1,535 matches
-
București), poet și publicist. Este fiul lui Urs Soricu, mic proprietar. Urmează la Brașov gimnaziul grec-oriental (1902-1903), este o vreme student al Facultății de Drept din Cluj, iar între 1907 și 1910 frecventează cursurile Facultății de Litere din București, ca bursier al Casei Școalelor. Devine profesor de limba română la Gimnaziul „Carol II” din Câmpulung (1912-1916). Deși suferea de tulburări de vedere, participă, la cerere, la primul război mondial, luptând pe frontul din Moldova. Ulterior va funcționa la Gimnaziul „Principesa Ileana
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
pe care Îl va aduce În 1843 la Lahore. 197. Detalii În studiul introductiv. 198. Honigberger nici măcar nu mai menționează traversarea Canalului Mânecii: facilitatea transbordării era deja cunoscută tuturor. Și românilor - lui Petrache Poenaru, Ion Ghica sau altor agenți diplomatici și bursieri - le devenea familiară, iar după 1850 Alecsandri nota: „Comunicațiile Între Paris și Londra se fac astăzi cu mare răpegiune. Zece ore sunt de ajuns spre a te transporta din capitala Franței la Calais, de la Calais pe marea la Douvres, și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Maupassant (Aventura din tren, Doamna Hermet, Odinioară, Între dragoste și moarte), Jack London (Șansa, Un subiect de piesă), Honoré de Balzac (Un amor în tren, Accidentul), Leonid Andreev (Râsul, Revoluționarul), André Maurois (În zăpadă), Luigi Pirandello (Gandelora), Miguel de Unamuno (Bursierul), Knut Hamsun (Alexandru și Leonarda), Arthur Conan Doyle (Otrava salvatoare), Arkadi Avercenko (O femeie frumoasă), Alexandr Kuprin (Visul lui Cezar), Karel Capek (Ghicitoarea) ș.a. Colaborează cu scrieri în proză Ruxanda Berindei Mavrocordat (Tania), Aurel Ganea (Jocul servietelor, Cazul Marienfeld), Paul
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
literatură română, literatură comparată și teoria literaturii (ulterior devenită Catedra de etnologie), între 1994 și 1998 decan al Facultății de Litere a Universității „Dimitrie Cantemir”, filiala din Târgu Mureș, iar din 2000 cercetător la Institutul „Arhiva de Folclor” al Academiei Române. Bursier Fulbright la University of Washington, Seattle (1976-1978) și University of California, Los Angeles (1984-1986), va beneficia și de specializări la Budapesta (1981), Roma (1994) și Szeged (2000). Și-a susținut doctoratul cu teza Poezia de nuntă în folclorul românesc (1997
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
SLUȘANSCHI, Barbu (13.III.1908, Vinița, Ucraina - 13.I.1993, București), poet, publicist și traducător. Este fiul Corneliei Slușanschi (n. Berariu), pedagog, și al lui Emilian Slușanschi, avocat. Student la Universitatea din Cluj (1926-1930), în 1931 devine bursier al Statului francez la Universitatea din Strasbourg, apoi bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses (1932-1933). Întors în țară, va funcționa ca profesor la liceul evreiesc din Cernăuți, iar în perioada 1940-1960 la mai multe școli din București, între care liceele
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
în decembrie 1919 la Iași, unde se stabilește și unde va absolvi Facultatea de Filosofie și Drept (1924). Profesează ca avocat și secretar al Rectoratului Universității din Iași. Remarcat de Nicolae Iorga, își continuă studiile în Franța, la Sorbona, ca bursier al Școlii Române timp de cinci ani, obținând doctoratul în drept. În 1930 a făcut parte din delegația la Congresul minorităților de pe lângă Societatea Națiunilor de la Geneva; o vreme este profesor la École pour la Propagation des Langues Étrangères en France
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
Gheorghe Todoran, profesor. Urmează la București Liceul „Mihai Viteazul”, luându-și bacalaureatul în 1963, și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1968. Lucrează ca redactor la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1971-1973), „Flacăra”(1973-1974) și „Luceafărul” (1974-1980). A fost bursier în Franța și în Republica Federală Germania (1979, 1980, 1981). Publică primele versuri la revista „Amfiteatru”, în 1967. Debutul editorial îl reprezintă volumul Mic tratat de glorie (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor). La începutul anilor ’80 ia atitudine împotriva politicii opresive
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Iași, la școala normală de la Trei Ierarhi, iar din 1844 la Academia Mihăileană. Fusese înmatriculat Vasile Alesandrescu, după prenumele tatălui, mult mai târziu adăugându-și patronimul Urechia (Urechiă, Ureche), când își va atribui o descendență din familia cronicarului Grigore Ureche. Bursier la Paris, își ia bacalaureatul în 1856 și se înscrie la Sorbona pentru a obține licența în litere. Ca militant unionist, este director al gazetei „Opiniunea” (Paris), susținând aici, ca și în alte publicații de limba franceză, legitimitatea emancipării sociale
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
1984-1987), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (1988-1991), ulterior intră în învățământul universitar ca asistent la Facultatea de Litere. Funcționează și ca lector de limba română la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1994-1997), e bursier și lector la Universitatea din Antwerpen (2000), bursier al New Europe College (2000-2001). Redactor-șef adjunct (1993-1994), redactor-șef (din 1998) la revista „Dilema”, este între timp redactor-șef al Editurii Fundației Culturale Române (1997-1998). A debutat în 1982 la
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
Istorie, cu tema Haretismul În societatea românească la cumpăna secolelor XIX-XX. Adrian-Bogdan Ceobanu: asistent cercetare la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; doctorand la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cu o teză despre Relațiile politico-diplomatice româno-ruse 1878-1893; bursier Erasmus Student Placement la Universitatea din Angers (Franța, 15 februarie-15 mai 2010); a coordonat Împreună cu Paul Nistor volumul Diplomație și destine diplomatice În lumea românească, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2011; domenii de interes: istoria și teoria relațiilor internaționale, diplomația
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
raporturile politice româno-polone, În context internațional (secolele XIV-XIX), interferențe politice și ideologice În Europa Centrală și de Est. Gheorghe Cliveti: profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; bursier DAAD (Germania, München, Frankfurt am Main, 1990), bursier Fulbright-Visiting Profesor (SUA, Universitatea Statului Nebraska-Ohama, 1990-1991); cărți de autor: România și Puterile Garante 1856-1878, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 1988; România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura „Axis”, 1997; Concertul
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
interferențe politice și ideologice În Europa Centrală și de Est. Gheorghe Cliveti: profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; bursier DAAD (Germania, München, Frankfurt am Main, 1990), bursier Fulbright-Visiting Profesor (SUA, Universitatea Statului Nebraska-Ohama, 1990-1991); cărți de autor: România și Puterile Garante 1856-1878, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 1988; România și crizele internaționale 1853-1913, Iași, Editura „Axis”, 1997; Concertul european. Un experiment În relațiile internaționale din secolul
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
și culturală a Principatelor Române și a României moderne În intervalul 1832-1918, istoria minorităților etnice. Andi Mihalache: cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași; doctor În istorie cu teza Discurs istoric și ideologie În România „democrației populare” (2001); bursier Europa Institut (1999) și Open Society ArchivesBudapesta (2000); bursier al Fundației Alexander von Humboldt (Germania, München, 2004, 2005); cercetător invitat la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Franța, 2006); coeditor al Anuarului Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, numerele 1998-2009
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
relații internaționale, teorie politică. Sergiu Musteață: conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library and Collection, Washington, DC (2010); Universitatea din Maryland, SUA (bursier Fulbright, 2007), Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main, Germania (bursier Humboldt, 2006, bursier DAAD, 2008), Georg Eckert Institut, Braunschweig, Germania (2002, 2003, 2006, 2007, 2009, 2011); cărți de autor: Populația spațiului pruto-nistrean În secolele VIII-IX, Chișinău, Editura
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library and Collection, Washington, DC (2010); Universitatea din Maryland, SUA (bursier Fulbright, 2007), Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main, Germania (bursier Humboldt, 2006, bursier DAAD, 2008), Georg Eckert Institut, Braunschweig, Germania (2002, 2003, 2006, 2007, 2009, 2011); cărți de autor: Populația spațiului pruto-nistrean În secolele VIII-IX, Chișinău, Editura Pontos, 2005; Cum să elaborăm și analizăm manualele școlare, Chișinău, Editura Cartdidact, 2006
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library and Collection, Washington, DC (2010); Universitatea din Maryland, SUA (bursier Fulbright, 2007), Römisch-Germanische Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main, Germania (bursier Humboldt, 2006, bursier DAAD, 2008), Georg Eckert Institut, Braunschweig, Germania (2002, 2003, 2006, 2007, 2009, 2011); cărți de autor: Populația spațiului pruto-nistrean În secolele VIII-IX, Chișinău, Editura Pontos, 2005; Cum să elaborăm și analizăm manualele școlare, Chișinău, Editura Cartdidact, 2006; Protecția patrimoniului arheologic
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
agronom. Urmează la București școala elementară în cadrul Liceului „Dimitrie Cantemir” (1954- 1960), apoi cursurile Liceului „Iulia Hasdeu” (1960-1964). Absolvent, în 1969, al Facultății de Comerț, secția comerț exterior, a Academiei de Studii Economice bucureștene, își definitivează studiile în Franța, ca bursier ONU, la Institutul de Comerț Exterior și la Institutul de Înalte Studii Politice din Paris (1971-1972). Obține doctoratul în economie în 1987, cu teza Teorii actuale cu privire la relațiile economice internaționale. Cercetător științific la Institutul de Economie Mondială din București (1969-1973
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
, Mihail (2.X.1841, Tiur, j. Alba - 16.VII.1918, Râmnicu Vâlcea), estetician și traducător. Fiu de țărani, S. a urmat liceul la Blaj, apoi Academia de Drept din Sibiu, ca bursier al Astrei, al cărei membru devenise din 1867 și căreia îi va dona o bună parte din manuscrisele sale. Își întrerupe studiile după numai un an, trece munții și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
dar nu neapărat și a efectului acesteia în asigurarea succesului proiectului) celor cu stocuri mari de capital uman, fie prin descurajarea celorlalți membri ai comunității de a participa alături de aceștia. Studiul a fost realizat în perioada 2004-2005, când am fost bursier al Colegiului Noua Europă. Programele de interes național sunt definite de MMSSF ca fiind „acele programe care contribuie la realizarea obiectivelor de reformare a sistemului de servicii și instituții destinate îngrijirii, protecției și promovării drepturilor tuturor copiilor și la asigurarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puteau să fie respinși cei ai căror părinți participaseră la războiul antisovietic. Cum cei din păturile sociale agreate aveau greutăți materiale și erau și dezavantajați cultural, s-au instituit contracte pentru burse cu mari întreprinderi ori cu sfaturile populare. Acești bursieri urmau să se încadreze după absolvire în acele instituții, respectiv într-un post din cele dependente de sfaturile populare. Pentru a li se putea asigura admiterea, acești viitori bursieri fie beneficiau de o sesiune de admitere specială, fie erau admiși
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
permitea accesul băieților în căminele fetelor (sau invers). Într-o vreme se interzicea rămânerea în cămin diminețile, lucru bun într-o privință: îi obliga pe cei ce n-aveau cursuri să se ducă la bibliotecă. Asistența medicală era gratuită și bursierii beneficiau de bilete gratuite pe CFR pentru cele două vacanțe. Dacă, ținând cont de situația economică a țării, putem considera acceptabile condițiile de trai, nivelul mediu de pregătire a studenților a fost scăzut, iar la unele facultăți cu profil umanist
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1897, Puiești, j. Vaslui - 21.VI.1982, Iași), comparatist, critic și istoric literar. Este fiul Aspasiei (n. Pavelescu) și al lui Ioan G. Popa, învățător, și frate cu dramaturgul Victor Ion Popa. Urmează școala primară din Călmățui-Tecuci (1903-1907) și devine bursier al Liceului Internat din Iași (1907-1915). După absolvire, fiind elev la Școala Militară, participă ca voluntar la războiul din 1916-1918; avansat sublocotenent, ia parte la campaniile de la Mărășești și Oituz, fiind de trei ori decorat (1923, 1924 și 1931). Student
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
cu mențiunea magna cum laude. În 1923 susține la București examenul de capacitate, în urma căruia este numit profesor titular la Seminarul „Veniamin” din Iași. Între 1924 și 1931 studiază la Paris, ca membru al Școlii Române din Franța, apoi ca bursier al Ministerului Educației Naționale. Urmează cursuri la Collège de France, Sorbona, École Pratique des Hautes Études, École Normale Supérieure, documentându-se în marile biblioteci pariziene în vederea doctoratului. Lucrează sub îndrumarea unor profesori de renume, precum Fernand Baldensperger, Paul Hazard, Gustave
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
ziarul „Făclia”, iar în 1963 îi apare cea dintâi poezie în „Steaua”. Prima carte, Umbria, este publicată în 1971, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost bursier în Italia, la Perugia (1976, 1978). I s-au decernat mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor (1979, 1997), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1989). Încă de la volumul de debut, Umbria, se pot discerne la P. două tendințe sau
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
timp de un an, urmează Școala Politehnică din capitală, în 1890 își dă bacalaureatul și devine student la Facultatea de Științe a Universității ieșene; își va lua licența în matematică și fizică în 1895. În 1891 intră, la Iași, ca bursier la Școala Normală Superioară, unde îl are coleg pe G. Ibrăileanu. Din 1894 până în 1928 își exercită vocația de om de catedră: suplinitor la Bârlad (1894-1895), profesor la Curtea de Argeș (1895-1897), Vaslui (1897-1899), unde primește și funcția de director, Tulcea (1899-1904
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]