1,121 matches
-
Jesse Brinkley (15 octombrie 2010) , TKO în runda a zecea cu britanicul Brian Magee (20 martie 2011), TKO după patru runde cu francezul Jean-Paul Mendy și cu jamaicanul Glen Johnson la puncte după 12 reprize. Pe 29 noiembrie 2009, Lucian Bute îl învinge prin KO în runda a patra pe Librado Andrade, în arenă "Colisee Pepsi" din orașul Québec, Canada, și își păstrează centura de campion IBF la categoria supermijlocie. O victorie categorica, eliminând dubiile din meciul precedent al celor doi
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
prin KO în runda a patra pe Librado Andrade, în arenă "Colisee Pepsi" din orașul Québec, Canada, și își păstrează centura de campion IBF la categoria supermijlocie. O victorie categorica, eliminând dubiile din meciul precedent al celor doi în care Bute a fost la un pas să piardă meciul în ultimele secunde din runda finală după ce Lucian dominase aproape în totalitate. În data de 17 aprilie 2010, Lucian Bute câștiga meciul cu columbianul Edison Miranda prin KO, în runda a treia
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
victorie categorica, eliminând dubiile din meciul precedent al celor doi în care Bute a fost la un pas să piardă meciul în ultimele secunde din runda finală după ce Lucian dominase aproape în totalitate. În data de 17 aprilie 2010, Lucian Bute câștiga meciul cu columbianul Edison Miranda prin KO, în runda a treia, românul păstrându-și titlul mondial al categoriei supermijlocie, în versiunea IBF. Pe 15 Octombrie 2010, Lucian Bute își păstrează centura IBF învingându-l prin TKO pe Jesse Brinkley
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
dominase aproape în totalitate. În data de 17 aprilie 2010, Lucian Bute câștiga meciul cu columbianul Edison Miranda prin KO, în runda a treia, românul păstrându-și titlul mondial al categoriei supermijlocie, în versiunea IBF. Pe 15 Octombrie 2010, Lucian Bute își păstrează centura IBF învingându-l prin TKO pe Jesse Brinkley în repriza a noua după ce anterior îl doborâse de două ori, în reprizele a cincea și a opta. Pe data de 9 iulie 2011 Lucian Bute s-a înfruntat
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
Octombrie 2010, Lucian Bute își păstrează centura IBF învingându-l prin TKO pe Jesse Brinkley în repriza a noua după ce anterior îl doborâse de două ori, în reprizele a cincea și a opta. Pe data de 9 iulie 2011 Lucian Bute s-a înfruntat pentru prima data in România, apărându-și centura, cu francezul Jean-Paul Mendy, în sala Romexpo din București, unde a reușit să câștige meciul prin KO în repriza a 4-a după un croșeu scurt de stânga. Acesta
Lucian Bute () [Corola-website/Science/302207_a_303536]
-
Myotis dasycneme") și liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"). Păsări: soim călător ("Falco peregrinus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de munte
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Cuiedului, la o distanță de 72 km față de municipiul Arad Prima atestare documentara datează din anul 1387. În scrierile medievale apare menționat cu numele Butyn, Butean. Numele provine probabil de la vechea ocupație a locuitorilor de a confecționa butoaie, numite și buți, bute . În intervalul dintre secolul al nouălea , respectiv al unsprezecelea , Buteniul a făcut parte din Voivodatele lui Menumorut și apoi al lui Ahtum . În perioada stăpânirii maghiare din Transilvania , între secolul al unsprezecelea și al șaisprezecelea, localitatea a aparținut Comitatului
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
la o distanță de 72 km față de municipiul Arad Prima atestare documentara datează din anul 1387. În scrierile medievale apare menționat cu numele Butyn, Butean. Numele provine probabil de la vechea ocupație a locuitorilor de a confecționa butoaie, numite și buți, bute . În intervalul dintre secolul al nouălea , respectiv al unsprezecelea , Buteniul a făcut parte din Voivodatele lui Menumorut și apoi al lui Ahtum . În perioada stăpânirii maghiare din Transilvania , între secolul al unsprezecelea și al șaisprezecelea, localitatea a aparținut Comitatului Arad
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Afumați]], prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea din Urlați (același
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
lărgite ferestrele, și au fost adauși doi stâlpi sub streașina de la intrarea în pridvor. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
723.232, terminând pe locul 4 din 14, cumulând circa 5,20% din toate voturile exprimate și validate. În februarie 2015 Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea în dosarul Gala Bute în care este suspectată de fapte de corupție. În seara zilei de 10 februarie 2015 Elena Udrea a fost reținută și plasată în arest în dosarul „Microsoft”. Pe 11 februarie ea a contestat mandatul de arest. După o săptămână petrecută
Elena Udrea () [Corola-website/Science/306939_a_308268]
-
Compania Națională de Investiții către SC Consmin SA; luare de mită în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni și UAT Petroșani; și abuz în serviciu, în legătură cu organizarea "Galei Bute". La data de 12 octombrie 2016 DNA face o cerere de urmărire penală către Camera Deputaților, prin procurorului general al P.I.C.C.J, față de Elena Udrea. Aceasta este acuzată de instigare la luare de mită, fapte realizate în timpul exercitării funcției de
Elena Udrea () [Corola-website/Science/306939_a_308268]
-
pe internet, dar în acest caz se pare că a avut un efect opus”. Acest efect a fost notat și într-o declarație IWF cu privire la eliminarea acelui URL de pe lista neagră. La 2 iunie 2012, consiliul provinciei scoțiene - Argyll and Bute - au interzis unui elev de nouă ani de școală primară să-și actualizeze blogul său, intitulat "NeverSeconds", cu poze ale meselor servite la cantina școlii. Blogul, care era deja popular, a început să primească un număr imens de vizitatori, urmare
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen. Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama Buzăului - Brașov) este atestat și el din 1433. La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
(numit și Pasul Tătarilor) este o trecătoare din România, situată în Munții Tătaru din Carpații Orientali la 1340 m altitudine, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului. În zilele noastre prin pasul Tabla Buții trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a construit
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
trecătoarea a fost vegheată de castrele de la Cumidava, Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a Dracului, ieșea dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum al sării”) cât și strategic, fiind și o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani și tătari. Aici a fost
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a Dracului, ieșea dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum al sării”) cât și strategic, fiind și o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani și tătari. Aici a fost un punct vamal dintre Țara Românească și Principatul Transilvaniei
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere comercial, care a legat partea de est a Munteniei de
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere comercial, care a legat partea de est a Munteniei de Transilvania. După anul 1784, în contextul deschiderii (în momente diferite) a unor noi puncte
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
ridicarea cetății de pretențiile Regatului Maghiar (din secolul XIV) privind unu culoar prin Țara Românească între Brașov și Brăila, construcția jalonând - de fapt, capătul acestui drum. În documentele Țării Românești a fost cunoscută sub numele de "„Cetatea Buzăului”" sau "„Tabla Buții”". Acest nume provine de la „tablele” ștanțate, aplicate în trecut pe butoaiele cu marfă cand se făcea vama. Alte opinii - mai vechi, susțin apariția cetății în documentele transilvănene și cele ale Regatului Maghiar sub numele de "„Cruceberg”", ca fiind ridicată de
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
trecătoarea să redevină teatru de operațiuni militare începând cu 15 august 1916. Efectivele Corpului III Armată alături de efective din Divizia a 5-a și Regimentul 8 Infanterie (3 batalioane) - cu un total 3.000 de oameni, au format "Grupul Tabla Buții" care a intrat în ofensivă spre Țara Bârsei și Brașov. În timpul contraofensivei Puterilor Centrale Tabla Buții a avut o importanță strategică mai mică decât Predealul, germanii alegând să dea în acest loc o lovitură secundară, menită să fixeze pe teren
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
alături de efective din Divizia a 5-a și Regimentul 8 Infanterie (3 batalioane) - cu un total 3.000 de oameni, au format "Grupul Tabla Buții" care a intrat în ofensivă spre Țara Bârsei și Brașov. În timpul contraofensivei Puterilor Centrale Tabla Buții a avut o importanță strategică mai mică decât Predealul, germanii alegând să dea în acest loc o lovitură secundară, menită să fixeze pe teren trupele românești. În luna noiembrie 1916 au continuat duelurile de artilerie și angajamente minore de patrule
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
În luna noiembrie 1916 au continuat duelurile de artilerie și angajamente minore de patrule și avanposturi, într-un context în care ofensiva Corpului 39 german a fost oprită. Soldații români s-au menținut - în mare, pe aliniamentele inițiale de la Tabla Buții până la retragerea generală a armatei române spre est de după 21 noiembrie/4 decembrie 1916, ca o consecință a Bătăliei de pe Neajlov-Argeș. În apropiere un cimitir militar unde sunt îmormântați atât soldați români cât și străini amintește de luptele purtate aici
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
în august-octombrie 1916 (al căror apogeu a fost între 15-28 octombrie și au opus Divizia a 6-a a Armatei a II-a române, Diviziei germane 89). Cimitirul se află la marginea pădurii în partea de jos a colinei Tabla Buții imediat sub cota 1380, unde s-au desfășurat ultimele lupte de dinaintea retragerii. Meritul principal al ridicării acestui memorial i-a revenit preotului Ion Vasilescu din Slon, care umblând cu căruța pe munte, a adunat morții și i-a îngropat creștinește
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]