bunicului, despre curajul său de a intra în haită și despre lipsa de agresivitate a lupilor
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
binevoitoare, în destinul protagonistului (Trubadurul Acial). Însă, într-O poveste cu lupi, se relatează cum bunicul autorului, forțat de împrejurări, a reușit să treacă, făcându-și loc cu genunchii, printr-o haită de lupi. Discutând despre puterea de stăpânire a bunicului, despre curajul său de a intra în haită și despre lipsa de agresivitate a lupilor, nepotul Andrei îi pune naratorului două întrebări, prin care se iese din realitate, se pătrunde în mitul animist și se trece, surprinzător, mai departe, spre
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
comuniști”. Până la urmă a votat în repetate rânduri cu comuniștii, inclusiv, pentru instalarea guvernului Gaburici, și a ajuns unde a ajuns. M. Ghimpu a declarat de nenumărate ori că nu va vota niciodată cu comuniștii „...care i-au dus pe bunicii noștri în Siberia”. A repetat acest lucru și acum o săptămână în urmă că nu va vota un guvern împreună cu cei 14 „transfugi” comuniști. Dar la nicio săptămână s-a răzgândit, semnând alături de Reșetnikov, Zagorodnîi ș.a. declarația celor 56 de
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
comuniști”. Până la urmă a votat în repetate rânduri cu comuniștii, inclusiv, pentru instalarea guvernului Gaburici, și a ajuns unde a ajuns.M. Ghimpu a declarat de nenumărate ori că nu va vota niciodată cu comuniștii „...care i-au dus pe bunicii noștri în Siberia”. A repetat acest lucru și acum o săptămână în urmă că nu va vota un guvern împreună cu cei 14 „transfugi” comuniști. Dar la nicio săptămână s-a răzgândit, semnând alături de Reșetnikov, Zagorodnîi ș.a. declarația celor 56 de
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POVESTEA CELOR 1000 DE VIEȚI.... ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului - Bunicule ce sunt acolo în zare? - Niște dealuri. - Și după dealuri? - Alte dealuri. - Și după alte dealuri? - Dincolo sunt munții, puiule! - Dar tu micule ce îți dorești în viață? - ALTĂ VIAȚĂ! - Și după altă viață? - O ALTĂ VIAȚĂ! - Și după și
POVESTEA CELOR 1000 DE VIEŢI....ŞI-O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380721_a_382050]
-
BORȘ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată:- Ieșiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cum să le faci! Mi-e dor de tine mamă, Ileana te așteaptă, Să-mi faci câte o rochie, Sau câte-o fustă dreaptă! Mi-e dor de tine mamă, Să stau să povestim, Să-mi mai spui de bunica, Bunicul sau un unchi! Mi-e dor de tine mamă, Cum stai și-mi povesteai, De viața ta cea tristă, Alături de tata! Mi-e dor de tine mamă, Să te privesc cu nesaț, Cum mergi pe bicicletă, Piața tu cum o
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în casele oamenilor devine un fapt obișnuit. Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Apoi, după ce Anglia și Franța adoptă obiceiul pomului împodobit de Crăciun, el devine iute definitiv împământenit pe tot continentul. Principele Consort Albert, considerat astăzi drept întemeietor al Marii Britanii moderne, a
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Principatelor Române Unite. Cuvântul este francez, înseamnă „trezire“ și definește obiceiul de a veni acasă, după slujba religioasă de la miezul nopții, pentru a încheia postul cu o masă dătătoare de energie. Masa de la miezul nopții adună, tradițional, părinții, copiii și bunicii, fiind un ritual de ospitalitate intim, găzduit de căminul familial. Tradiția era ca revelionul să fie o petrecere mai lungă, peste timpul obișnuit acordat unei cine. În unele țări, revelion se numește și masa din Ajunul de Crăciun, care poate
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
se trezește în zori, scutură cerul de nori și zâmbește nefiresc de senină. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar cunoaște bine arta umbrelor și, seară de seară, dansează pe toți pereții la fel ca mâinile bunicului în copilăriei. Poate ne știm dintr-o altă viață când un deceniu fost-am castan; poate-am împărțit același colț de cer pe vremea când avut-am aripi de vultur, ... Citește mai mult Străina din minenu vrea să spună de unde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
repartizat cândva prin întreprindere, Domnul Pătra a optat pentru o construcție pitică nu mai înaltă decât pomii grădinii. A învățat de la Galiciuica, muica i-a repetat mereu, că nu înălțimea bisericii dă măsura credinței, iar nepoțica l-a convins că bunicul poate și trebuie să-i facă o casă și pe măsura ei și a păpușilor pe care le îndrăgește ca pe îngerașii ei. În timp ce descuia poarta, privește pe uliță, strada Lalelelor, și într-o parte și în cealaltă parte. Nimeni
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
eu nu mai am loc, că aș fi mai mare și... A doua oară, mai de curând, când nepoțelul meu, Rareș, în timp ce mergeam cu el de mână la mașină să plece la București, se oprește în fața mea și mă întreabă: - Bunicule, nu te supăra că plec! Mai vin, cu mami. Îi spun eu să mai vină... Vă dați seama ce bucurie am când am în curte cele două fete cu copiii lor? Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Domnul prof. Viorel
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
nu știu ceva așa de simplu. - Can you repeat it again, Veronica? - Yes... Și nien cuai lă! - Șhie șhie, Vera! „Șhie shie”, adică „mulțu mesc” - este primul cuvânt pe care trebuie săl învețe oricare călător prin China, iar „yeye” înseamnă bunic din partea tatălui, adică... eu. Bunica din partea tatălui se cheamă„nainai”, bunica din partea mamei este„lala” și bunicul „laye” (cu accent pe e) - complicată limbă!... Revenind la urarea Și nien quai lă!, care este repetată de sute de miliarde de ori
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Șhie șhie, Vera! „Șhie shie”, adică „mulțu mesc” - este primul cuvânt pe care trebuie săl învețe oricare călător prin China, iar „yeye” înseamnă bunic din partea tatălui, adică... eu. Bunica din partea tatălui se cheamă„nainai”, bunica din partea mamei este„lala” și bunicul „laye” (cu accent pe e) - complicată limbă!... Revenind la urarea Și nien quai lă!, care este repetată de sute de miliarde de ori (!) în timpul Anului Nou chinezesc - eu așa am înțeles să transcriu fonetic urarea „An Nou fericit” în limba
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în imaginarul bunicului, acesta se aprinde
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în imaginarul bunicului, acesta se aprinde, iar plecarea sa se transformă în acută prezență. Vechile povești și obiceiuri revin în minte, sunt transfigurate poetic, iar cel plecat dobândește o nouă existență, este recreat din perspectiva imaginarului său, reprodus la mâna a doua, filtrat
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
orașului,/ te-a oprit prietenul cel mai bun. foc de artificii a fost apoi/ prietenul cel mai bun. De logodnica lui părăsită nu te-ai/îndrăgostit niciodată". Tot fragmentul este un melanj de amintiri, în care poveștile de pe front ale bunicului (în fond, tot un fel de creație literară) devin parte a unui alt imaginar, cel al poetei. Firește, între povestea originară și cea secundă există diferențe stilistice și de abordare majore. Sunt două vârste ale literaturii, două modalități de abordare
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
stă de vorbă, nici măcar intimii. În amintire și în "contextul carnal" al unui enunț există o infinitate de nuanțe. Atunci, spune George Steiner, oamenii descifrează pentru a încerca să înțeleagă. Altfel spus, comunicarea însăși devine un act de traducere. Iar bunicul din acest poem, cu întregul său imaginar candid-exploziv, este un personaj creat de imaginația autoarei. Așa cum Roxana Sicoe-Tirea nu poate decât să deslușească o parte din gândurile aflate în spatele poveștilor bunicului, noi nu putem ghici toate intențiile de comunicare ale
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
spus, comunicarea însăși devine un act de traducere. Iar bunicul din acest poem, cu întregul său imaginar candid-exploziv, este un personaj creat de imaginația autoarei. Așa cum Roxana Sicoe-Tirea nu poate decât să deslușească o parte din gândurile aflate în spatele poveștilor bunicului, noi nu putem ghici toate intențiile de comunicare ale autoarei. Tot ce ne rămâne de făcut este să reinventăm lumea poemului în funcție de propria noastră imaginație. Poemul Roxanei Sicoe-Tirea are conștiință de sine, el trimite cu gândul mai degrabă spre poezia
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
pe la vreo cinci ani, tata, fotografia sepia, de epocă, ne înfățișează pe ambii cu câte o țigare (nu mai zic țigaretă!) în gură, a lui autentică. Și ce-a mai fumat! De vină a fost, bănuiesc, o genă fatidică, ereditatea. Bunicul meu patern, inginer naval transferat la București ca șef al departamentului de tutunuri al Regiei monopolurilor, bărbat falnic care trecea de două ori Dunărea înot pe la Turnu Severin, fuma zilnic o sută de țigări pe care le primea într-un
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
taie porcul! Te aștept! Auzi, să vii!- a Îndrăznit ea, copilărește. Când am intrat În casă și le-am povestit alor mei despre tot ce se Întâmpla În oraș, au rămas muți. - Ia vezi, femeie, difuzorul ăla merge? - a Întrebat bunicul meu. - Nu merge! Să tot fie o săptămână de când... - a răspuns Ioana. - Mă, tataie, umbli și dumneata prin lume și...! Nai simțit nimic? - Când umbli după o pâine până amețești... Sărăcia Îți ia mințile! În plus, de când am Îngropat-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]