695 matches
-
de Sextil Pușcariu, bunăoară - ori topica enunțurilor, cât fixații snoabe, cu precădere latinomania, formele corupte, citatele maltratate, sintagmele aberante, poncifele contribuie la portretizarea satirică. În numele personajelor (Romulus Țopârlan, Danton Păstărnac, Decebal Zăbăilă, Hercules Bețigaș ș.a.) urcă ceva din sevele comediei burlești aflate în subsolul Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu. G. Călinescu detecta la B., descendent al lui Victor Vlad Delamarina întru ilustrarea umorului dialectal, tocmai „burlescul lingvistic”. Deși multe dintre spumoasele lui „momente” par a fi replici la paginile dedicate de I. L
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
În numele personajelor (Romulus Țopârlan, Danton Păstărnac, Decebal Zăbăilă, Hercules Bețigaș ș.a.) urcă ceva din sevele comediei burlești aflate în subsolul Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu. G. Călinescu detecta la B., descendent al lui Victor Vlad Delamarina întru ilustrarea umorului dialectal, tocmai „burlescul lingvistic”. Deși multe dintre spumoasele lui „momente” par a fi replici la paginile dedicate de I. L. Caragiale lui Marius Chicoș Rostogan, distanța e mare. La scriitorul ardelean, învățătorul, preotul au manii inofensive și sunt priviți cu îngăduință și compasiune. Câteva
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
imperiul agresivității și al hazardului, dincolo, în Albala, maternei Felicia nu-i lipsește o anumită agresivitate a geloziei, după cum nu lipsesc nici accidentele ori catastrofele domestice. Deosebirea e că în timp ce la Dealu Ocna ele sunt grotești, la Albala sunt hazlii, burlești. Or, diferența dintre burlesc și grotesc nu este de ordinul opoziției, ci de acela al vecinătății. Poate că sărbătorirea Ajunului de Crăciun la 21 decembrie sugerează tocmai faptul că, în cadrul general al unei opoziții, regimul mai profund al lucrurilor este
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
hazardului, dincolo, în Albala, maternei Felicia nu-i lipsește o anumită agresivitate a geloziei, după cum nu lipsesc nici accidentele ori catastrofele domestice. Deosebirea e că în timp ce la Dealu Ocna ele sunt grotești, la Albala sunt hazlii, burlești. Or, diferența dintre burlesc și grotesc nu este de ordinul opoziției, ci de acela al vecinătății. Poate că sărbătorirea Ajunului de Crăciun la 21 decembrie sugerează tocmai faptul că, în cadrul general al unei opoziții, regimul mai profund al lucrurilor este acela al alunecării și
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
ca B., meritul romancierului fiind acela de a o face într-o manieră de o mare consistență artistică. Ca și substanța, modalitatea literară a romanului funcționează prin deviere și, mai ales, prin amestec între opuși. Se deviază dinspre grotesc spre burlesc, dinspre baroc spre parodic, dinspre sensul aproximat spre un alt sens aproximat, și se împletesc inextricabil realul cu imaginarul, adevărul cu minciuna, fantasticul cu banalul, tonul farsei cu tonul tragic, artificiul cu autenticitatea, livrescul cu senzorialul, pentru captarea în frază
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung să creeze un tip, deși intenția e vădită (Jelbaru, Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul Patriii, unde apare un personaj burlesc de prostănac, se rostește la un moment dat o replică mai târziu celebră sub pana lui I. L. Caragiale („Mă rog, domnilor, să aveți nițică răbdare”). Aspirant la deputăție aduce în scenă un demagog care îl prevestește pe Cațavencu. Cu nelipsita
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
ideea generală de frumusețe), generalizarea și abstractizarea (reducerea cadrului operei la doar câteva fragmente reprezentative pentru noțiunea urâtului). Această limită este adesea depășită, în special în operele literare, prin utilizarea unor tehnici de evidențiere a aspectelor fenomenului comic: spiritul, umorul, burlescul, grotescul și ironia. Sisteme consolidate pe baza unor motive și metode artistice variate (de la inversiune, repetiție până la aspecte ale redactării propriu-zise și utilizarea unei terminologii ce implică efectul comic), aspectele acestei categorii estetice includ tratarea dintr-o anumită perspectivă a
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
În patio. — Eu mă duc să mă cațăr pe unul din poneii ăștia cât Îi aduni tu pe copii, Îi spuse Zurito. Din spate se auziră clopoțeii de pe catârii aduși să care taurul mort afară. Membrii cuadrillei, care urmăriseră spectacolul burlesc de pe coridorul dintre barrera și primele locuri se-ntorseseră și acum stăteau de vorbă, adunați În grup, sub bec. Un puști frumușel, Într-un costum argintiu cu portocaliu veni spre Manuel zâmbind: — Eu sunt Hernandez, spuse, Întinzându-i mâna. Manuel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
întârziere intervenită între paragrafe, pentru a-mi informa cititorul că tocmai m-am sculat după nouă săptămâni de zăcut la pat cu o hepatită acută. (Vedeți ce înțeleg prin „lenjerie intimă“? Ultima mea remarcă este, din întâmplare, un rând din burlesca Minsky: „Banana de dedesubt: Am zăcut nouă săptămâni la pat cu o hepatită zdrobitoare“. „Banana de deasupra: Cu care dintre ele, fericitule? Amândouă fetele Hepatita sunt încântătoare.“ Dacă ăsta e așteptatul meu certificat de sănătate, dați-mi voie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
uimită cum de putusem să trăiesc fără asta în toți acești ani. Trebuie să fi fost o scenă destul de comică - micul pretendent ridicându-se pe vârfuri ca să ajungă la doamna lui de vârstă mijlocie, bicicleta căzând la pământ. Dar elementul burlesc al primei lor îmbrățișări pare să-i fi scăpat întotdeauna Shebei. Dacă își dăduse seama totuși, n-a spus-o niciodată. În schimb vorbea despre căldura lui Connolly, despre mirosul lui de săpun, despre părul aspru de la ceafă, despre textura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
necesare încadrării perfecte în rolul social. Materialului comic al lui Caragiale i s-a potrivit bine tehnica veche a paiațeriei, după cum indică cel dintâi Paul Zaiafopul. S-a observat că gustul pentru formele vechi ale comicului este și „gustul pentru burlesc și caricatură, pentru tehnica paiațeriei și a oricărei modalități a teatrului popular”<footnote I.Constantinescu, op. cit., p. 70. footnote> , Caragiale aparținând mimus-ului greco-latin. Acestor idei li se mai poate adăuga aceea că însuși Caragiale întrebuințează în locul termenului „personajele” pe acela
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
un aspect important în producerea comicului, întrucât acestea au capacitatea de a parodia, “prin lipsa de măsură subiectivă, urâțenia întâmplării nefaste și a arbitrarului său. Întâmplătorul și arbitrarul se înalță de la urât la trasfigurarea comică prin bizar și baroc, prin burlesc și grotesc”. Fiecare dintre aceste forme păstrează o proporție considerabilă de urâțenie, dar fiecare are capacitatea de a se transforma în comic. De altfel, “în comic este implicat un urât ca negație a frumosului, la rândul lui negat de comic
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
și gluma macabră, știut fiind faptul că urâtul nu poate fi dominat decât dacă este tratat într-un registru comic. „Lupta dintre carnaval și post” P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc - gesturi indescriptibile
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
că urâtul nu poate fi dominat decât dacă este tratat într-un registru comic. „Lupta dintre carnaval și post” P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de “exuberanța parodică a arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc - gesturi indescriptibile, înclinări, salturi, grimase și farse - prezintă
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
arbitrarului” specifică burlescului. În interpretarea lui Al. Ciorănescu, burlescul “își propune ecuații între abstract și concret - dar un concret ales la nivelul cel mai scăzut cu putință - reunind nobilul cu grotescul și frumosul cu urâtul” (Barocul sau descoperirea dramei). Repertoriul burlesc - gesturi indescriptibile, înclinări, salturi, grimase și farse - prezintă interes atâta timp cât aceste elemente specifice pantomimei sunt în mișcare și în contrast cu ambianța lor. Pantomima, caricatura veselă sau vodevilul comic sunt îndrăgite mai ales din cauza aspectului lor parodic. Spre a exemplifica, amintim natura
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Paradoxul lor ar putea fi formulat astfel: eliberează și creează anxietate simultan. Datorită impactului caracteristic al urâtului, șocului instantaneu pe care îl cauzează, urâtul este adesea utilizat ca o armă agresivă. Se găsește frecvent în contexte satirice, parodice, ironice, absurde, burlești, ca și în invectiva pură. Efectul său șocant poate fi utilizat, de asemenea, pentru a zăpăci și dezorienta, dar și pentru a educa cititorul într-un timp scurt, pentru a-i zdruncina căile obișnuite de percepere a lumii și a
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
găleata de nu găseai un taxiu), nici transpirație, nici nevroză, nici citronadă, nici așteptare cu migrene, ci era liniște și ici-colo câte un hohot de râs. Doamne, cât am putut să râdem, tu, Zare! Ce posturi! Eu primisem Rio della Burlești, un sat care, dacă te gândești bine, nici nu-i așa de departe de București unde aș vrea eu să mă Înscriu anul viitor la engleză-fără frecvență. Și dacă ai ști tu, Zare, ce fericită aș fi să știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de București unde aș vrea eu să mă Înscriu anul viitor la engleză-fără frecvență. Și dacă ai ști tu, Zare, ce fericită aș fi să știu că Îmi răspunzi la această scrisoare și că voi sta totuși În mica localitate Burlești mai multă vreme În așteptarea ta. Ceva poate urgent schimba totul În cenușă și nisip. Nici nu bănuiești la ce mă refer - un fel de carnețel bleu sau maron sau roșu cu formă de notes și cu litere aurii ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
urgent schimba totul În cenușă și nisip. Nici nu bănuiești la ce mă refer - un fel de carnețel bleu sau maron sau roșu cu formă de notes și cu litere aurii ar fi În stare să mă despartă definitiv de Burlești și de tine. Îți dai seama? Și noi Încă n-am apucat să facem dragoste! Mi-e rușine dacă ghicești ce facem acum, aici, noi, „my family“ și alți „prieteni“. Ne certăm pe chestia asta Înainte de masă, iar după - ștrand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că indignarea sau admirația pot să apară În orice descriere de fapte istorice, dar că ele nu trebuie niciodată să țină loc de explicație, dar... dacă totuși facem loc indignării și admirației, de ce am ezita să facem loc și ironiei, burlescului, tuturor celorlalte sentimente care pot apărea În timpul descrierii? Gândiți-vă puțin la colinde, domnule profesore! Ce fel de istorie este aceea din textul colindelor decât una exactă și sentimentală? Și scrisă (spusă, mai bine zis) de poporul Însuși! Și spusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îl chema pă meșteru ăla, și pă urmă m-am mutat din nou: pă Mihai Brabu, la fabrica Oțet-Coco. Când eram acolo am recrutat și atunci mi-a venit așa să-mi caut o nevastă și am venit aici, În Burlești (arată cu mâna În direcția unui sat pe care Gelu are de gând să-l viziteze din nou) și m-am Însurat cu una Speranța, era Învățătoare și m-am gândit să m-apuc dă plugărie. Bietu ta-su, săracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
largi, chiar dacă ale aceluiași cuvânt. Continuă să se servească de prima imagine, cea mai concentrată și, deci, În mod fatal mincinoasă. Se numește Radu A. Grințu. S-a născut În anul 1949 și nu știe unde. A crescut În satul Burlești unde a fost Îngrijit de o femeie uscățivă și tăcută căreia el Îi spunea mamă. Această femeie avea un frate În orașul București. El Îl credea unchi. I se spunea Vergu. Când ultima lui „mamă“ a fost găsită moartă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cinstit, al omului care o ajutase. Văzuse apoi că se află pe rampa de mărfuri a unei gări micuțe și că În jur nu e decât câmp. Deja avea ochii umezi când Îl Întrebase pe impiegat de drumul spre satul Burlești. Plânsese apoi tot timpul cât se luptase cu noroiul de-a lungul drumului desfundat care Începea chiar vizavi de rampa de mărfuri. (Vis-à-vis, dacă vă place mai mult!) Când văzuse satul Înaintând pe sub ceața din vale ca o procesiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fi Înțeles mai bine sfaturile ce i se dădeau. Era originar din Moldova, dar făcuse școala de pădurari pe undeva pe la Râmnicu Vâlcea. La terminarea școlii alesese postul de paznic de vânătoare la această pădure mică și veche din apropierea statului Burlești, În plină câmpie, „rămășiță din uriașul codru al Vlăsiei“, cum le spunea Ana țâncilor ei din clasa Întâi. De obicei aducea cu el o sticlă de țuică de prune și, cât stăteau ei de vorbă și o degustau, el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așa de complicat. Problema e să aflu acum de ce ea, de pe la Începutul lui iunie, refuză să-l mai vadă pe Gelu, se ascunde de el, nu-i deschide când el vine și bate la ușa mansardei, preferă să stea la Burlești, la bătrânul care-o ține În gazdă, deși e vacanță și la școală n-are nimic de făcut. Dar, cu toate că vrea să afle, Grințu se trezește că vorbește mai mult despre el. Nu pune Întrebări, ci se destăinuie. (Prima surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]