524 matches
-
profesioniști ai războiului, înlocuiește oastea feudală. În această edificare a unui stat modern, organizat și eficace, Europa occidentală se află într-un stadiu foarte avansat. Franța și Castilia sînt exemple de state naționale moderne, urmate de Aragon, Anglia sau statele burgunde ale lui Filip I cel Frumos, în schimb, Europa centrală și orientală nu cunoaște acest tip de evoluție. Aici, monarhiile sînt marcate de arhaism. Limitate de puterea marilor familii și de puterile locale, acestea nu dispun de nici un organism administrativ
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea, nici fiul său, Maxi-milian, nu au reușit să redreseze această situație dificilă. Singurul merit al acestuia din urmă este că s-a căsătorit cu moștenitoarea Temerarului, Maria de Burgundia, care i-a adus ca zestre o parte din patrimoniul burgund: Țările de Jos, Luxem-bourg și Franche-Comte. Mai mult, cînd Maria de Burgundia moare, aceste teritorii îi revin fiului său, Filip cel Frumos. În momentul în care jocul dinastiilor naționale, a regulilor succesorale, a căsătoriilor și a moștenirilor pare să ducă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
tendinței unitare a "Casei de Austria". Alianțele matrimoniale succesive ale strămoșilor săi îi permit viitorului Carol Quintul să reunească coroanele imperiale ale Burgundiei, Spaniei, Ungariei și Boemiei. În 1506, moartea tatălui său, Filip cel Frumos, îl pune în posesia teritoriilor burgunde, apoi, în 1516, dispariția bunicului său, Ferdinand de Aragon, îi deschide calea către coroana spaniolă (cu Napoli și Sicilia) și către imperiul său american. În 1519, moartea lui Maximilian îi aduce posesiunile germane ale Habsburgilor și speranța unui titlu imperial
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Habsburgilor apar, încă de la începutul domniei sale, ca niște himere. Pentru a domina Europa occidentală, el intenționează să constituie acel "mare ducat al Occidentului", la realizarea căruia visase și Temerarul. Aceasta presupune să-i smulgă regelui Franței partea sa de moștenire burgundă, dar, mai ales, întregul ducat al Burgundiei. Moștenirea lui Ferdinand de Aragon constituie pentru Carol un atu serios în acest plan. Începînd din 1516, Spania se vede stăpînită de un suveran burgund. Subjugat de proiectele sale legate de "marele ducat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-i smulgă regelui Franței partea sa de moștenire burgundă, dar, mai ales, întregul ducat al Burgundiei. Moștenirea lui Ferdinand de Aragon constituie pentru Carol un atu serios în acest plan. Începînd din 1516, Spania se vede stăpînită de un suveran burgund. Subjugat de proiectele sale legate de "marele ducat al Occidentului", la început, Carol nu consideră noua coroană decît ca unul din mijloacele de a-și realiza ambițiile. Spre marea indignare a noilor săi supuși, el nu manifestă nici o grabă de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de a-și realiza ambițiile. Spre marea indignare a noilor săi supuși, el nu manifestă nici o grabă de a se prezenta în noul său regat și atunci cînd vine aici este însoțit de consilierii săi flamanzi și de curtenii săi burgunzi. Aceștia din urmă au, de altfel, tendința de a considera Spania ca o îndepărtată anexă a statului burgund, capabilă să-i furnizeze noi venituri și noi beneficii. Astfel, arhiepiscopatul de Toledo este atribuit nepotului unui consilier al lui Carol, în timp ce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a se prezenta în noul său regat și atunci cînd vine aici este însoțit de consilierii săi flamanzi și de curtenii săi burgunzi. Aceștia din urmă au, de altfel, tendința de a considera Spania ca o îndepărtată anexă a statului burgund, capabilă să-i furnizeze noi venituri și noi beneficii. Astfel, arhiepiscopatul de Toledo este atribuit nepotului unui consilier al lui Carol, în timp ce miniștrii burgunzi cer subvenții Cortesurilor spaniole. Această politică provoacă opoziția nobilimii catalane gata să încurajeze o revoltă contra
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din urmă au, de altfel, tendința de a considera Spania ca o îndepărtată anexă a statului burgund, capabilă să-i furnizeze noi venituri și noi beneficii. Astfel, arhiepiscopatul de Toledo este atribuit nepotului unui consilier al lui Carol, în timp ce miniștrii burgunzi cer subvenții Cortesurilor spaniole. Această politică provoacă opoziția nobilimii catalane gata să încurajeze o revoltă contra celui pe care îl consideră un suveran străin. Aceste dificultăți din Spania trec pe locul doi în momentul în care, după moartea bunicului său
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și rănit, trebuie să se predea adversarilor săi. Totul este pierdut în afară de onoare... ", scrie el mamei sale în aceeași seară. Dus în Spania, Fran9ois I trebuie să semneze tratatul de la Madrid (1526), în care transpar scopurile lui Carol Quintul: clauzele "burgunde" îl obligă pe regele Franței să renunțe la ducatul de Burgundia, la Flandra și la Artois; în timp ce clauzele "imperiale" îi impun să abandoneze Italia și să accepte să-1 slujească cu fidelitate pe Carol Quintul în cruciada pe care acesta o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dea proiectelor sale un început de materializare, expansiunea luteranismului i le compromite pe plan religios. Răspîndirea Reformei îi servește, în tot cazul, lui François I. Eliberat din Madrid în urma unor tratative costisitoare, imprudentul rege anunță că nu va respecta clauzele "burgunde". François I este susținut de vigoarea neașteptată a sentimentului național. Reunit la inițiativa sa, parlamentul declară că Burgundia reprezintă o parte inalienabilă a teritoriului național. Războiul este deci reluat, dar în condiții cu totul diferite pentru Carol Quintul. Adversarul său
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în urmă administrația teritoriilor germane, este ales rege al romanilor, ceea ce îl transformă în moștenitor de drept al titlului imperial. Fără să revină asupra acestei hotărîri, Carol vrea să-i asigure fiului său, Filip, deja moștenitor al Spaniei, al teritoriilor burgunde și al posesiunilor americane, succesiunea lui Ferdinand. El intenționează de asemenea să asigure în viitor solidaritatea dinastiei Habsburgilor din Spania și din Austria. Dar prinții germani, care au avut tot timpul să regrete alegerea lui Carol Quintul, nu au nici un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din punct de vedere politic: el abdică (1556), confirmă posesia teritoriilor austriece și germane ale Habsburgilor care se vor adăuga coroanelor Boemiei și Ungariei pentru fratele său, Ferdinand, ales în curînd împărat, iar pentru fiul său Filip moștenirea spaniolă și burgundă cu anexa italiană. Se retrage apoi în mănăstirea spaniolă din Yuste unde moare în 1558. Împreună cu el dispare ultimul suveran care a atribuit titlului imperial semnificația lui medievală. Începînd din acest moment, în Europa triumfă particularismul: particularism politic care se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea, o adevărată epocă de aur. Capitolul 9 TENTATIVELE HEGEMONICE ALE HABSBURGILOR ■ Fiul lui Carol Quintul, regele Spaniei, Filip al II-lea este cel mai puternic prinț din Occident. El încearcă să centralizeze posesiunile iberice (Spania și Portugalia), italiene și burgunde. Metalele prețioase venite din America îi permit să finanțeze o armată puternică cu ajutorul căreia, în numele credinței catolice, încearcă să-și impună hegemonia în toată Europa. Învingător al Franței în 1559, zdrobind flota turcească la Lepanto în 1571, el pare a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
astfel în mîinile sale și într-un mod mult mai sigur decît în timpul lui Carol Quintul: marele duce de Toscana este supusul său, iar papa însuși evită cu greutate imixtiunile agenților spanioli. Filip dispune, în sfirșit, de o splendidă moștenire burgundă: cele "șaptesprezece provincii ale Țărilor de Jos". Dar dacă Burgundia lui Carol Quintul guvernase posesiunile Habs-burgilor, în timpul lui Filip al II-lea ea nu este decît o provincie îndepărtată a Spaniei și suportă curînd guvernarea dură a proconsulilor spanioli. Peninsula
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Filip al II-lea părăsește Țările de Jos și nu mai revine aici. Sora sa vitregă, Margareta de Parma este cea care guvernează asistată de cardinalul Granvelle. Interesat și plutocrat, acesta din urmă provoacă opoziția nobililor olandezi. Membri ai ordinului burgund al Lînii de Aur, contele de Egmont și Wilhelm de Nassau, prinț de Orania, se fac purtătorii de cuvînt ai insatisfacției unei nobilimi ale cărei motive de nemulțumire sînt numeroase: prezența garnizoanelor spaniole în orașele Flandrei și Valoniei, introducerea iezuiților
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în Olanda, zone care deși făcuseră parte din Imperiul Roman erau insuficient romanizate (cu insule celtice și cu germanici stabiliți de multă vreme), francii au dat naștere unor formațiuni statale în care elementul germanic a învins. Un alt trib germanic, burgunzii, s-a stabilit în sud-estul Franței, de unde și-a extins stăpînirea în regiunile învecinate și a ocupat teritoriul de la Geneva și pînă la Marea Mediterană, teritoriu în care s-au format dialectele din grupul franco-provensal. Statul întemeiat de burgunzi nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În afară de Casa voastră nu văd nici o altă casă domnitoare destul de puternică și de Înțeleaptă ca să Înțeleagă mersul timpului și să ducă politica ce se impune astăzi. Venețienii vor să fie aliați credincioși ai Înălțimilor Voastre. Ei salută alianța voastră cu burgunzii și planurile de căsătorie cu prințesa burgundă. și la Curtea acestora au bune legături, deci posibilitatea de a afla ce se petrece acolo. „Principii Zähringer pot să conteze pe prietenia și loiali tatea noastră“, mi-a spus. și cred că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
casă domnitoare destul de puternică și de Înțeleaptă ca să Înțeleagă mersul timpului și să ducă politica ce se impune astăzi. Venețienii vor să fie aliați credincioși ai Înălțimilor Voastre. Ei salută alianța voastră cu burgunzii și planurile de căsătorie cu prințesa burgundă. și la Curtea acestora au bune legături, deci posibilitatea de a afla ce se petrece acolo. „Principii Zähringer pot să conteze pe prietenia și loiali tatea noastră“, mi-a spus. și cred că aceste cuvinte nu sunt lipsite de importanță
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
da, totdeauna a fost o fire curioasă. Rece și calculat, fără să facă nimic până nu se gândește de zece ori. Ticăloșii, toți Încheie căsătorii avantajoase, care le aduc teritorii și putere. Bertold cu Welfa Sophia, Conrad țintește la moștenitoarea burgundă, așa se vorbește peste tot. Satana asta blestemată, care m-a despuiat de bunul meu... Acum le mai trebuie și Zürichul... Da, ai dreptate, bas tarda trebuie să moară cât se poate de curând. Sau mai degrabă să se căsătorească
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
suliță Între umeri. Ar rămâne numai Conrad. Nu e un fricos, ce-i drept, dar luptă numai atunci când n-are Încotro. Totuși, e și el muritor. Dacă nu moare găurit de sabie, poate sfârși altfel... Chiar dacă se căsătorește cu prințesa burgundă, cum se vorbește, și dacă face un copil nu-i mare nenorocire. Un prunc e lesne de Înlăturat. și burgunzii sunt prea departe ca s-o poată apăra pe Clémence a lor, pe care văd că nu se grăbesc s-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Încotro. Totuși, e și el muritor. Dacă nu moare găurit de sabie, poate sfârși altfel... Chiar dacă se căsătorește cu prințesa burgundă, cum se vorbește, și dacă face un copil nu-i mare nenorocire. Un prunc e lesne de Înlăturat. și burgunzii sunt prea departe ca s-o poată apăra pe Clémence a lor, pe care văd că nu se grăbesc s-o trimită Încoace. Sau poate nu se gră bește el cu nunta... Toată lumea știe că se gândește de trei ori
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a aflat niciodată... Părerile sunt Împărțite. Fapt e că după dreptul bisericesc perechea era de două ori adul teră și, bineînțeles, papa și-a trimis de-ndată legatul ca să-i excomunice pe cei doi păcătoși. Legatul, Hugo de Die, era burgund, și clerul francez nu-l vedea cu ochi buni. Exco mu nicarea a fost privită ca un amestec În jurisdicția Bisericii francilor, care s-a arătat totdeauna foarte hotărâtă să-și apere autoritatea În propria țară. Astfel că, de Îndată ce burgundul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
burgund, și clerul francez nu-l vedea cu ochi buni. Exco mu nicarea a fost privită ca un amestec În jurisdicția Bisericii francilor, care s-a arătat totdeauna foarte hotărâtă să-și apere autoritatea În propria țară. Astfel că, de Îndată ce burgundul a pronunțat hotărârea de excomunicare, episcopii francezi s-au Întrunit Într-un conciliu la Reims, unde au votat În favoarea regelui. Au fost dezbateri furtunoase, episcopii s-au certat zile și nopți până au ajuns În sfârșit la o Înțelegere. Formularea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și, în felul acesta, se asigura liniștea pentru o parte imensă a hotarului Imperiului Otoman. Restul Europei nu conta în planurile sultanului. Anglia era ruinată de Războiul celor două Roze, iar Franța și Imperiul Romano-German își concentrau atenția în jurul războiului burgund. Apelurile papei Sixt al IV-lea nu găsesc nicăieri o primire favorabilă. Luând, totuși, măsuri pentru protejarea strâmtorilor, Mahomed al II-lea își concentrează toate eforturile pentru organizarea campaniei împotriva Moldovei, dar boala sultanului se agravează în primăvara anului 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ordin local. În Franța, Ludovic al XI-lea duce lupte și o activitate diplomatică inteligentă urmărind consolidarea puterii regale. Țara este pândită de un mare pericol, atunci când Eduard al IV-lea, regele Angliei, se înțelege cu Carol Temerarul, ducele Burgundei, ca să atace Franța. Eduard debarcă la Calais, în 1475. Ludovic îl convinge să se întâlnească la Picquigny, în august, și, în urma discuțiilor avute și în schimbul unei sume substanțiale de bani, Eduard se întoarce acasă. Neînțelegeri cu caracter local care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]