1,697 matches
-
prelingeau pe obrajii înflăcărați. Căpitanul surâse și colțurile buzelor săltară smocurile musteței stufoase ce-i acoperea gura uscată. Se așeză în genunchi, își potrivi capul, rămânând așa până când, din grumaz, începură a țâșni zeci, sute de firicele de sânge, înroșind butucul. Elisabeta împietri, dar nu se clinti din loc. Auzea zbieretul copiilor, al fetelor luate pentru haremurile demnitarilor otomani. Plânsetul lor o îngrozea. Cei prezenți gemeau ușor la fiecare cădere de capete. Soarele se ridicase cu mult deasupra orizontului, tăind cu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
băteau căutând să astupe vocile supușilor ortodocși care recitau odată cu cel condamnat, rugăciunea. Pașa se ridică în picioare. - Nemernicie. Ghiauri netrebnici. Faceți ceva să tacă! răcni puternic, îndemnând să i se taie cât mai repede capul. Ienicerii îl aplecară pe butuc. Vocea lui nu înceta să se audă: "Și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum..." Capul i se rostogoli, înroșind pământul. Ochii îi deschise, clipind repede de câteva ori, limba și-o trase în gura năclăită de sânge, rămânând așa, nemișcat
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
sentințe definitive și incorigibile! După ce-am așteptat mai mult de o jumătate de oră ca să o ia din loc, undeva în apropierea Cheiului Pescarilor, unde tramvaiul are un singur vagon și care se întoarce manual printr-o rotație pe butuci ca locomotiva la capăt de linie, ne-am urcat cumpărând un bilet de 6 dolari de la un manevrant de origine asiatică și care s-a urcat după ce pornise luând în primire „frâna” din spate, am stat vreo trei stații lângă
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
iar începea să șerpuiască coborând spre luncă, ca apoi să urce din nou dealul spre Secăria. Acolo era și ținta drumului său. Dincolo de Secăria se afla sălașul stânei baciului Miron. Depăși ultima casă din sat. Era o casă sărăcăcioasă, din butuci de lemne așezați unul peste altul, apoi tencuiți cu mortar din balast de râu și având acoperișul din șindrilă. O casă nici mai sărăcăcioasă, nici mai arătoasă decât majoritatea caselor din zonă. Era o casă de munte, un pic mai
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
la DNA. Omul nu mai avea imunitate de 24 de ore. Ghiță, care cânta dăunăzi cu patos „Treceți batalioane române Carpații...”, a forțat, se pare, Marea Neagră! Probabil să testeze noul tunel făcut pe sub celebra strâmtoare ce ne-a pus pe butuci, la prima cursă, cea mai mare navă românească... „Independența”! Asta a doua zi, după ce Dragnea lansase noul premier „bărbat șarmant, cu vastă experiență, vechi membru de partid, bla, bla, bla!” Ei, aș! O superbă sabină, tehnocrată 100%, ofertă de nerefuzat
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
Evident exercițiul se dovedi sortit eșecului fiindcă după nenorocitul de cocârț nici nu mai putea deschide gura dară-mi-te să-și mai nimerească și gâtul cu securea. Singurul efect a fost că și-a pierdut un deget rămas pe butuc. E! Nu era chiar o pagubă, oricum mai avea degete care și așa nu prea îi foloseau la cine știe ce. Următoarea variantă a fost auto incinerarea. De data asta cu ajutorul unei sticle de rachiu puturos obținut după o săptămână de lucru
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
Aceleași subiecte (Ioanii), în care poetul filozofează asupra stării de azi a satului românesc : Cine a zis că a murit Rebreanu / Ori Goga, Eminescu sau Coșbuc, / Și n-are cine-a ne cânta aleanul, / Că pomul vieții ne-a rămas butuc? Eu zic că țara-i plină de IOANI / Și n-a pierit blestemul de pământ./ Nu-i stinsă setea omului de bani / Și nu-i o vorbă bună-n cel cuvânt. // Clăcași-s tot aceiași, răstigniți / Pe crucea de țărână
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
timp. / De-aceea, cei ce-s duși într-un cuvânt / Clepsidrei nemurire-s prin nisip. Dar, pân-atunci, e vremea lui Rebreanu, / Și e durerea țării lui Coșbuc / Și mai adună Goga-n el aleanul, / Că țara asta pusă-i pe butuc”. Autorul încearcă și poezii în grai ardelenesc, în stilul popular al satului său în care, cu durere-n glas evocă plin de nostalgie, starea actuală a acestuia: “Strâcat îi rândul pe la țară, / Nimic nu e cum a mai fost, / Nici
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
De aceea, credincioșii care nu participă efectiv la Taina Comuniunii, nu sunt legați ontologic de Iisus Hristos și nici integrați pe deplin în inima Bisericii. Ei sunt coardele de viță în care nu mai curge seva de viață din rădăcina butucului și care, deci, se usucă, pentru a- fi tăiate și aruncate în foc (Ioan XV, 1-6). Ideea aceasta era atât de vie și de puternică în antichitatea creștină, încât credincioșii care nu participau la serviciul euharistic erau considerați ca excluzându
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
câmp? - Nu... prin grădină, leagă vița-de-vie. Are rod bogat și ciorchinii atârnă o parte dintre ei de pământ. Stai să-l strig. - Lasă că merg eu la el, să-i fac și lui o surpriză, când mă va vedea printre butucii de vie, să văd dacă mă recunoaște. Mama sa se ștergea la ochi cu colțurile baticului viu colorat, cum se purtau prin satele ialomițene. Nu-i venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
fapt, mai mult fierte așa în ulei, peste care turna mereu câte un strop de apă. I-o fi foame că doar vine de pe drum. Când a deschis poarta spre grădină, Săndica l-a zărit pe tatăl său aplecat printre butucii de vie. Ca să nu se sperie, când îl strigă, o făcu de departe. - Nea Vasile, ai câteva minute libere, spuse ea în glumă. Știa că tatăl său nu prea vedea bine la distanță și cum venea și dinspre soare, precis
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
manageriază atent dar și exigent întreaga activitate a fermelor înscrise în sistem. Este persoană juridică plătește taxe și impozite iar statul are numai de câștigat din această relație. Desigur, este foarte fermă cu metodologiile de calitate. De exemplu: daca un butuc de vie are mai mulți ciorchini decât este optimul calculat pentru o producție conformă cu standardele, ciorchinii în plus sunt îndepărtați înainte de coacere. Nouă nu ne vine să credem, dar suntem informați că nimic nu se pierde, respectivii ciorchini urmând
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
după care se filetează. Se confecționează spatele din paltin creț. Se fuguiește (se asamblează perfect cele două părți). Grosimea zonelor acustice la spate este mai mare decât la fața instrumentelor. Se face eclisa instrumentului care este alcătuită din: conturul eclisei, butuci, colțare și contraeclise. Corpul instrumentului se asamblează și se atașează gâtul cu limbă, după care instrumentul se lăcuiește. Accesoriile (chei, bărbii, cordare, butoni) sunt din abanos. Călușul este confecționat din paltin, popicul (inima instrumentului) este din molid de rezonanță. Accesoriile
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cel mai mic. - D-apoi, di ci, nepoate? Căci nici eu nu prea am di dat răspuns la întrebarea ta. Ba, poate că din pricina asta: ca să nu mă pună păcatu’ să ridic mâna asupra bunică-ti. Că ia uite ce butuc de mână mi-o croit Domnul... Și până îmi fac canunul ista, ponoasele chicioarelor, îmi trece sminteala. Și uite-așa, cu năduf și fără puf, îi cam trecu viața dascălului Vasile. Prinse anii cei târzii ai bătrâneții, când căzu la
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
un fior rece În care sânii-ți plâng după vesminte, Auzi fuge timpul prin ceasornic trece luna prin perdele se face că minte. Trupul tău mă arde că un șarpe de jar, peste voința sedusa și sihastra, În sobă trosnește butucul de stejar noaptea se destramă pleșuva, albastră. Iubito, zorii ne-au prins cu o rază în mobile, căldura să se se așeze Tu dormi, eu singur, o să rămân de pază, umbră neștiuta, somnul să vegheze. Referință Bibliografica: Tu dormi / Llelu
TU DORMI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361970_a_363299]
-
și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
ceață a istoriei. Rămân încremenit Și singur Ca un chip îngălbenit Într-o ramă dintr-un ev aburit Puști ruginite, Pumnale ciobite, Săbii îndoite, Care de luptă părăsite Mă urmărește o ceată de năluci, Urme ale unor vremi Puse pe butuci. ----------------------------- Harry ROSS Israel, decembrie 2015 Referință Bibliografică: Harry ROSS - NĂLUCIRI - POEZII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1824, Anul V, 29 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Harry Ross : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[7]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
fiindcă azi erau într-un loc, mâine în altul... După ce moșu’ Hobza a căzut bolnav, l-au coborât din Râncurele cu o sanie trasă de boi, înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]