584 matches
-
Grisham, Frank Schatzing fascinează:se amestecă în treburile cetății, dă interviuri, apare la televizor,cochetează cu publicul, este omniprezent. Un pseudo-filozof german la mare modă, David Precht, vlăstar al unei familii cu convingeri radicale de extremă stîngă, convertit la valorile „burgheze", autor de bestseller-uri în serie, cere intelectualilor să fie mai îngăduitori cînd critică bulevardizarea emisiunilor de televiziune: dacă oamenii necăjiți nu s-ar lăsa furați de ceea ce se întîmplă pe micile ecrane, ar ieși în stradă să protesteze. Se
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
acestei antiteze real-simbolice. Înglobînd satul, provincia e, în creația modernă, o „reprezentantă” mai amplă, mai consistentă a antitezei în cauză. De remarcat la Ion Beldeanu dilatarea imaginii provinciale, astfel încît aceasta să depășească arhaica, dezarmata priveliște rurală în favoarea unei „onorabilități” burgheze, (aproape) tihnite: „Surprizele și-au ofilit culorile; aceleași/ orgoliu patrulează străzile Provinciei/ și desenul de dimineață al micilor existențe/ se suprapune perfect peste cel de seară// Hei, nu mai e nimeni pe-aici să deschidă ușile/ să tragă fermoarele gangurilor
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
la frumusețea vieții și a Artei, este atras de ăindustria de visuriă care e cinematografia și de estetică futurista a tehnicii. Tot astfel ălocotenentulă protagonistului, un gangster numit Efrén Castells, odată ajuns la un oarecare nivel de confort și respectabilitate burgheza, se deda la achiziția unei bogate colecții de pictură catalana contemporană. În aceste două exemple, imaginea livresca a Orașului minunilor pare a converge către experiență trăită a minunii orașului. Barcelona, așa cum am citit-o și străbătut-o, mi s-a
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
din cei mai originali tineri regizori - este vorba de Mona Chirilă - o probă de profesionalism. Căsătoria lui Gogol nu este un text facil. El are toate însemnele comicului de situație: parafrazînd l-am putea numi "farmecul indiscret al căsătoriei mic burgheze". Or, tocmai aceste caracteristici i-au provocat Monei Chirilă apetitul jocului buf. Lent la început, în clipele dilematice ale virtualului mire, greu convins, chiar forțat să accepte imperativul alinierii la cutumele sociale ce leagă prestanța de alcătuirea unei familii, ritmul
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
decît cea a tratării lor în economia eseistica a cărții de care ne ocupăm. Sub unghiul istoriei, fascismul și comunismul au o origine comună. Pentru a o probă, autorul ne invită la un excurs pe tema Revoluției franceze, cînd clasa burgheza n-a repurtat, așa cum s-ar părea, "o victorie absolută", întrucît a provocat opoziția coalizată, atît a partizanilor Vechiului Regim, cît și pe cea a socialiștilor utopici, deci atît împotrivirea nobilimii, cît și pe cea a "maselor populare". Din această
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
mereu unor critici pe care el însuși le consideră perfect legitime. Acest caracter permisiv al democrației parlamentare liberale i-a încurajat mereu pe adversarii săi. Dacă aristocrația nu se revendică decît de la tradiția bazată pe "dreptul divin", socialiștii acuzau "orînduirea burgheza" de cinism și cruzime: "ei au pus accentul asupra păcatelor evidente ale burgheziei - bogăția materială a celor puțini, inegalitatea flagrantă dintre membrii societății. Marx a umplut secolul trecut cu sarcasmele sale la adresa ăfilistiniloră, la adresa reprezentanților ordinii burgheze, dar s-a
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
adevărată, nu un adevăr mincinos. Dar dacă ar fi fost așa, nici unul, nici cealaltă n-ar fi ajuns personajele paradigmatice păstrate în memoria literaturii universale. Ce ar fi însemnat Cavalerul de la Mancha, dacă nu confunda literatura cu viața? Sau mica burgheză normandă, dacă nu credea cu toată ființa ei în realitatea ficțiunilor romantice pe care le-a devorat? Să revenim la dorința cu pricina, pe care Llosa o atribuie cititorului. Cred că punctul lui de vedere, destul de răspândit, de altfel, e
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6010_a_7335]
-
Werther, străin de locuri? Actul al doilea. E toamnă. Copacul e îngălbenit. Și trist. Charlotte stă la o masă cu Albert. Sînt căsătoriți. Privesc în gol, minute în șir. Schimbă banalități. O atitudine nu chiar necunoscută. O căsătorie fără flamă, burgheză. Copacul imens al lui Peter Pabst, tulburător ca imagine și nu numai, preia în montarea lui Andrei Șerban funcția romantică din text, care este menținută, astfel, subtil, pe scenă. El este martorul pasiv, într-un fel, al întregii povești, nemuritorul
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
de altă parte, nu de puține ori intrau în discordie cu democrația vremii și chiar cu înțelesul consacrat al democrației. S-au despărțit de congenerii "spiritualizați", activiști ai totalitarismului și colectivismului, dar înregistrând mari rezerve față de efectele spiritului și politicii "burgheze". Structural, ei, francofili, intră în categoria inteligențelor raționalist-afective... Trec peste interpretările piezișe, făcute de dragul zarvei, atât cât îl privește pe "ucenicul" Sebastian al "diavolului" Nae Ionescu (împinse până la suspectarea de... homosexualitate!), cât îl privește și pe "excentricul", "frivolul" autor al
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu par să aibă un dușman mai detestabil decît democrația burgheza. Nae Ionescu și elevii săi români condamnă la unison parlamentarismul și liberalismul, regimul pluralist al votului universal, vorbind de corupția oamenilor de afaceri și de impotenta oamenilor politici. Cu toții visează un regim de mînă forțe, care să curețe pădurea de
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
intelectualilor nemulțumiți de liberalismul burghez. Că fascism sau comunism, murti-bingismul este produsul imaginației și fantasmelor unor intelectuali care au refuzat, cu o încăpăținare nemaipomenită, evidență: și anume că nici o orînduire n-a rezolvat într-o măsură mai mare decît aceea burgheza problemele materiale și morale ale oamenilor. Sfîrșitul istoriei, de care vorbea Fukuyama, chiar aceasta înseamnă. Rămîne o enigmă de ce, în locul unei postistorii pașnice, intelectualii preferă o istorie sîngeroasă.Chiar și după ce pilula lui Murti-Bing și-a făcut efectul monstruos, în
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
sale, interesele naționale românești, aflate într-o ecuație atât de complicată - căci Transilvania și Bucovina se aflau în componența Imperiului Austro-Ungar, iar Basarabia aparținea Rusiei aliate -, erau secundare în raport cu interesul general al victoriei Antantei. Însă revoluția din Rusia (întâi, cea burgheză din februarie 1917, apoi cea comunistă din octombrie) răstoarnă toate aceste calcule. Generalul Berthelot cunoaște tot mai profund armata și politica românească, pe de-o parte, iar pe de alta devine conștient că este vital ca România să supraviețuiască. Respinge
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
obosiți de atât rafinament: că el preferă scrisul... care miroase a popor, a mațe și sudoare.... Da. Dar... Fiindcă tot el, mai zicea despre realismul socialist, portdrapelul populist, că este făcut ca pentru bibliotecile roz ale domnișoarelor, de totdeauna, fie burgheze, ori proletare... Norocul... (și nenorocul)... nostru e că, în dramatica înfruntare de astăzi a inteligențelor umane din toată lumea, nu avem o cultură consumată; că, în linii mari, nu am ajuns încă la o plictiseală distinsă; că mai avem, vom mai
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
Occidentului, ori a altor puncte cardinale, de referință, pe baza acuzațiilor astfel formulate, tipărite - negru pe alb - în DEX (1975): "COSMOPOLITISM = 1. Concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza care, în epoca capitalismului (cacofonia DEX-ului!) ascendent, preconzia idealurile cosmopolitismului (1), iar în epoca imperialismului cultiva, în avantajul acestuia, indiferență față de patrie, de tradiție și de cultură națională, răspândind ideea renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe care le
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
Mircea Mihăieș " Dacă autenticitatea drepturilor și libertăților politice burgheze era cândva subiect de controversă între ideologia critică și cea apologetică, caracterul formal al acestor drepturi și libertăți fiind vizibil mai ales în cadrul analizei marxiste, astăzi critica democrației occidentale, componentă a crizei generale a capitalismului, întrunește tot mai mult însușirile
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
ocultate și redimensionarea judecăților de valoare referitoare la toate evenimentele, personajele și circumstanțele socotite înainte elucidate sau nu. Această misiune s-a dovedit însă foarte dificilă nu numai pentru că, pe lângă judecarea regimului comunist trebuia efectuată o întoarcere și către România burgheză - începând chiar cu întronarea dinastiei germane (1866) -, ci și fiindcă izolarea științifică decisă de cenzura ideologică ceaușistă a avut drept rezultat decuplarea științei românești a timpului de la noile metodologii occidentale. În plus, istoriografia oficială era profund legată (instituțional și, nu
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
a spiritului, de responsabilitate, de spirit activ asupra realităților fizice; de unde și conștiința, revoluționară, ce a decurs din teoria aceasta precum și gherilele luptătoare pe diverse fronturi și în care inamic principal erau cele stabilite odată pentru totdeauna, regimurile capitaliste sau burgheze incapabile, după gîndirea revoluționară, de a prinde procesul în acțiune al realității. O altfel de dialectică, nu materialistă, ci o dialectică transcendentală de sorginte husserliană, la urma urmei, deși cu rădăcini nu numai în filosofia kantiană, dar și în cea
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
fi trădat. Nu-mi intra în cap că "realismul socialist" nu trebuia să reflecte realitatea așa cum este, ci cum ar fi trebuit să fie, conform directivelor Partidului. Nu reușeam să confund optimismul obligatoriu cu suferințele poporului meu. Deși de origine burgheza, "nesănătoasă", în anii stalinismului nu m-au dat afară din Uniune, deoarece tatăl meu murise înainte de războiul împotriva sovieticilor, deci nu eram fiu de trădător. Norocul meu a fost, așadar, moartea tații, săracu^...Dosarul meu de cadre era negru, nu
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Henri Bernstein, Sacha Guitry ș.a. Nu ne putem împiedica a mai reproduce cîteva linii din aceeași scriere, referitoare la Martha Bibescu, și ea membră de vază a confreriei în chestiune: ,Scris (Le perroquet vert, n.n.) astfel după temperamentul de mică burgheză română care a vrut să fie bogată și prințesă, și a devenit, care a vrut să fie prietenă a reginei, și a fost, care s-a făcut catolică spre a se mărita cu un Bauveau, și l-a ratat, care
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
teza lui Lenin referitoare la "cele două culturi", disociate și chiar antagonice, în temeiul apodictic al luptei de clasă: "din fiecare cultură națională noi luăm doar elementele ei democratice și socialiste, le luăm numai și indiscutabil în opoziție cu cultura burgheza". Cu drept cuvînt, criticul ieșean observa: "Cu alte cuvinte, Lenin este inconsecvent cu sine, deoarece în alte rînduri, pomenea de un alt pol al dezvoltării că unitate a contrariilor, adică de cultură națională unitară. La nevoie (iar teoria culturii a
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Crăciun în întreprindere, aflăm deja că „a luat cuvântul d. G.A., cerând mărirea producției”. Peste un an, tonul ziarului e mult mai euforic: în numărul din 29 decembrie 1945 se vorbește de Un Crăciun ca niciodată, ironizându- se nostalgiile burgheze după cozonac, porcul de Crăciun, mandarine, curmale, banane (p. 1). Un contrapunct dramatic e realizat prin relatarea sumbră despre „Un Crăciun la Paris” (cu „copii îngândurați, cu visurile neîmplinite”, p. 1). În 30 decembrie 1945 se evocă (În pragul unui
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
scurte atît de dense în imagini încît Roland Barthes vorbea despre o functie concretă a acestui amalgam de informatie vizuală lipsită în aparență de sens. Numim îndeobște această informație detaliu. Într-una dintre povestiri, Un cœur simple, Flaubert descrie gospodăria burgheza de provincie unde eroina să, Félicité, e angajată că servitoare. În descrierea interiorului, Flaubert notează: "un pian vechi susținea, sub barometru, un teanc în formă de piramida de cutii și de cartoane. De ce ne-ar spune Flaubert că e un
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Singura cale și în care am încercat o foarte largă variantă a ceea ce dumneavoastră numiți ficțiune narcisistă. Când eram tinerel și veleitar, crispat și extrem de stângaci în primele mele scrieri, speriat de vremurile brutale staliniste în care clasa mea, cea burgheză, dar și a dumneavoastră, domnule profesor, cea a harnicilor agricultori, erau puse la stâlpul infamiei, dar mai ales speriat de incapacitatea mea de a-mi exprima, în literatură, spiritul meu, care mie, doar mie, e drept, mi se părea interesant
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
invoce, așa cum adesea a făcut-o și în Jurnalul fericirii, figura lui Hristos care înmulțește pâinile și peștii, preface apa în vin și, participând cu ucenicii săi la masă, învită la comesenie frățească. S-ar putea spune că imaginarul „faunei” burgheze care populează romanul Călătoria unui fiu risipitor se sprijină pe o viziune cinematografică „minimalistă”, respectiv pe interesul pentru derizoriu, bine susținut de enunțuri scurte, concise, de enumerații sau de detalii care adesea pot părea futile și la care autorul renunță
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
să mai spun că înțeleg acest lucru, în mare parte: chiar și pentru noi, „veteranii", multe aspecte din istoria noastră sunt acum greu de înțeles. De ce oare detestam atât de mult cultura, arta, literatura (considerate ca fiind, de-a valma, „burgheze")? Cum de ne puteam umple mintea (și pretindeam s-o umplem și pe-a altora) cu biata „gândire" a lui Mao? Cum se face că nu ne alarma cultul personalității? De ce nu înțelegeam că sacrificiul radical al individului este antecamera
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]