1,180 matches
-
noaptea de 15 iunie iar înmormântarea a fost în ziua de 17 iunie 1889. Traducerea din latină a rândurilor din final : " Să-i fie țărâna ușoară ! " 38 Vasile Patcașiu, Din "Cronica Hotoanului", ediție îngrijită, note și studiu introductiv de Viorel Câmpean, Ed. Citadela, Satu Mare, 2012, p. 65. 39 op.cit., ...Documente 1848-1918, p. 247. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- George Vulturescu "Complexul Ghilgameș"... 6 1
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Augustin Pop, Mircea Petean, Ioan Moldovan, Angela Marinescu, Mircea Stăncel, Gh. Mocuța, Ioana Bogdan, proza de Eugen Curta, Paul Goma (românul Sabina), Al. Vlad. Eseul este bine ilustrat de Al. Cistelecan, Gh. Perian, Nicoleta Sălcudeanu, Cornel Moraru, Ovidiu Pecican, Diana Câmpean, Luminița Chiorean, ultimele două nume reprezentând descoperiri ale D., iar istoria literară de Nae Antonescu și Mircea Popa (ultimul deținând rubrică „Documenta”). La rubrică intitulată „Cartea de istorie” se impune Iacob Mârza. Revista publică, de asemenea, traduceri și „recuperări de
DISCOBOLUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286793_a_288122]
-
lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a lui Iancu. Când finalitatea discursului liric nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă, nu numai Transilvania, din inima lor, însușită sau găsindu-se
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
anul trecut, a adresat o circulară către toate prefecturile din județele locuite de români, opt județe între Crișuri, în Maramurăș și Banat, treisprezece județe în Transilvania, circulară prin care obligă pe prefecți de-a spune și moților și mocanilor și câmpenilor și pădurenilor și celor de pe Mureș și celor dintre Crișuri că... d. ministru de esterne al României a declarat prin anume notă oficială că guvernul din București nu permite nicidecum colonizarea străinilor în Dobrogea. Străinilor! Trebuia să li se spuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în acest volum studii apropiate spiritului asumării istorice implicite a experienței platoniciene (cum sunt textele semnate de Andrei Cornea sau de Mihai Maci), dar și studii apropiate literei și sistematicii textului platonician (cum sunt interpretările lui Anton Adămuț, ale Adelei Cîmpean, ale lui Mihai Maga sau ale lui Andrei Bereschi). Volumul are, astfel, un dublu scop: el este văzut ca un ghid în interiorul studiului textelor de filosofie politică platoniciană și, simultan, ca o deschidere istorică și o invitație la o transpunere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fost posibil, pe de o parte, fără eforturile membrilor Centrului de Studii Antice și Medievale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj care, prin seminariile organizate în jurul textelor platoniciene, au făcut posibile o bună parte din textele acestui volum. Îi mulțumim Adelei Cîmpean pentru realizarea indexului de pasaje citate din corpus-ul platonician și pentru unele dintre rezumatele articolelor. Pe de altă parte, suntem recunoscători Editurii Polirom pentru amabilitatea și deschiderea intelectuală cu care a primit continuarea colecției „Seminar. Teorie Politică” cu acest
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
responsabil de educație (Legile, 765d-766a) 33. Prevederi referitoare la căsătorie în Legile a) Recomandări (Legile, 773a-773e) b) Legi (Legile, 783d-784d) II. STUDII Andrei Cornea Mitul lui Glaukos ............................................................................................................ Vasile Muscă Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon ........................... Adela Cîmpean Despre tiranie și alte neînțelegeri ............................................................... Andrei Bereschi Două morfologii politice și o istorie ................................................................................ Alexander Baumgarten Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii .................. Mihai Maga Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic .................................................... Mihai Maci Încă odată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Jan Patocka și grija față de suflet ................................................ Anton Adămuț Platon și Politica erotică. De la cel sedus la cel redus ...................................... Sorin Borza Platon, politica și spiritul „totalitarismului estetic” .................................................. III. ANEXE Bibliografie selectivă Index al pasajelor citate din opera lui Platon, de Adela Cîmpean Prezentarea autorilor studiilor și a colaboratorilor Summaries ANTOLOGIE DE TEXTE 1. Critica tiraniei Celor Treizeci și a democrației ateniene (Scrisoarea a VII-a, 324c-325c) Constituția Cetății, pe atunci în vigoare, fiind respinsă de multă lume, din diferite motive, s-a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al acțiunii de eliberare a tuturor. Misiunea politică a filosofului și a filosofiei, așa cum le fixează Platon la vremea și pentru vremea sa, este una eliberatoare, aceea de a fi o școală a libertății. Despre tiranie și alte neînțelegeri Adela Cîmpean Secolul al XVIII-lea este de obicei recunoscut ca fiind momentul ieșirii tiraniei din scena istoriei și a rudei ei apropiate, despotismul. Abia secolul al XIX-lea aduce cu sine o nouă vitalitate reflecțiilor despre tiranie, o dată cu o nouă terminologie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Departamentul de Filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de teologie greco-catolică din Oradea, doctorand al aceleiași universități cu o temă legată de mitologia politică a filosofiei platoniciene. Sorin Borza, lector la Catedra de Filosofie a Universității din „Oradea”. Adela CÎMPEAN, doctorandă a Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind filosofia politică platoniciană. Andrei CORNEA, cercetător științific principal I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” din București. Anca CRIVĂȚ, studii de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
perspective, the people from the cave can symbolize the human condition of slavery and those who escaped from the „darkness” symbolize the human desire for freedom, specific for the philosophers, but not only. On Tyranny and Other Misunderstandings (by Adela Cîmpean) Plato’s research on tyranny from the Republic is considered to be the first view on tyranny which is general enough to overpass its time, but in the same time sufficiently specific to show an image of the way in
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
spațiu receptiv al diversității interpreților. Mitul lui Glaukos (Andrei Cornea); Filosofie și libertate. Mitul peșterii și condiția politicului la Platon (Vasile Muscă); Platon și politica erotică. De la cel sedus la cel redus (Anton Adămuț); Despre tiranie și alte neînțelegeri (Adela Cîmpean);????????? (Andrei Bereschi); Ahile și Ulise. Stăpânirea adevărului și modelul politic al Republicii (Alexander Baumgarten); Un exercițiu logic și politic în Platon, Omul politic (Mihai Maga); Încă odată Platon. Jan Patocka și grija față de suflet (Mihai Maci). Cu asemenea linii de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
STAN, Elena (21.V.1930, Câmpeni, j. Alba - 13.XI.1985, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiica Sofiei (n. Popovici, prin adopție Veress) și a lui Traian Stan, magistrat. Urmează școala primară la Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
se recită poezii patriotice de Vasile Alecsandri și Andrei Mureșanu, se execută piese corale (Deșteaptă-te, române, Cântecul gintei latine ș.a.), dansuri populare în costume tradiționale românești. Societatea primea ajutoare din partea unor orașe transilvănene (Deva, Gherla, Năsăud, Zalău, Sibiu, Brașov, Câmpeni, Bistrița, Prundu Bârgăului, Gilău) și din România. Presa acorda atenția cuvenită societății, oglindind diferitele ei manifestări. „Albina”, bunăoară, scria în 1875: „Înainte, junime română, spre cultură și știință, înainte întru deșteptarea conștiinței și mândriei naționale, înainte cu întreprinderi cât mai
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
Cluj. Ulterior, în 1974, își ia licența la Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. După o scurtă perioadă petrecută ca librar la Centrul de Librării și Difuzarea Cărții din Cluj (1954-1955), intră în gazetărie: redactor la ziarul „Viața nouă” din Câmpeni, județul Alba, redactor, apoi secretar de redacție la „Făclia” din Cluj (1960-1968), redactor-șef adjunct la ziarul „Năzuința” din Zalău (1968-1974), corespondent special al Agerpres pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj (1974-1993), secretar general de redacție la „Adevărul de Cluj
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
pronunțat caracter etnografic sunt Limba românească în Serbia din volumul lui Ioan S. Nenițescu, De la românii din Turcia europeană și Orașul Bursa, Valahia moravă (sau Mezericul valah) de T.T. Burada, Țara țopilor, o analiză interesantă a unei comunități din ținutul Câmpenilor, în Munții Apuseni, în care se aduc argumente scoase din Magnum Etimologicum Romaniae al lui B.P. Hasdeu și din istoricul bizantin Constantin Porfirogentul, îi aparține lui Rubin Patița. Alte note și însemnări de voiaj, toate scrise cu spirit de observație
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
REVISTA FEMEILOR ROMÂNE, publicație apărută la Câmpeni, lunar, din februarie până în octombrie 1938, având ca redactor pe Maria Mihon. Revista cuprinde următoarele rubrici: „Pagina istorică”, „Pagina social-culturală”, „Pagina medicală”, „Știri feminine din țară și străinătate”. Se publică versuri de V. Copilu-Cheatră, Doina Bucur, N. Crevedia, V. Militaru
REVISTA FEMEILOR ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289210_a_290539]
-
comunitară se manifestă semnificativ rămâne de aflat. Desigur, lucrarea invită și la discutarea unor aspecte tehnice: cât de justificate sunt agregările de date pe două comunități rurale foarte diferite precum cele din Călățelele - județul Cluj - și satele componente ale orașului Câmpeni din Alba; cât de Întemeiată este noțiunea de sat administrativ; cât de eficientă este analiza de conținut prin scoaterea cuvintelor din context, promovând abordarea paradigmatică În defavoarea celei sintagmatice etc. Silviu Totelecan realizează simultan radiografie și arheologie socială În căutarea relațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și urgențele istoriei, „22”, 1990, 45; Lovinescu, Unde scurte, I, 305-307, II, 93-95, III, 40-43, IV, 228-234, V, 70-75; Negoițescu, Ist. lit., I, 352-354; Dan C. Mihăilescu, Să fie oare Noica răul deplin al culturii române?, LAI, 1992, 48; Dan Câmpean, Patrimoniul Constantin Noica. O carte document, Deva, 1992; Romul Munteanu, Comentarii literare, București, 1992, 3-33; Isabela Vasiliu-Scraba, Filosofia lui C. Noica. Între fantasmă și luciditate, Slobozia, 1992; Ion Dur, Noica. Între dandysm și mitul școlii, București, 1994; Andrei Pleșu, Limba
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
intelectului și utopia filozofiei”, Dialog, nr. 115-116, Iași, decembrie 1986, p. 13, acum în cartea sa Cearta cu filozofia, Humanitas, București, 1992, pp. 97-105. 8. Vezi postfața mea la George Soros, Criza capitalismului global, traducere de G. Nedelciu și O. Câmpean, Polirom, Iași - Arc, Chișinău, 1999 („Stadiul cel mai înalt și ultim: Soros despre criza capitalismului”, pp.223-229). 9. „Societatea monocromă” este formula unui clasic în viață al științelor sociale americane, Amitai Etzioni, unul dintre corifeii comunitarismului. Vezi recenta sa carte
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
operă de inițiativă privată nu s-a înjghebat în câțiva ani ca o forță atât de unitară și atât de puternică. În cursul anului ce se încheie s-au înființat încă următoarele filiale: Brașov, Arsache și Găujani în Vlașca, la Câmpeni, în județul Turda și la Năsăud. S-a înființat o grădină de copii în Capitală la Cărămidarii de Sus, s-a inaugurat Capela Institutului din Iași. Financiarmente, grație conversiunii, toate datoriile au fost consolidate, punând Societatea Ortodoxă la adăpostul oricărei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a căutat a se interesa de bunul mers al tuturor Filialelor din Ardeal, fiind un sprijin prețios pentru Comitetul Central. Filialele: Sibiu, Dorohoi, Botoșani, Târgu-Mureș, Ploiești, Arad, Arsache, Bacău, Blaj, Buzău, Beiuș, Bârlad, Bistrița, Brașov, Caransebeș, Chișinău, Câmpulung, Curtea de Argeș, Craiova, Câmpeni, Dicio-Sânmărtin, Dumbrăveni, Gherla, Giurgiu, Galați, Focșani, Huedin, Huși, Ismail, Letea Nouă, Odorhei, Oradea, Roșiori de Vede, Roman, Sulina, Slatina, Târgul Ocna, Tighina, Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Chiticeanu, Natalia Lang, Ecaterina Dr. Bărbat, Sofia Mihulin, Ana Teodorescu, Eugenia Tordășanu, Pinula Doctor Kițulescu, Lucia Oană, Lucreția Mureșanu, Caliopi Delescu, Paulina Mezin, Maria Georgescu, Maria Georgescu din Târgul Mureș, Leontina Diaconescu, Doamna Berea din Huși, Aneta Săvulescu, Furdui din Câmpeni, care toate s-au devotat în mod deosebit pentru propășirea Societății Ortodoxe. Institutele noastre din București, Craiova, Giurgiu, Buzău, Galați, Vaslui, Iași, școlile de meserii din Chișinău, Ismail, Sulina au progresat afirmând din ce în ce mai mult caracterul lor ortodox. Așezăminte ca ale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Femeii, cu reprezentante din toate filialele, noua Constituție care a dat drepturi de vot și eligibilitate la femei. Femeile din întreaga Românie, înțelegând importanța grupării au cerut centrului înființare de filiale. Până în prezent avem 13 filiale și anume: Chișinău, Cluj, Câmpeni din jud. Turda, Brașov, Făgăraș, Ploiești, Buzău, Craiova, Calafat, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Caracal, Satu Mare. Unele din aceste filiale înțelegând adevărata lor menire și conformându-se cu totul programului nostru de a se ocupa de femeia de la țară pentru a o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din partea acestora recunoașterea drepturilor românilor din Transilvania. Propunerile lui, în numele revoluționarilor români, sunt acceptate doar când armata revoluționară ungară este înfrântă. Mereu în primejdie de a fi arestat, B. se refugiază pentru o lună în tabăra lui Avram Iancu de la Câmpeni. În octombrie 1849, este din nou la Paris, făcând mari eforturi de a organiza emigrația pentru pregătirea unei noi revoluții. La începutul anului următor, călătorește la Londra pentru o întrevedere cu lordul Palmerston și încearcă, printr-o perseverentă activitate diplomatică
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]