659 matches
-
1948, nr.1-2, Nouvelle Série, Tome VI, Paris, 1948, pp. 167-183. Bichicean, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Edit. C.H.Beck, București, 2008. Idem, Germania. O istorie de la antici la prezent, Institutul European, Iași, 2010. Idem, Bazele științei politice, Edit. Burg, Sibiu, 2009. Idem, Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008. Idem, Le Liberum veto et les partages de la Pologne (jusqu'au Grand Duché de Varsovie), în Studia Universitatis Petru Maior, Historia, Tg. Mureș, 2007, pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Academiei Trupelor de Uscat", Sibiu, 1997. Idem, Separația puterilor în stat evoluția unui principiu, în vol. "Uniunea europeană. Impact și consecințe", Tg. Mureș, 2006, pp. 11-26. Bichicean, Gheorghe, Bichicean, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a rev. și ad., Edit. Burg, Sibiu, 2002. Bloch, Marc, La Société féodale. Les Classes et le gouvernement des hommes, Editions Albin Michel, Paris, 1949. Idem, La France sous les derniers Capétiens (1223-1328), Cahiers des Annales, 13, Armand Colin, Paris, 1964. Bodin, Jean, Les six livres
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
d'Aquino cu privire la artele guvernării, a se vedea: M. Senellart, op. cit., pp. 157-175. 19 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 72-73. 20 Pentru amănunte în acest sens: Gh. Bichicean, Andrei Bichicean, Despre democrație, ed. a II-a rev. și ad., Edit. Burg, Sibiu, 2002, pp. 63-134. 21 Conform cunoscutei sintagme germane: "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, op. cit., p. 133. 22 G. de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, p. 95. 23 Ibidem, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Căzan, op. cit., p. 146. 42 A se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, C.H.Beck, București, 2008, pp. 17-27 (Congregațiile). 43 Cu privire la suveranitate: Bertrand de Jouvenel, Despre suveranitate, Paris, 1955, passim; Gh. Bichicean, Bazele științei politice, Edit. Burg, Sibiu, 2009, pp. 126-138; Idem, Separația puterilor în stat evoluția unui principiu, în vol. "Uniunea europeană. Impact și consecințe", Tg. Mureș, 2006, pp. 11-26. 44 M. Senellart, op. cit., p. 18. 45 Ibidem, p. 19. 46 A se vedea pe larg
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., p. 39; P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 153-155. 564 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 6. Istoria dreptului românesc, I, pp. 264-265. 565 Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. A se vedea și Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003, p. 7. 566 Documente privind Istoria României, B. Țara Românească, veacul XIII, XIV și XV (1247-1500), Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, pp. 2-3, 286-287 (DIR. B). Pentru amănunte, a se vedea: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 66
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu neapărat cu o Euridice nubilă, pot fi stimulate de un Album de familie în care coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nopțile cu chirie, poetul nu manifestă nicio rezervă în asumarea până la capăt a acestei identități lirice. Ceea ce înseamnă și faptul că exploatează aproape exclusiv marile teme literare (destinul, timpul, solitudinea, dragostea), în texte organizate în jurul unor metafore-simbol cunoscute: theatrum mundi, burgul medieval, labirintul, cimitirul, colivia, trupul-închisoare ș.a. Prin ele se dă relief neliniștilor dintre cele mai grave, din care lirica modernă s-a nutrit întotdeauna: "S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ Toate s-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată de o ironie subțire: Când noaptea se târăște ca motanii/ să-ți lingă seva care dă în pârg/ statui de abur leagă epifanii/ de stâlpi umili la poarta unui burg.// Din snopul de tăceri civile/ îmi treier cina micului eon/ ajuns cu pașapoarte și ștampile/ șeful luntrașului pe Acheron.// Și risipind monade ca sesterții/ în lupanarul târgului de praf/ ca un bacșiș las pe taraba ceții/ milordul frate al lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că până și prevestirile și semnele morții sunt coordonate prin grație și estetism transcendentalizant". Versurile selectate de autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine Nu mai este mult/ până mă veți vedea plutind/ într-o pasăre de aur/ peste burgul de aur/ prin ploaia de aur/ într-un regal dezechilibru,/ Cu mâinile și picioarele retezate// și, laolaltă cu lupii captivi/ veți înțelege alchimistul/ îngenuncheat în inimă") justifică doar parțial estetismul sui generis al poetului ieșean, putând fi mai degrabă citite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care e hotărâtă și e făcută de D-nii G și E Klint (sic) și Th Masch (sic) artiști care și-au făcut în urmă un mare nume cu picturile ce au executat la Muzeul de Bele Arte și la teatrul Burg din Viena. Sunt mai cu seamă două panouri drăgălașe pe care se văd niște fete tinere de tot, culegând flori de primăvară"96. În Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske evidențiază schimbarea de paradigmă pe care o propune Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reușit să genereze în plan lingvistic niciun cuvânt propriu care să desemneze conceptul de „oraș”. În intervalul mai sus amintit, toți termenii utilizați ce denumeau această realitate erau cuvinte de împrumut: târg - de origine slavă (trugu), comună - din franceză (commune), burg - din germană (Burgă/ franceză (bourgă, oraș - din maghiară (városă. O evoluție deosebit de interesantă au avut-o derivatele urbe/urban. În cazul substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rege, suveranii Europei, din ce în ce mai izolați pe tronurile lor, vor fi cuprinși de amețeală și vor cădea în prăpastia pe care a deschis-o Sfîntul Ludovic. Scena capătă acum un înțeles deplin. Bărbații purtînd măști, adunați sub bolțile subterane ale vechiului burg au venit din toate țările occidentale; toate statele, toate regatele, toate principatele sînt reprezentate. Scopul care i-a adunat este simplu, dar măreț: să grăbească distragerea vechii ordini monarhice și creștine, să pregătească domnia universală a Libertății și Egalității. Ceea ce
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
treatment in primary care. JAMA 2001; 286: 1317 1324. 35. Holdsworth J. District hospital management and outcome of critical lower limb ischemia: comparison with national figures. Eur J Vascular and Endovascular Surgery 1997; 13: 159-163. 36. Jain D, Shaker SM, Burg M, Wackers FJT, Soufer R, Zaret BL. Effects of mental stress on left ventricular and peripheral vascular performance in patients with coronary artery disease. J Am Coll Cardiol 1998; 31: 1314-1322. 37. Jensen SA, Vatten LJ, Romundstad PR, Myhre HO
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
des Konflikts konstituiert. Im Kontext der Literarität die Polemik zieht sich die Satire und den Pamphlet näher als Folge einer fruchtbaren Begegnung zwischen: homo violens, homo aesteticus und homo eticus und wird zum Diskurs des Schriftstellers dem das Schicksal der Burg beschäftigt. Gleichzeitig, durch die aleatorische und spontane Dynamik der modernen literarischen Formen ,die Polemik kann wann immer zum selbsständigen Diskurs werden. Hier tritt auch die zweite Motivation ein, die unsere Forschungsperspektive rechtfertigt. Die Problematik des Pamphlets von Arghezi, die kompetent
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de la Mikloș). Traducerea Claudiopolis are în vedere numele Claudius, dar nu al martirului, ci al împăratului roman. Forma cea mai veche, Castrum Clus (cu u deci), se opune derivării din magh. Kolozs (care are o), ca și traducerile germane Klusen burg, Klausenburg. Un latinesc *clusa, propus ca etimon, nu ar putea explica romî nescul Cluj (pentru că cl ar fi dat în romînă chi, ca în inclu do > închid, iar -sa ar fi dus la -să), nici maghiarul Kolozs (ci *Kuluzsa, *Kolozsa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
largul context socio-economic al acelei perioade. . Numele reședinței private a lui Göring, situată foarte aproape de Berlin. . Contele Johann Tserclaes de Tilly (1559-1632), supranumit „Călugărul În armură“, unul dintre marii comandanți de oști ai Sfântului Imperiu Roman de Apus. . Conducătorul unui burg, În Germania, În evul mediu., funcție echivalentă cu aceea de primar. . Rothenburg ob der Tauber, oraș german din districtul Ansbach, În Bavaria. Orașul a fost asediat și cucerit În 1631 de trupele conduse de Tilly. Puciul Kapp-Lüttwitz din 1920 a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ca și cum aș fi un poet, care cumpără În loc să-și vândă timidele, frumoasele, nemăsuratele cuvinte. E ca și cum aș fi mereu de vânzare. O, Doamne, ce bine ar fi să fiu o biată eclipsă parțială de soare, penumbră solitară În zidurile unui burg neștiut! În tot acest timp tot bei la nechezol până se face noapte. Aștepți să se usuce bine acuarela. Înfățișând un amurg peste acoperișuri, la Sibiu. Un amurg gri, cenușiu, cum Îți place să spui, cu luciu gri de cânepă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cum tot mă aflam la TÎrgul de Carte, am răsfoit puțin istoria orașului și am văzut că, de la prima lui menționare În cronici, În 794 se numea Gu des Francs , cam o dată pe secol, din diferite motive bine Întemeiate, locuitorii burgului Îi pedepseau pe evrei. De pildă, În 1349: persecuția evreilor În urma unei epidemii de ciumă. Pe urmă se naște Goethe, În 1749, și m-am dus la un film porno. Sala era plină fiindcă pe ecran o doamnă se dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei de contribuție la discursul lui Vladimir. Lucrarea lui Cantemir a fost publicată tot în buletinul Academiei din Berlin. Dar nu-mi mai amintesc în ce an... Măi să fie! se minunase Vladimir, dar atunci tu știi unde e situat burgul Königsberg?! Ei și tu,Vlady! Sigur că știu: în Germania. Ce? Poate nu e așa? Uite, că nu e așa! A fost nemțesc, până l-a luat Uniunea Sovietică, botezându-l Kaliningrad... După un moment de tăcere, pe sub teii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ea, acum, rezemîndu-se de stinghiile orizontale, alți tineri, fete, băieți; nici unul din aceștia nu și-ar fi Închipuit, văzîndu-mă cu tîmplele ușor albite, bărbat Între două vîrste, corect Îmbrăcat, scorțos, cu nelipsita cravată burgheză la gît - adică de om al burgului, al orașului zice-se - că În urmă cu cîteva decenii, tot tînăr ca ei, adolescent, m-am aflat pe aceeași bancă și că aici sub frunzișul aceluiași copac mi s-a Întîmplat cea mai fenomenală Întîlnire, din cîte revelații se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru în cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an. Alți ani. Afară sub coroana De frunze-aștept. Nu știu ce-aștept. Minune în burg? Un sânge nou va umple cana... Un soi de stoicism al celui ce așteaptă, fără prea multe iluzii, se instalează în ființa omului care se știe, în fond, vulnerabil și asaltat de incertitudini, pe cale de a fi chiar deposedat de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
poartă bagajele într-un băț ținut pe umeri. Peisajul în care scena se petrece este cel clasic al țărilor germanice, nordice, întâlnit în toată pictura contemporană, de la Baldung Grün la Cranach și Dürer, cu elemente certe de arhitectură a epocii, burg întărit și turle de biserici creștine în palnul al doilea. Singurul semn distinctiv al lui Christ stă în aureola ușor desenată în jurul șepcii. Și nici nu e nevoie să ne referim la maeștri străini, când meșterii Voronețului au procedat adeseori
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ascunde, sub măștile blazării, egoismului, snobismului, aroganței pseudoaristocratice și indiferentismului civic ostentativ, un suflet generos. Ceva din proză a trecut și în teatrul pe care îl scrie V. Casa care a fugit prin ușă e o piesă cu atmosferă de burg bănățean, incluzând și o poezie specifică. Subiectul amintește de Citadela sfărâmată a lui Horia Lovinescu: o familie mic-burgheză traversează, în perioada postbelică, criza trecerii de la un tip de existență la altul. SCRIERI: Gheorghe Doja, București, 1944; Cinci dioptrii, Timișoara, 1945
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
în RDG sau Nowa Huta în Polonia. Asemenea ansambluri sunt alipite unui oraș imperial cum e Cracovia sau unuia burghez ca Frankfurt-pe-Oder, unde se presupune că trebuie să facă uitat ceea ce le-a preexistat, ridicând în slăvi realizările socialismului. Vaste burguri rurale, care erau până atunci piețe agricole regionale, devin medii urbane dezvoltate. în douăzeci de ani, Sofia trece de 300 000 de locuitori, câți avea în 1939, la 1 000 000, Bucureștiul, de la 600 000 la 1 900 000, iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]