3,622 matches
-
-n gene ce tace mereu, Cu pacea eternă ce veșnic străbate Scriu cu dragostea din Dumnezeu. Lumina acoperă întreaga ființă-mi Și glasul duios al Duhului sfânt Abundă prin mine ca râul de versuri Împletindu-se toate ca într-un cânt. Întins-am iar mâna către omenire, Să chem spre limanuri de pace și har. La credința cea adevărată și vie, În jertfa cea sfântă de pe Calvar. Coboară în lume încet înserarea Și lipsa de dragoste se vede mai clar. Cerul
MURMURUL TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382245_a_383574]
-
Un strop Din raza lunii , Parfum suav De floare . Suntem cristal Din ploaie , Cuprins în palmă Verii , Un gând purtat Pe umeri , De vânt și curcubee . Suntem seninul Vremii , O lacrima de roua , Un zbor în zori de ziua , Un cânt , O adiere . Referință Bibliografica: Suntem / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SUNTEM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382260_a_383589]
-
a fost și Orfeul de peste Prut - Grigore Vieru -, prin poezia „În limba ta”: „În aceeași limbă / Toată lumea plânge, / În aceeași limbă / Râde un pământ, / Ci doar în limba ta / Durerea poți s-o mângâi, / Iar bucuria / S-o preschimbi în cânt. În limba ta ți-i dor de mama, / Și vinul e mai vin, / Și prânzul e mai prânz. / Și doar în limba ta / Poți râde singur, / Și doar în limba ta / Te poți opri din plâns. // Iar când nu poți
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
e mai prânz. / Și doar în limba ta / Poți râde singur, / Și doar în limba ta / Te poți opri din plâns. // Iar când nu poți / nici plânge și nici râde, / Când nu poți mângâia / Și nici cânta, / Cu-al tău cânt, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atuncea, / Tot în limba ta.” Un imn înălțător al lui Grigore Vieru este și poezia „Limba noastră cea română”: „Sărut vatra și-al ei nume/ Care veșnic ne adună,/ Vatra ce-a născut
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
de monede dus tipografului", spun cine era, pentru ai lui, lucidul agonic. Roi Petaud al suprarealismului. O schiță a lui Man Ray arată masa de disecție, umbrela, mașina de cusut, întîlnirea frumoasă, fiindcă stranie, gîndită de Lautréamont, în ale cărui cînturi "cuvintele despletesc vălvătăile revoltei pure. Un adevăr urlat din toate fibrele în delir." Sadismul purcede de aici. Iar lui, închipuitului conte, fie-i infernul ușor! Sașa Pană nu scrie, înșirînd vieți pilduitoare din sau prin greșeală (deși nu și-au
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
impresia cu care mă fermecase, în urmă cu trei-patru ani, la Timișoara, când îl filmasem în „Traviata” de Verdi! Rar mi se întâmplase să mă entuziasmez așa, la un prim contact cu o voce de tenor. Prospețimea, strălucirea și dulceața cântului corespundeau cu: muzicalitatea, liniștea frazării, naturalețea mișcării, zâmbetul captivant și plăcerea de a fi pe scenă. Atunci, credeam că mă aflu în fața unei cariere fără precedent! Mai cred și acum, deși, în spectacolul din 13 aprilie, mai ales în prima
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
aprilie, mai ales în prima parte, când nu era suficient de încălzit, „tatonările” vocale au permis să apară un ușor tremolo și unele detimbrări la trecerea de la un registru la altul. Ștefan Pop mai are însă culoare frumoasă, fluiditate a cântului, boltire generoasă și trăirea plină de impact cu spectatorul. În pofida unor kilograme în plus, este firesc și amuzant, chiar și atunci când regia îl obligă să-și scoată pantalonii în spectacol. În aria „una furtiva lagrima” a cucerit ovațiile publicului
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
fii și frați, regate vrăjmașe, promisiuni călcate, vrăjitorii, mori fermecate, înfrîngeri și nunți, pe care să le-adune în ceea ce Evul mediu învățat ar fi numit o sumă, iar cronicile noastre mai din popor o seamă. Romantismul, tînjind la vechile cînturi de gintă, pierdute pre limba lor brută, care avea consistență, poate, cît toate idiomurile moderne la un loc, însă n-avea volum, a făcut din aceste povești risipite o epopee. Sub pana lui Elias Lönnrot, s-a numit Kalevala. O
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
artistic al maestrului Crăciun s-a constituit dintr-o informare multidisciplinară, asimilând și înțelegând fluxul cercetării din secolul XX - atât de radical în viziune -, sintetizând în cursurile sale nivelul preocupărilor în domeniile amintite, dar și o bogată creativitate privind definirea cântului în ansamblu, dirijatul performant și didactica superioară. În opera sa orală din cursurile de măiestrie dirijorală, maestrul Petre Crăciun a definit un sistem dirijoral coerent și actual, stabilind un vocabular propriu pentru limbajul non-verbal, pe care l-a transmis atât
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
rubato; cei doi maeștri au evocat cu multă sensibilitate și fantezie universul muzical enescian, care dezvăluie apartenența autorului la matricea spirituală românească. Versiunea interpretativă se remarcă prin excepționala valoare expresivă și semantică. Frumusețea muzicii și sentimentul sublimului se degajă în cântul minunaților interpreți din exteriorizarea unor puternice trăiri și a unor stări sufletești de excepție, situate, cum spunea Hegel, “deasupra oricărei exprimări cu ajutorul finitului”. Nu știm dacă există un secret (sau poate un miracol) în reușita acestei colaborări artistice. Suntem convinși
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
teoria relativității, după modelul viermelui, soluție care ar permite chiar „călătoria în timp”. De fapt, o „călătorie în timp” poate fi considerat și spectacolul la care ne referim, dacă ținem seama de varietatea zonelor stilistice parcurse de partitura vocală, de la cântul gregorian, la intonațiile incantatorii, șamanice, de la vorbirea cântată, la muzica religioasă, sacră și la reminiscențe ale belcanto-ului italian, inclusiv la dansul muzical electronic cunoscut sub numele de dubstep etc. Toate aceste incursiuni în stiluri și epoci diferite, redate cu
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
și intensitate sunt comparabile cu producțiile muzicale ale unui Vanghelis. În răstimpuri, câte un spectator se apropia timid de tabla de șah, mutând câte o piesă. Cea de-a II-a secțiune a impus rigoarea canonului contrapunctic, realizat cu ajutorul procesorului. Cântul amfitrioanei înglobează sunete nesemantice, intonații cu iz medieval, într-un contrapunct progresiv, repetitiv, ce se convertește în ritm cu accente etno... Multiplicat prin intermediul virtuților tehnicii electronice, cântecul de leagăn profilat în cea de-a III-a secțiune, a produs ecouri
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
partidului unic, omagii succesive lui Stalin, Dej, Ceaușescu, montaje literare patriotice și partinice, poeme epic-eroice, apoteoza "epocii de aur". A. Toma dezvăluie din titlul antologiei sale de autor necesitatea de a cânta optimist viața și a ignora total tema morții. Cântul vieții (ed. I, 1950; ed. II, 1951, cu o prefață de Ion Vitner) reflectă toate obligațiile epocii: caracterul antiburghez, glorificarea luptei de clasă (ca în Imn pumnului ridicat), modelul eroismului sovietic, imnuri partidului, republicii, femeilor antifasciste etc. - vehiculare a tuturor
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
se concretizeze. Prima lucrare audiată se denumește Suita cambriană și este scrisă de Alexandru Sima. Trecând peste acest titlu, care este de inspirație urmuziană, întâlnim muzica, o muzică scrisă cu un real talent și cu o linie a unui constant cânt subsumat. Cadenza pentru violoncel și pian de Mihai Măniceanu este, de fapt, o farsă, o nostimadă, prin citarea în cascadă de teme muzicale clasice, romantice și moderne, din marile repertorii interpretative, totul în paralel cu evoluțiile spectaculare ale instrumentiștilor, care
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
ansamblului Devotio Modernă : Ștefan Diaconu - flaut, Cristian Mancaș - clarinet, saxofon, Petru Nemțeanu - vioară, Dan Cavassi - violoncel, Mihai Murariu - pian, Alexandru Stroe - percuție, toți sunt instrumentiști excepționali. O mențiune aparte pentru Antonela Bârnat mezzo-soprana, cu voce deosebit de frumoasă și tehnică de cânt excepțională și nu în ultimul rând, pentru Carmen Cârneci compozitoare, dirijiare, muzician foarte talentat, “spirituș rector” al acestui concert eveniment. În seara aceleași zile, 3 decembrie 2013, în Aula Palatului Cantacuzino orele 19.30 a avut loc un “concert” de
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
Kurt Adler, Giuseppe Morelli, Lorin Maazel, Nello Santi, Giuseppe Patané, Georges Prêtre, Horst Stein, Kiril Kondrashin, Egizio Massini, George Georgescu, Jean Bobescu, Constantin Silvestri, Cornel Trăilescu, Constantin Petrovici, Iosif Conta. A avut ca parteneri cele mai mari personalități ale artei cântului din țară și din străinătate: sopranele Leonye Rysanek, Antonietta Stella, Sena Jurinac, Virginia Zeani, Joan Sutherland, Gabriella Tucci, Anna Moffo, Montserrat Caballé, Raina Kabaivanska, Grace Bumbry, Ghena Dimitrova, Roberta Peters, Mirella Freni, Magdalena Cononovici, Maria Slătinaru-Nistor, Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul» Al. I. BĂDULESCU Celebra soprană Mariana Nicolesco, laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice “în semn de recunoaștere a performanțelor sale pe scenele marilor teatre de operă ale lumii”, și Artist UNESCO pentru Pace “în semn de recunoaștere a angajamentului
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
cuvinte simple de un reprezentant al Africii: «O școală în plus înseamnă o închisoare în minus». Mariana Nicolesco a evocat credo-ul său, rațiunea sa de a fi ca artistă lirică, felul în care înțelege să servească arta sacră a cântului și splendorile pe care ni le oferă infinitele posibilități de expresie ale vocii umane, instrumentul suprem al adevărului. Da, a subliniat Mariana Nicolesco, acesta este cuvântul, căci arta ne revelează deopotrivă adevărul și frumosul, comori inestimabile pe care suntem chemați
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
cântăm. Transmiterea directă de la maestru la elev a legilor și a valorilor eterne ale acestei arte va fi întotdeauna garanție că acestea nu se vor pierde în vreun fel. Și ar fi tragic dacă s-ar pierde, căci vocea și cântul sunt totdeodată legătura noastră primordială cu Creatorul și vehicolul comuniunii noastre. Căci, într-adevăr, nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul». În numele acestui credo, afirma Mariana Nicolesco, ea a creat Festivalul și Concursul Internațional de Canto
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
pierde în vreun fel. Și ar fi tragic dacă s-ar pierde, căci vocea și cântul sunt totdeodată legătura noastră primordială cu Creatorul și vehicolul comuniunii noastre. Căci, într-adevăr, nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul». În numele acestui credo, afirma Mariana Nicolesco, ea a creat Festivalul și Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée la Brăila, în România. «Nu e desigur o întâmplare faptul că din 1995 și până azi au luat parte la aceste evenimente și
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
o ființă meditativă, deci, într-o oarecare concordanță cu rolul elegiac al Desdemonei, acum, se simțea nevoia unui plus de patos vocal, o participare scenică mai nuanțată între extaz, surprindere, dezamăgire, tristețe, durere și resemnare. Remarcabile au fost însă: liricitatea cântului, boltirile rafinate și pianisimele eterice din ultimul tablou. Față de premieră, tenorul Marius Vlad Budoiu a căpătat un plus de încredere în forțele proprii, vocea omogenizându-se cantitativ și timbral, cu momente culminante în: intrare, monolog și, mai ales, în moartea
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
amicale ("Puțin mai departe am uitat de domnul Andrei Pleșu, pentru că m-a surprins fraza ŤNimeni nu linge atât de drăgăstos ca Răzvanť. Bine, dar eu sunt Răzvan! Iar eu nu ling drăgăstos. Folosesc sexul în scopuri educative, am principii, cânt. Însă fata povestește-n continuare despre sexul lui de proporții gigantice. Așadar, despre mine e vorba !") pentru ca finalul să poarte cu el valorizarea, intact necruțătoare ("Și aflăm că de Anul Nou pleacă la St. Tropez. Și Dan Sociu semnează postfața
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
bateria expunând amintitele accente dezarticulate. Întoarcerea în registrul mediu este prilejul pentru Körössy de a reveni la tonalitatea inițială, pentru ca re-expunerea temei să apară în mod natural, cu rol concluziv. Ușor ironică, formula melodică expusă în încheiere la pian imită cântul țambalului, clarificând pentru ascultător zona geografic-spirituală de unde vine Iancy Körössy. Nu cred în denumirile pe care unii le dau muzicii, pentru că ei nu știu despre ce vorbesc. «Eu cânt freejazz.» Domnule, lasă jazz-ul la o parte. Cânți free? Numește
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
oamenilor de culoare din America. Și nemulțumirea lui s-a văzut în ceea ce cânta, a improvizat pe moment<footnote Accentuând (în timpul discuției înregistrate) prin intonație cuvintele „pe moment”, Körössy a subliniat încă odată importanța pe care o acorda spontaneității în cântul jazzistic footnote>, și asta s-a numit freejazz. Și înainte era free, dar nu s-a numit așa. Adică, nici unui muzicant nu i s-a interzis să cânte ce voia. Numai că era o temă, un aranjament mai mult sau
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
convins că înregistrarea aceasta ar schimba din temelii imaginea pe care mulți și-au format-o atunci despre Körössy. La fel ca Eugen Ciceu și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy avea deschiderea spre toate genurile, și tehnica instrumentală dublă: potrivită deplin cântului jazzistic și cântului academic. Al doilea moment de captatio benevolentiae a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]