2,949 matches
-
sanitaro-antiepidemice locale. Articolul 13 Unitățile socialiste care au exploatări agricole și forestiere sînt obligate să-și formeze brigăzi și echipe de muncitori instruiți pentru combaterea dăunătorilor și bolilor. Capitolul 4 Carantină fitosanitara Articolul 14 Pentru preîntîmpinarea răspîndirii dăunătorilor, bolilor și buruienilor periculoase culturilor agricole și sectorului forestier, pentru lichidarea focarelor acestora și pentru a se opri introducerea în țară a dăunătorilor, bolilor și buruienilor periculoase, se instituie carantină fitosanitara. Ministerul Agriculturii are dreptul, prin organele sale de carantină, de a aplica
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
pentru combaterea dăunătorilor și bolilor. Capitolul 4 Carantină fitosanitara Articolul 14 Pentru preîntîmpinarea răspîndirii dăunătorilor, bolilor și buruienilor periculoase culturilor agricole și sectorului forestier, pentru lichidarea focarelor acestora și pentru a se opri introducerea în țară a dăunătorilor, bolilor și buruienilor periculoase, se instituie carantină fitosanitara. Ministerul Agriculturii are dreptul, prin organele sale de carantină, de a aplica sau ridică măsurile de carantină fitosanitara pe terenurile unde va fi cazul și va impune sau va lua măsurile de combatere sau lichidare
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
înmulțire agricole și forestiere, sînt obligați a aplica toate măsurile de combatere indicate de organele de carantină fitosanitara. În cazul cînd deținătorii nu au aplicat de loc sau la timp măsurile de combatere și se constată prezenta dăunătorilor, bolilor și buruienilor de carantină, aceste măsuri vor fi aplicate de către organele de protecția plantelor în contul deținătorilor. Organele de protecția plantelor autorizate pot da altă destinație materialului infestat sau infectat sau să ia măsuri de distrugerea lui. Ministerul Agriculturii nu va plăti
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
materialul distrus sau pentru celelalte pagube pricinuite, dacă există culpă sau neglijență din partea producătorilor respectivi. Articolul 17 Prin ordinul Ministrului Agriculturii se pot reglementa transporturile de produse agricole, pentru orice uz, infectate sau infestate de dăunători, boli sau semințe de buruieni de carantină. Articolul 18 Plantele, părțile de plante, semințele, fructele și orice alte produse agricole și forestiere, care fac obiectul importului, exportului și tranzitului pe teritoriul țării sînt supuse obligatoriu controlului fitosanitar. Organizarea acestui control fitosanitar, precum și măsurile de carantină
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
Consiliul Central al Sindicatelor vor da instrucțiuni privind măsurile de protecția muncii. Capitolul 6 Dezvoltarea cercetărilor științifice, pregătirea cadrelor, propagandă Articolul 26 Pentru aplicarea în cele mai bune condiții a mijloacelor de prevenirea și combaterea dăunătorilor, bolilor, fanerogamelor parazite și buruienilor de carantină ce s-au adaptat la specificul țării noastre, pentru urmărirea biologiei dăunătorilor, agenților patogeni care produc boli la plante, a fanerogamelor parazite și a buruienilor de carantină, pentru stabilirea de noi mijloace de luptă împotriva acestora și pentru
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
bune condiții a mijloacelor de prevenirea și combaterea dăunătorilor, bolilor, fanerogamelor parazite și buruienilor de carantină ce s-au adaptat la specificul țării noastre, pentru urmărirea biologiei dăunătorilor, agenților patogeni care produc boli la plante, a fanerogamelor parazite și a buruienilor de carantină, pentru stabilirea de noi mijloace de luptă împotriva acestora și pentru îndrumarea producției de produse chimice, aparate și mașini necesare în protecția plantelor și pădurilor, se vor întări unitățile existente pe lînga Institutul de Cercetări Agronomice, Institutul de
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
față și ale instrucțiunilor și ordinelor date de Ministrul Agriculturii, Ministrul Silviculturii și Ministrul Gospodăriilor Agricole de Stat pentru aplicarea acestui Decret, precum și ale hotărîrilor și dispozițiilor Consiliului de Miniștri privind prevenirea și combaterea dăunătorilor, bolilor, fanerogamelor parazite și a buruienilor de carantină din culturile și plantațiile agricole și forestiere, sînt obligatorii pentru toate organele de stat și celelalte instituții de stat și cooperatiste, pentru organizațiile obștești, precum și pentru toți locuitorii țării. Articolul 30 Acele încălcări ale dispozițiilor prezentului Decret, care
DECRET nr. 697 din 31 decembrie 1956 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor în R.P.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106162_a_107491]
-
Pișcat de furnici la umbra plopului, el se asemuiește unui alt Prometeu chinuit de vultur (151). Invidios pe vicleanul fecior al lui Laerte care a înghițit atâtea spete de berbeci în pribegia lui fatală (207), e dispus să culeagă orice buruiană spre a-și ostoi foamea și își compară situația cu a gânditorilor elini care și-au legat soarta de o plantă, Socrate și Pitagora: Și de-aș fi fost măcar cine știe ce mare filosof grecesc! Aș fi mâncat, fără multă vorbă
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
unei rețele de socializare. În legătură cu Nicoleta Luciu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Iași are o nelămurire: "Sunt curios cine se ocupă de educația celor patru copii, sau i-a fătat în lume, are unguru bani și gata vor crește precum buruienile pe marginea șanțului????" "Curvă obosită"
Mihaela Rădulescu și Nicoleta Luciu, umilite de un funcționar public () [Corola-journal/Journalistic/45828_a_47153]
-
grea a reveriei provacate de aderența excesivă la viu. Spiritualul însuși primește determinații ale bolboroselilor palustre: „îngerul vorbește în mine cu voce de broască/ și cu voce de pasăre/ vai, cum voi îndrăzni eu oare să-mi ridic limba/ printre buruieni/ căci, iată ferestrele cârciumii umflându-se ca niște/ săculeți de piele catifelată/ și ca niște ugere de vacă/ și din ce în ce mai aproape roiurile de fluturi/ întunecați/ foșgăind hămesite”. Orfeu din subterană are nu o dată revelația zeului anihilator, obiectivat în reprezentări cumplite
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
încât chiar și vântul puternic abia reușea să-l miște. Mustața îi era acoperită cu o crustă de muci, ceea ce nu îl făcea plăcut la privit, dar, pe de altă parte, nici nu avea cine să-l privească. Rupse o buruiană din pământ și începu să-i mestece rădăcinile. - Te-a căutat Djarf?, mă întrebă el. - Încă nu, dar nu mă tem c-o să uite. Își scoase bururiana dintre dinți și și-o băgă pentru scurtă vreme în ureche înainte de-
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
Istoria Ideilor, în orașul natal și în străinătate. Până în prezent a editat un volum de versuri. Două poeme pentru Anselm Kieffer Valiză fiind mă perind pe-aeroporturi pustii pe benzi rulante ce trosnesc de ruginite. Buruienite resturi omenești oamenii înșiși buruieni uscate sunt dați deoparte Vântul fluieră sânge. Ceva mai încolo un avion muribund - tușește pleavă. Soarele pulsează inimă într-un corp adolescent. Carnea putrezește frunze căzute se întorc în arbori și ca cerceii de diament atârnă de-un capăt de
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
încolo un avion muribund - tușește pleavă. Soarele pulsează inimă într-un corp adolescent. Carnea putrezește frunze căzute se întorc în arbori și ca cerceii de diament atârnă de-un capăt de versuri pătrate petrificate ce nu vor fi sculptate niciodată. Buruieni - uscate - ne-au năpădit de pe-acum scrierile. Katerina Karizoni Katerina Karizoni s-a născut la Salonic. Este doctor în Științe Economice. A publicat zece volume de poezie, precum și povestiri romane și literatură pentru copii. Distinsă cu diverse premii și
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
standard de viață ridicat. Excepție face „cel mai sărac președinte din lume”. El locuiește la o fermă sărăcăcioasă și donează cea mai mare parte din salariu. Dovadă stă chiar reședința lui- rufele sunt agățate în afara casei, iar în jurul fântânii sunt buruieni. Așa trăiește seful statului Uruguay, Jose Mujica, în vârstă de 77 de ani. Potrivit Unimedia, citata de AM Press, singurul lucru care poate sugera că acolo locuiește o persoană importantă este că locuința este păzită de doi ofițeri de poliție
Cum trăiește cel mai sărac președinte din lume by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56483_a_57808]
-
odată cu ea, cuvintele frumoase și magice care înfiripau vraja. Și atunci trebuia să-și forțeze memoria așa cum alții își forțează vederea, aducând aproape de ochi hârtia deteriorată și îngălbenită de vreme. Da, da: ea îl întrebase unde locuiești, pe când smulgea o buruiană și începea să-i ronțăie tulpina. Îl întrebase apoi cu cine stă în casă. Cu tata, îi răspunse. Și, după o clipă de șovăială, adăugă „și cu mama”. „Și ce face taică-tău?” îl întrebă atunci Alejandra, iar el nu
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
semnelor lăsate de peniță pe hârtie, realitate fără precedente, fără seamăn, destinată să piară odată cu coala de hârtie pe care există în mod exclusiv.” Iată și un altul, din El mono gramático de Octavio Paz, referitor la „clipa scripturală”: „Pete: buruieni: ciorne. Ștersături. Prins între linii, lianele literelor. Sufocat de linii, lațurile vocalelor. Mușcat, ciupit de cleștii, de cârligele consoanelor. Buruieniș de semne: negarea semnelor. Gesticulație stupidă, grotescă ceremonie. Abundență care se sfârșește în extincție :semnele înghit semnele. Buruieniș transformat în
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
Ciutacu a scris pe Facebook că mai bine își ”zboară creierii”, decât să devină ”o legumă stranie”, într-un text în care critică aspru societatea actuală. ”Lumea asta a luat-o razna. Mănâncă știr, ciuboțica cucului și pizda țigăncii. Bea buruieni presate. Face benevol clisme și detox cu ceaiuri de rădăcini seculare de la alimentară. Naște acasă. Salvează mieii, iepurii și iezii (câinii-s deja titlulari în paradisul mănușilor, creveții stau pe lista de așteptare). Fuge bezmetică prin parcuri, se dă sinucigaș
Ciutacu: Mai bine îmi zbor creierii. Vezi la ce se referă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35413_a_36738]
-
Anastasia Dumitrescu, care interpretează personajul principal, pe domnișoara Christina, complet decorativă, fără niciun conținut, lipsită de mister ca o labă de gâscă călcată de tramvai, pregătită să ne arate nurii în decor belle époque și atât. Simpla comparație cu Mariana Buruiană din filmul lui Sergovici este suficientă pentru a evidenția kitschul. Domnișoara Christina marca Alexandru Maftei este un produs din seria McDo-KFC, mesteci absent sub zâmbetul ocrotitor și avicol al colonelului Sanders în ruminatul liniștitor-afazic al consumatorilor de pop-corn.
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
ca tine -/ pășind prin cartierul/ care-a fost cândva sat/ oamenii uită asta destul de repede/ sau epoca noastră/ a devenit destul de puternică/ un alt univers și-a luat locul în istorie/ automobilele învinețesc strada/ dar nici în halul ăsta în locul/ buruienilor panica schimbătoarelor de viteze/ încât un șir de plopi cu frunzele murdare/ țârâind ca soneriile telefoanelor,/ deși la distanțe egale, par o absurditate/ și dacă n-ar fi parcul din apropiere/ - află, eminovici ! -/ i-am reteza pe toți/ bucurându-se
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
înțeleasă, mi se pare, nemăsurata prezenta felina. Fără a o spune direct (dar sugerând această prin "torsul fusului", poeta face din răsfățații cotoșmani un areopag de Parce (trei, în mitologia greacă, iată-le multiplicate la infinit în "toți motanii"). În "Buruieni", ne investește tăria de arome vegetale, resimțită olfactiv, auditiv și tactil: Sălbatică grădină-i amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
poeta face din răsfățații cotoșmani un areopag de Parce (trei, în mitologia greacă, iată-le multiplicate la infinit în "toți motanii"). În "Buruieni", ne investește tăria de arome vegetale, resimțită olfactiv, auditiv și tactil: Sălbatică grădină-i amar îmbălsămata, de buruieni înalte ce cresc cotropitoare, mireasma-i, plămădită'n a soarelui dogoare, rămâne totuși crudă, si-adânc răcoritoare. Din lamura de floare și frunză fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
vedea ființele masculine târându-se pe dinainte" (idem). Atâta tot? Șerpii Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, mă culc în ierburi legănate, si'n palme tâmplele-mi se razmă și nu las somnul să mă'nfrângă cu-a buruienilor mireazmă, ci lin încep să șuier cantul ce chiamă șerpii - lungi și suri. Să vie-alunecând subt frunze, cu'ncete mlădieri de ape, cu zvârcoliri de ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura sub jar, să'ntindă asprii către mine vicleanul cap
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
mușchiul înflorit și verde, ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. Și iată că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; își plămădiau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; dormeau că apele pădurii, ascunși subt grelele pietrișuri. Dar cand descântecu-mi departe zvârli întâiul sau fior, de-odată fiecare'n codru lăsat-a cuibul singuratic, - si'nvinsi de jalea prelungită a fluieratului cromatic, își măsurară'n ritmu'-mi straniu, încet
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
în pădure. Poeta ne dă, în treacăt, o indicație liniștitoare: totul e, poate, o reverie... Culcata "în ierburi legănate", sub arcade de crengi "în falnica desfășurare", ea refuză efectul narcotic vegetal: "și nu las somnul să mă-nfrângă cu-a buruienilor mirezmă". O putem crede, dar tocmai insistența asupra stării de veghe ("Eram prin ierburi lungi culcata și v'asteptam cu ochi de panda") devine suspectă. Trecerea de la refuzul ațipirii în mireasma narcotica (refuz trăit că o luptă: "nu las somnul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
simplu semnal, ci o modulare de sonuri - "o fluierare" ce se constituie în "necunoscutul cânt", "cantul ce chiamă șerpii". Or, aceștia se aflau pretutindeni: "Erau încolăciți pe ramuri că lanțul iederei vicleni;/ își plămădeau prin ierburi crude veninul lor de buruieni". Viclenia șerpilor este de ordin emblematic: ei nu uneltesc împotriva spetei umane, ei sunt embleme de putere pe care cei ce nu le cunosc le consideră ostile, "viclene". Atenție, însă, viclenia e mare în lumea în care ne-a atras
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]