1,209 matches
-
de M.Eminescu,text aranjat de Dumitru Velea,Bătăi în pluș de Marin Sorescu,Hoțul cinstit de Valeriu Butulescu, Dansul Milioanelor, de Victor Efitmiu, Baboiul de Dumitru Velea, după Ion Luca Caragiale, în regia lui Dumitru Velea și scenografia Elena Buzdugan, Catrafusele, de Ion D.Sîrbu, piese de Ion Băieșu, Victor Eftimiu, Ion Luca Caragiale, Dumitru Velea, dar și zeci de piese de teatru din dramaturgia universală, semnate de: Carlo Goldoni, Alexei Arbuzov ,Tennessee Williams, etc. Așa cum subliniam mai înainte, premierele
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
mi-am citit primele creații literare. Primele versuri care l-au uimit pe dascăl au fost următoarele:” Cade smoala de pe bivoli/ precum frunzele de arbori...” Apoi l-am impresionat pe dascăl cu o poezie lungă rimată și ritmată despre Dan Buzdugan, un erou de benzi desenate care apărea pe atunci din revista „Cutezătorii”. Poate colegii mei de generație își mai aduc aminte. Eu, citeam toată vara, la bivoli... pe imașul Sebișului de unde priveam la Țîcla Fericii ca japonezii la muntele Fujiiama
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Petroșani a fost făcut cunoscut de către Sebastian Stanca în Monografia istorică și geografică a Petroșanilor; în lucrarea publicată de I. Poporogu și C. Negruț : Descoperiri monetare în Valea Jiului, dar și în lucrarea Monede și bancnote românești semnată de academician Gh. Buzdugan, care arată: „...cele mai însemnate descoperiri sunt întâlnite în Valea Jiului și într-o măsură mai mică pe Valea Oltului...”. În continuare, doresc să mă opresc asupra descoperirilor monetare făcute pe teritoriul Petrilei, care, în lipsa altor documente, oferă posibilitatea de a
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
mic. Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit în inserțiune: a) În primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
de oportunitatea pe care aceste rețele o oferă părintelui pentru a ura La mulți ani ! copilului care tocmai a împlinit...6 luni. Îți recomandăm România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm În aceste condiții, copiii devin astfel involuntar buzdugane ale părinților în încercarea acestora de a accede într-un timp mai scurt la o clasă socială superioară. Încep astfel investițiile în copii, similare cu invesțiile companiilor în joint-ventures și/sau fuziuni și achiziții. Apar după cum urmează: lecțiile de pian
Oamenii se restructurează ca firmele. Și invers () [Corola-blog/BlogPost/339005_a_340334]
-
voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Rezultatul votării a fost însoțit de aplauze și strigate: „Trăiască Unirea cu România!“. Actul de Unire fost semnat de președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, vicepreședintele Pantelimon Halippa și secretarul Ion Buzdugan. Proclamația Sfatului Țării sună astfel: „Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]
-
de ce nu ne simțim apăsați suflestește de atâta gri. Era interesant să constați cum undeva stă pitit un grăunțe, care nu se vede, dar curând va înflori. Grăuntele acela nevăzut, era promisiunea zilelor frumoase care vor urma. Primăvară își aruncase „buzduganul”, îl simțeai în preajma, îi auzeai parcă vâjâitul în aer, parcă ne privea de undeva, după un colț, gata să dea navală. Când am ajuns la destinație era noapte. Ploaia, așternuta pe treabă, isi vedea de ale ei, fără să țină
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu buzduganul la spinare este Ciolănosul. Iar celălalt, înzăuat și cu sabia strălucitoare este Căpitan Vârtosu. Se gândi să-l salute pe Izvoraș-împărat. Să-l asigure de tot respectul și admirația...Care...Care ce? Cum să se apropie de alaiul său? Că
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și când țopăia pe coama dealului, hlizindu-se la el cu limba scoasă. Halal prieten! S-a dat și el de partea fiorosului căpcăun al Tăcerii? Simți fiorul acestei ciudate nemișcări. Mai ales că zmeul invizibil îl mai lovi o dată cu buzduganul său de tăcere de-i țiui urechile cu niște vibrații înfundate. Din această lovitură i se prelinse printre gânduri un firicel subțire de frică, Aoleu! Unde am ajuns? Nu cumva acesta nu e drumul spre satul meu? Încremenirea albă cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
păru că și sculele din atelierul mecanic veniseră aici în Țara Întunericului încercând și ele să-l lovească. Cheile fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul venea spre el vâjâind ca un buzdugan aruncat de zmeul Anton țiganul. -Nuuu ! Nuuu ! De ce ? De ce ? încerca Tudorel să se apere cu mâinile și cu nuiaua. -Pentru că nu cunoști numerele la cheile fixe și la șurubelnițe ! urla zmeul Anton. Nu știi să deosebești ciocanul de baros
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu buzduganul la spinare este Ciolănosul. Iar celălalt, înzăuat și cu sabia strălucitoare este Căpitan Vârtosu. Se gândi să-l salute pe Izvoraș-împărat. Să-l asigure de tot respectul și admirația...Care...Care ce? Cum să se apropie de alaiul său? Că
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și când țopăia pe coama dealului, hlizindu-se la el cu limba scoasă. Halal prieten! S-a dat și el de partea fiorosului căpcăun al Tăcerii? Simți fiorul acestei ciudate nemișcări. Mai ales că zmeul invizibil îl mai lovi o dată cu buzduganul său de tăcere de-i țiui urechile cu niște vibrații înfundate. Din această lovitură i se prelinse printre gânduri un firicel subțire de frică, Aoleu! Unde am ajuns? Nu cumva acesta nu e drumul spre satul meu? Încremenirea albă cu
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
păru că și sculele din atelierul mecanic veniseră aici în Țara Întunericului încercând și ele să-l lovească. Cheile fixe încercau să-l lovească peste degete. Șurubelnițele i se vârau în ochi, iar barosul venea spre el vâjâind ca un buzdugan aruncat de zmeul Anton țiganul. -Nuuu ! Nuuu ! De ce ? De ce ? încerca Tudorel să se apere cu mâinile și cu nuiaua. -Pentru că nu cunoști numerele la cheile fixe și la șurubelnițe ! urla zmeul Anton. Nu știi să deosebești ciocanul de baros
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
nu uităm. „Ziua de călări” are un spirit mitologic aparte. Obiceiul Junilor este un străvechi ritual dacic, transmis din generație în generație, un obicei cât se poate de brașovean, păstrat cu sfințenie chiar și în timpul ocupației germanice din anii 1400. Buzduganele de fier aruncate de bărbați tineri și vrednici și lăsate apoi moștenire sunt dovada unui rit mitic, plin de superstiții și cu o magie a cărui înțeles poate s-a pierdut astăzi. Continuăm să credem în tot acest obicei, deși
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
întâmplat. / Dănilă-atuncea a oftat Și capu-n palme și-l apucă / Gândit că n-are cin’ să-i ducă, Burduful cel cu bani, acasă. Șezând așa, vede că iasă Alt drac, din fundul iazului / Și vine înaintea lui Cu-n buzdugan strașnic de mare / În mână și îi strigă tare: „Măi omule, ia seama bine, / Că ai să te întreci cu mine! Cine azvârle cel mai sus / Ăst buzdugan, ăla a pus Mâna pe bani! Ne-am înțeles?” / Dănilă n-are
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
iasă Alt drac, din fundul iazului / Și vine înaintea lui Cu-n buzdugan strașnic de mare / În mână și îi strigă tare: „Măi omule, ia seama bine, / Că ai să te întreci cu mine! Cine azvârle cel mai sus / Ăst buzdugan, ăla a pus Mâna pe bani! Ne-am înțeles?” / Dănilă n-are de ales Și-și zice-n gând:„Am cam sfeclit-o! / Na, că beleaua mi-am găsit-o!” Da’ este-o vorbă, o povață: „Pe cărăuș, nevoia-nvață
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
sfeclit-o! / Na, că beleaua mi-am găsit-o!” Da’ este-o vorbă, o povață: „Pe cărăuș, nevoia-nvață”. Dănilă nu are ce face / Și spune: „Bine zici, măi drace! Pare că nu ești prea pogan! Zvârle tu-ntâi ăl buzdugan, Ca să te pun la încercare, / Să văd de ce îi fi înstare!” Dracul ia buzduganul cel / Și, zvârrr, apoi, în sus cu el, De-ajunge-n slava cerului, / Pierind din ochii omului. Atât de sus s-a înălțat, / Încât trei zile-au aștepta
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
povață: „Pe cărăuș, nevoia-nvață”. Dănilă nu are ce face / Și spune: „Bine zici, măi drace! Pare că nu ești prea pogan! Zvârle tu-ntâi ăl buzdugan, Ca să te pun la încercare, / Să văd de ce îi fi înstare!” Dracul ia buzduganul cel / Și, zvârrr, apoi, în sus cu el, De-ajunge-n slava cerului, / Pierind din ochii omului. Atât de sus s-a înălțat, / Încât trei zile-au aștepta Să se întoarcă înapoi - / Să cadă pe pământ - cei doi. Când a căzut, s-
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
pace! Nu trecu mult și s-a-nserat. / Întregul cer s-a luminat De licăririle de stele. / Dracul a zis, privind la ele: „Măi omule, ce ai de gând? / Să-mi spui îndată până când Să mai aștept, ca să arunci / Și tu, ăst buzdugan?” Atunci, Dănilă i-a răspuns astfel: „Stăi că-l arunc, însă de el, De-acum te vei lipsi de tot. Așa că linge-te pe bot, Că nu ai să-l mai vezi nicicând!” / „Da cum așa? Ce ai de gând
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Spuse Dănilă - până-n lună / Am să-l arunc. Fac treabă bună Și-am să-i ajut și pe-ai mei frați / Care acolo sunt aflați. Nu prea au fier ca să își facă / Potcoave pentru cai. Dar dacă, Azvârlu eu ăst buzdugan - / Așa precum mi-am pus în plan - S-or bucura și frații mei / Că mult fier au să aibă ei. Vezi petele cele aflate / Pe fața lunii așezate?” „Le văd prea bine! Ce-s cu ele?” „Ei vezi tu? Petele
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
așezate?” „Le văd prea bine! Ce-s cu ele?” „Ei vezi tu? Petele acele Sunt frații mei. Uită-te bine! Vezi cum fac semne către mine - C-au priceput că am de gând - / Să le trimit cât mai curând Ăst buzdugan! Am să le fac / Fraților mei, acum, pe plac!” Apoi, Dănilă se și duse / La buzdugan și mâna puse Pe coada lui, căci pasămite, / Voia în luna a-l trimite. Dracul atunci sare speriat / Și smulge buzduganu-ndat’ Din mâna lui
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
mei. Uită-te bine! Vezi cum fac semne către mine - C-au priceput că am de gând - / Să le trimit cât mai curând Ăst buzdugan! Am să le fac / Fraților mei, acum, pe plac!” Apoi, Dănilă se și duse / La buzdugan și mâna puse Pe coada lui, căci pasămite, / Voia în luna a-l trimite. Dracul atunci sare speriat / Și smulge buzduganu-ndat’ Din mâna lui, strigând apoi: / „Măi omule, să știi că noi Nu te putem lăsa să faci / Ceea ce vrei
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
coada lui, căci pasămite, / Voia în luna a-l trimite. Dracul atunci sare speriat / Și smulge buzduganu-ndat’ Din mâna lui, strigând apoi: / „Măi omule, să știi că noi Nu te putem lăsa să faci / Ceea ce vrei, căci pentru draci, Ăst buzdugan mult prețuiește, / Pentru că el se moștenește Din moși-strămoși!” Zicând astfel, / Îl ia și sare-n iaz cu el. La Scaraoschi el s-a dus / Și tot ce s-a-ntâmplat, i-a spus. Când Scaraoschi-a auzit / Așa ceva, s-a necăjit
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]