42,681 matches
-
dezastrului cosmic de către eroina trădată în dragoste, teribilă prin dificultatea vocală pe care o implică. Nu-mi venea să cred, dar nu m-a oprit niciodată. - Ai cântat rolul ăsta pe scenă?, m-a întrebat. - Nu, dar poate l-am cântat într-o viață anterioară, i-am răspuns râzând. - Sunt convinsăť, a zis ea. Iar când am întrebat-o cine a fost o mare Elettra, mi-a spus: - Nu-mi amintesc dacă Elisabeth Grummer a cântat sau nu rolul Elettrei. Și
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Nu, dar poate l-am cântat într-o viață anterioară, i-am răspuns râzând. - Sunt convinsăť, a zis ea. Iar când am întrebat-o cine a fost o mare Elettra, mi-a spus: - Nu-mi amintesc dacă Elisabeth Grummer a cântat sau nu rolul Elettrei. Și a adăugat spre uluirea mea și a celor de față: - Dacă nu, vei fi prima. Nu știu nici azi cine a fost sau este "cea mai mare" Elettra. Și nici n-are importanță. Eu căutam
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
loc la München duminică seara. Urma să debutez la faimosul său Festival în rolul Donnei Elvira chiar în acea vară, iar acum ce puteam face decât să dau curs invitației lui Sawallisch, care nu găsise o interpretă în măsură să cânte la nivelul dorit, în special dificilisima arie Mi tradě. Luni după-amiază, după premiera care a fost un triumf pentru Sawallisch și pentru întreaga companie de canto, cu Thomas Allen, Giudita Gruberova, Gösta Winberg, Teo Adam, mari artiști care repetaseră timp
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a fost, în schimb, specialitatea fiecărui totalitarism, și mai departe va rămâne. Ca străjer, pe la 11-12 ani, purtam cu mândrie eghileții galbeni, bascul alb, fluierul cu șnur, nici un dubiu nu mă cutreiera când cântam în cor, "Regele coboară printre noi/ să ne-nsufle avânturi de eroi" sau "Toți străjerii, Majestate,/ Vă urează sănătate". în primele săptămâni ale lunii iunie ^40, după ce Frontul Renașterii Naționale se transformase în Frontul Națiunii - din care evreii nu mai puteau
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
travaliu important, dar de loc prețuit pe măsura însemnătății sale. E o îndeletnicire ce cere devoțiune benedictină. Norocul culturii române că mai există cîțiva editori de talia dumneavoastră și instituții precum Academia Română, că altfel edițiilor critice li s-ar fi cîntat cu totul prohodul. - Edițiile critice începute trebuie continuate și completate. Asta-i datoria noastră față de clasici. Iar față de contemporani, se impune să începem odată și să ne asumăm obligațiile pe care le are fiecare parte. Editorul să muncească și să
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
voința statornică de a generaliza metodic o anume schemă de program, dispusă hamiltonian, pe un registru foarte amplu de gusturi și orizonturi de așteptare. Așa se face că ,Emphasis"-ul este astăzi adeptul spectacolului total: muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orga de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici etnice ori șlagăre rock, folk, pop, de ieri
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
i s-a tăiat și ei capul. Păgânii înșiși au mărturisit că niciodată la ei n-a suferit o femeie atâtea și așa de crude chinuri”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, I, 56, în PSB, vol. 11, p. 77) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului. Revocatus, Saturninus și Saturus amenințau mulțimea care privea la ei. Apoi, când au ajuns în fața lui Hilarianus, au început să-i spună prin gesturi și semne din cap: - Tu ne pedepsești, ziceau ei, pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să se sperie de îngrozitoarele chinuri și de orice fel de munci care-i așteptau, ci vorbeau cu toată îndrăzneala și curajul despre credința în Dumnezeu întregii lumi și întâmpinau cu bucurie, în râs și voie bună sentința din urmă, cântând până la ultima răsuflare imnuri de laudă și de mulțumire lui Dumnezeu Atotputernicul. Și într-adevăr toți aceștia erau vrednici de laudă, însă și mai minunați erau cei care străluciseră prin avere, se născuseră dintr-un neam ales, se bucuraseră înainte de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Smirnei, XV-1, XVI-1, în PSB, vol. 11, p. 38) „Cu lacrimi rugau ei pe frați, având nevoie ca aceștia să facă rugăciuni necontenite pentru sfârșitul lor”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, II, 2-3, în PSB, vol. 11, p. 79) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 128) „Papil, cel dintâi, a fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-i martoră dragostea apostolilor, care le făceau plăcute biciuirile primite de la iudei: plecau, spun Faptele Apostolilor, din fața sinedriului, bucurânduse că au fost învredniciți să fie batjocoriți pentru numele Lui (Fap. 5, 41). Un om ca acesta a fost și ostașul cântat de noi astăzi (mucenicul Varlaam - n.n.); socotea veselie chinurile; socotea că este atins cu trandafiri în loc de bice; fugea de atacurile necredinței ca de niște săgeți și socotea mânia judecătorului umbră de fum; râdea de cetele sălbatice ale lăncierilor; se bucura
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Stăpânul îi primește, iar ei se bucură de slava aceea, se prind în cetele de dănțuitori, iau parte la cântările cele tainice. Dacă, pe când erau în trup, se prindeau în ceata aceea de dănțuitori în timpul împărtășirii cu Sfintele Taine, și cântau împreună cu Heruvimii cântarea cea întreit sfântă, după cum voi cei inițiați știți, cu mult mai mult acum, când sunt dănțuitori împreună cu îngerii, iau parte cu multă îndrăznire la bucuria aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trebuit să-și retragă piciorul ca nu cumva în cele din urmă să fie mușcat. Tocmai el, cel care în vremea directoratului de la Editions Salabert a făcut atât de mult pentru muzica românească contemporană. Cu ani în urmă i-am cântat Sept minutes autour de moi pentru ansamblu cameral și Distance zero pentru clarinet și percuție: rafinament trimbral, suflu componistic, o anume spiritualizare a discursului (în sens francez, firește). Cu siguranță, diaspora românească a avut și are creatori originali, necăzuți din
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Luminița Voina-Răuț Sublimi, ochii nu se pot dezlipi de pe ei. Sunt instrumentiștii: îmbrăcați în alb, purtând pălăriuțe aidoma personajelor din preajma lui Hercule Poirot, fiecare interpret, bine ales de Irinel Anghel are un har aparte; Dumnezeule, cum cântă vioara, cum intră percuția, cum se aude chitara electrică, ce face violoncelul și tuba și clarinetul și saxofonul și trompeta! Și nu-i totul cântec, interpreții intră chiar în pielea actorilor: își șterg instrumentele de stropii imaginari de ploaie, privesc
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
de admirație, ca să le arunci oamenilor în față un asemenea adevăr crud, într-un fel de jocul de-a destinul, un joc poate pentru copiii de mâine ai României. Inventezi ceva numit Elisaveta Bam, o numești "operă bufă" - actorii toți cântă, nu-și rostesc replicile - și o servești, în porții mici, celor care au ochi să vadă, urechi să asculte, suflet să înțeleagă. Porții mici pentru că e un spectacol ce trebuie digerat și răsdigerat; căci simți nevoia să vii și să
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
Dan Dediu Cultura muzicală occidentală are la bază personalitatea muzicianului complet, definit prin contopirea creatorului de muzică cu interpretul. Compozitorul a fost întotdeauna interpret: el producea lucrări pe care le cânta fie singur, fie cu un grup de prieteni muzicieni, care la rândul lor erau de multe ori compozitori-interpreți. Odată cu apariția dirijorului în Baroc, fațetă mai rafinată a interpretului, compozitorul se adaptează, preluând și acest rol. Cu cât înaintăm spre și
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
stadiul de formare, de izbucnire din suflet, în fapt singurul mijloc care poate asigura acel influx de supraomenesc, acea sclipire care ne face nebuni pentru o clipă - este anulat cu precizie chirurgicală. Compozitorul scrie ceva și așteaptă ca interpretul să cânte ceea ce a scris. Relația se mărginește la binomul "eu scriu-tu cânți". Dar acest lucru e prea puțin. Interpretul nu e o mașină: el are propriile sale idei, vrea să fie iubit pentru ce cântă, vrea să răspândească frumusețe în jurul
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
poate asigura acel influx de supraomenesc, acea sclipire care ne face nebuni pentru o clipă - este anulat cu precizie chirurgicală. Compozitorul scrie ceva și așteaptă ca interpretul să cânte ceea ce a scris. Relația se mărginește la binomul "eu scriu-tu cânți". Dar acest lucru e prea puțin. Interpretul nu e o mașină: el are propriile sale idei, vrea să fie iubit pentru ce cântă, vrea să răspândească frumusețe în jurul său. Astfel că divorțul între unul și altul devine foarte previzibil. Dar
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
și așteaptă ca interpretul să cânte ceea ce a scris. Relația se mărginește la binomul "eu scriu-tu cânți". Dar acest lucru e prea puțin. Interpretul nu e o mașină: el are propriile sale idei, vrea să fie iubit pentru ce cântă, vrea să răspândească frumusețe în jurul său. Astfel că divorțul între unul și altul devine foarte previzibil. Dar interpretul nu se lasă. Își zice: în marea de lucrări muzicale ermetice, vor mai fi existând câteva care să semnifice cu adevărat ceva
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
nu se mai mulțumește cu rolul pasiv al celui obligat doar să redea cu acuratețe ce a scris compozitorul. El nu e un mecanism de redare, asemenea calculatorului, ci dorește din toată inima să și simtă muzica pe care o cântă. Din acest punct de vedere, caută diverse opțiuni de a-și satisface apetitul. În căutarea sa, interpretul descoperă că sursa creativității se află în el însuși. Compozitorul nu îi mai spune mare lucru: în mare parte compozitorul de azi e
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
s-a muncit enorm, dar nebunia lui Harm "interpretat" de Tocilescu a contaminat pe toată lumea, actori, compozitor, scenograf, cor, spectatori. Și revelația mare, din punctul meu de vedere, este performanța actorilor, a felului în care și-au lucrat vocile ca să cînte live două ore și ceva. În școala de teatru nu s-a făcut și nu se face, la acest nivel, o asemenea pregătire. Dacă Tocilescu este un ahtiat de muzică, de muzica contemporană, un fin cunoscător și rezoneur, asta nu
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
poantele din partitură, umorul citatelor, prezența micii orchestre pe scenă, cîntatul live, variația instrumentelor de percuție, corzi, clapele, instrumentele de suflat, chitara rece te poartă continuu într-un fantastic în care este instalat absurdul cotidian. În acest univers al sunetelor cîntă și joacă, impecabil, actorii lui Tocilescu. Impecabil. Nu am crezut, de pildă, deși îl văd jucînd, onest, de atîția ani, dar fără reliefuri semnificative, nu am crezut că Vlad Ivanov poate să construiască așa o performanță, o armonie între voce
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
în cer, cu poponețurile pictate cu norișori, din cer coboară obiecte amenințătoare, art deco, Elisaveta Bam se ascunde într-un fotoliu scoică, corul se plimbă la poalele unor ziduri falnice, amenințătoare, binecunoscute simboluri ale dictaturii sovietice, iar orchestra, îmbrăcată elegant, cîntă neîncetat, încadrînd spațiul de joc și fantasticul poveștii Elisabetei Bam. Atent acum la fiecare detaliu de décor, de recuzită, de costum, de lumină, de umbră, Dragoș Buhagiar face ca vizualul să fie și el protagonist în opera bufă a lui
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
de renume mondial din musicaluri și filme, cele mai iubite arii de operă și opereta, precum și muzică populară din toate decadele. André a fost denumit “Regele Valsului”. “Johann Strauss este compozitorul meu preferat din toate timpurile.” În concertele sale, André cântă la vioară, dirijează orchestră lui și este un “conférencier” fermecător, care va interacționa cu publicul după fiecare piesă. André cântă la o vioară construită de Stradivarius în 1732. “Îmi place acest instrument. Îmi amintește de cântăreață de operă Maria Callas
Participă la eveniment şi ai şansa să dăruieşti bucurie, cu o 9atitudine! [Corola-blog/BlogPost/94283_a_95575]
-
decadele. André a fost denumit “Regele Valsului”. “Johann Strauss este compozitorul meu preferat din toate timpurile.” În concertele sale, André cântă la vioară, dirijează orchestră lui și este un “conférencier” fermecător, care va interacționa cu publicul după fiecare piesă. André cântă la o vioară construită de Stradivarius în 1732. “Îmi place acest instrument. Îmi amintește de cântăreață de operă Maria Callas - foarte pasionala”. André Rieu - The Entertainer În fiecare an, André și a lui Johann Strauss Orchestră, cor și soliști internaționali
Participă la eveniment şi ai şansa să dăruieşti bucurie, cu o 9atitudine! [Corola-blog/BlogPost/94283_a_95575]
-
-i cinstim pe sfinți, că ei sunt „prietenii lui Dumnezeu” și rugătorii noștri la cer. Să cinstim cu credință și pe Cuvioasa Parascheva, să-i sărutăm cu evlavie sfintele ei moaște ori de câte ori avem posibilitatea. Apoi, să citim adesea acatistul ei, cântându-i cu toții într-un glas această scurtă rugăciune: Bucură-te, Parascheva, mult folositoare! Amin. Altfel spus, Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României, dovadă grăitoare în acest sens fiind mulțimea
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]