3,155 matches
-
nu mă despart! ... În mormânt n-am ce să fac. GHEORGE și FLOAREA: Morții cum or rezista... Nebăuți, așa să stea? Cârciumioară, cârciumioară, Dragă surioară!... (Gheorge, Floare,) să-i cinstim pe toți, Să se ducă vestea-n morți, Că la cârciumă-i mai bine Și nu mă despart de tine! Of-of-of! Dragă cârciumioară! Să se ducă vestea-n țară. (încep să joace) GHEORGHE: (pe ciucite) Pe tăiete, pe tăiete... Cu cuțitu lu' Terente, Și briceagu' lu' Juvete, Hai la joc băieți
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
și făcu un gest sugestiv cu mâna. -Ahav, m-ați lăsat exact când aveam mai mare nevoie de voi, replică arhiereul. Am vești că ucenicii au bătut ieri în voie străzile Ierusalimului. Soldații lui Pilat au intrat prin tavernele și cârciumile grecești chipurile să-i caute pe ucenici și de fapt au petrecut cum au vrut. Acum însă să nu mai pierdem timpul fiindcă nu e timp de pierdut! Ia-ți oamenii, ieșiți în oraș și căutații pe ucenici. Prindeți pe
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1437716893.html [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
îi anesteziase și creierul. --Acum, să stăm de vorbă, Tache! De ce, mă, ne-ai dat foc la casă? --De prost, Ioane, de prost! Mi-a luat băutura mințile. --Mintee! a strigat Fane Mutulache. L-am urmărit de când a venit de la cârciumă cu sticla asta, care miroase a benzină. Mirosiți, oameni buni! E crimă cu premeditare. Ia-i gâtul, Ioane, că am să fiu eu martor! --Nu merită, Fane! a spus trist Mărășteanu. Să fac eu pușcărie pentru ăsta? În definitiv, Tache
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
iar m-ai mâncat și m-ai băut. Și eu am plătit fără să crâcnesc. Pentru că așa a fost înțelegerea, Tache. Însă, tu ai făcut toate astea ca să-ți râzi de mine, Tache. Să te lauzi la prietenii tăi de la cârciumă că m-ai „fraierit”. Apoi, Mărășteanu s-a întors către mulțime: --Da, oameni buni, Tache îi crede pe cei din jurul lui niște proști care trebuie fraieriți, el considerându-se un deștept, fără nici un respect pentru semeni. Atunci Tache a sărit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
din cauza ta, că... --Așa e, Tache, eu sunt vinovat că ți-am reparat blestemata de camionetă, că trebuia s-o duc la Remat și să-ți dau contravaloarea integrală încasată pe ea, ca să ai tu ce bea cu băieții la cârciumă și să râdeți de mine că v-am făcut rost de bani pentru chefuit. Ați înțeles, oameni buni cum vrea să facă Tache comerț? Toți au început să-l huiduie, să-l fluiere, asaltându-l cu admonestări: --Mai ai neobrăzarea
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
Văzând că Mărășteanu l-a încolțit, dar până la urmă se alege cu o pleașcă la care nici nu se gândise, urlă din răsputeri: --Daaa! După ce-mi dai banii, s-o iei din poarta mea! Ce-o să râdă băieții la cârciumă când o să le fac cinste, gândi Tache. Hai, că iar l-am fraierit! Și-i strânse mâna, pupându-i-o de mai multe ori, sub râsetele dezlănțuite ale oamenilor. Numai inginerul Casapu nu râdea. Îl privea năucit pe Tache, scârbit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
Marius Marinescu, contactat de , trage un semnal de alarmă și spune că Palatul Parlamentului s-a transformat sub ochii noștri în bâlci, cârciumă, târg de rochii de mireasă, iar lista poate continua la nesfârșit. În rândurile de mai jos vă invităm să aflați ce probleme ridică Marius Marinescu în legătură cu această clădire importantă: Parlamentul=bălci? Raiul interlopilor și al chefliilor? Casa Poporului este cel
Controverse la Palatul Parlamentului. 'Am asistat revoltați la o mare ticăloșie. Este rușinos'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103291_a_104583]
-
să fie depus pentru câteva ore în holul Senatului. În schimb, cu ceva timp în urmă, în sala Tache Ionescu din Palatul Parlamentului, a tronat - preț de câteva zile - o imensă mașină de fițe, un Ferrari de ultimul tip. Parlamentul, cârciumă Să ne amintim că în 2000, celebrul Fane Spoitoru a sărbătorit, în stil propriu, botezul fiului său în Palatul Parlamentului. Singurul element lipsă pentru gustul petrecerii a fost reprezentat de turnulețele de tablă de pe acoperiș. Parlamentul, târg de rochii Sălile
Controverse la Palatul Parlamentului. 'Am asistat revoltați la o mare ticăloșie. Este rușinos'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103291_a_104583]
-
termenii întrecerii libere și corecte. Nu merită să-i mai critici. Își bat joc de ei singuri, sigur și deplin. Un masochism ușor patologic. 2. Tematica programatică. Acest decalaj între gravitatea stărilor și situațiilor și oferta superficială, simplă, retorică de cârciumă. Ar fi fost de așteptat proiecte profesionist structurate, asumate și prezentate, concretizări ale unor studii de caz poziționate direct pe domenii și dezvoltări de interes public, marcate de evoluții critice de durată și implicații cu extindere largă. Spanac. 3. Abordări
Analiză explozivă înainte de alegerile din 5 iunie. O veste bună și o veste proastă () [Corola-website/Journalistic/102997_a_104289]
-
așa cred. Împuternicirea, pentru finul Ion să mă reprezinte, a costat 200 RON, sau două milioane de lei pe... «vechi». Bine că am pe finul Ion om de cuvânt și de încredere - ce mă făceam fără el? Am mers la o cârciumă din apropiere la o bere neagră (în cinstea marelui meu prieten Cezar Ivănescu, în România nu beau decât bere neagră) și am discutat cu oamenii. Așa cum știam, toți discută despre suspendarea președintelui Traian Băsescu și sunt nemulțumiți. De ce sunt oamenii
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
în Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014. În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gură cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătura o mână de țigări sau măcar doi biștari, de o cafea mică. Îi zic că nu-i
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
uită la mine căpiat și-mi cere iarăși bani. Citește mai mult În raiduri sociologicede interviuri telecomandatemă plimb pe ulițe lungiși netede că oglinda.N-apuc să văd îndestulareacăci neistovita, pasărea sărăciei,în cântările ei neoficiale,se stabilește la gură cârciumei din sat.Un copil cu maleta albastră trasă peste urechicu pantalonii rupți pe-un craccerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutăturăo mâna de țigărisau măcar doi biștari, de o cafea mică.Îi zic că nu-i dauîl întreb de mama
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Cald, cald, da’ sara se răcește...Avu dreptate Gigi cînd zise să-l iau...Că eu zâceam că de colea - până colea, și-n mașină pe deasupra, nu e cazu’... -Să fim noi sănătoase de câte ori tremură ei când vin sara de la cârciumă... -Tremură pe dracu’...Beau tărie și se-ncing, zise Rodica. -Știi din experiență, nu... Că-n vremurile bune ce le mai trăgeai la măsea... -La-ntrecere, cum nu, da’ acu’ a-nțărcat Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1399735611.html [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
din Radăuți, te simți acasă, oriunde-n Suceava, gustul mierii polietnic nu-l uiți. Sugeam, copii, la sânii mai multor mame sufletești, ca Umberto, nefericitul fericitul rătăcitor, ,,possible, ma non sia certo!’’ om al străzilor care duc în port, al cârciumilor, al croitoriilor, unde se pun fire din păr de cal, în costumele pentru mort, pentru nuntă, botez, sau teatrul municipal. 5. În lumea asta destul de tristă, costumul meu negru mai rezistă, cu el mă vor îngropa, sper, ca pe un
Costumul negru by Adrian Popescu [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
asta și-n credința mea să mă îngrop ca-n icoane sfinții cînd învie în privirea mamelor ce-au plîns cînd și-au pus copiii în sicrie fie-n strană cîntece cîntînd și tămîia fum să mă îmbete ori în cîrciumă cu lăutarii bînd însetați mereu ca un burete
Norduri by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/7679_a_9004]
-
caseta cu bijuterii, în luna mai e păcat să stai în casă ca într-un cub aerul adunat acolo cu toate izurile iernii prin care-ai trecut, așa cum faci și-n iunie cînd te aduni cu toți ceilalți într-o cîrciumă și vă uitați unul la altul, în fiecare fiind cel care va trăda de cum se va ridica de la masă fără a-și privi după aceea trupul atîrnat de o creangă la marginea orașului, în timp ce în iulie și august roiuri de
Pustia by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
leat! - Da, dar dumneavoastră ați avut alt traseu. Mie mi s-a tras de la o sticlă de... secărică! - Ce e secărica? - Era o băutură prin anii `30-`50. Tata era cârciumar într-un sat de lângă Dunăre, aproape de Orșova. Avea o cârciumă în două camere de la parterul casei noastre. Veneau oamenii din sat, fel de fel. Odată, unul, bețiv ordinar, s-a îmbătat și i-a cerut o sticlă de secărică tatii, dar fără bani. Tata nu i-a dat. A venit
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr». Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
noi, spărgătorii de vise, de mituri și de sentimente, trafincanții de cuvinte, iubitorii de speranțe, am stat la masă cu Nichita, cerșind de la el o silabă de fericire și, când era să ne-o dea, s-a făcut poezie în cârciuma lui de necuvinte și ne-a spus: băăă, eu am mâncat oase de zeu, carnea și vinul vi-le las vouă... marți, 19 august 2014 Brâncoveanu Constantin cineva ne-a decapitat coloana vertebrală, de-atunci suntem în derivă prin cinstita
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1408444836.html [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
fericire și să afle, asemeni lui Pascal, ca “inima are rațiuni pe care rațiunea nu le poate înțelege”. Era fericirea martirului modern, bucuros să sufere pentru Dumnezeu. Nicolae Steinhardt a știut, asemeni lui Don Quijote, să vadă un castel într-o cârciuma prăpădita și să transforme închisoarea în academie și altar. Credea că “definiția eroismului și a sfințeniei nu este decât aceasta: să faci imposibilul posibil”. Și dacă nu pentru intelectul, pentru credință și principiile sale, atunci pentru tăria de a face
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Victor_roncea_apel_pentru_ci_victor_roncea_1375733630.html [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
n-ai mai vazut morți? De când ești în Poliție? Se miră Francisc. - Numărul mă îmbolnăvește, nu mortul în sine. Nu reușesc, să mă obișnuiesc cu ideea de morti „la duzină”. Este o deficiență de-a mea, recunosc... Intrară în primă cârciuma; Francisc, amabil, comandă: - Două romuri mari, duble, cu sifon separat! - se-ntoarse spre Ade, prevenitor: - Rade-l de-o dată, apoi clătește-te cu sifon. Hai, puiule, că n-o să leșini cu mine la masă...! Dar lucrurile se complică. Vin continuu
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_romanul_natura_moarta_cu_servaj_de_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
au mai spus până-ntr-o zi când, nevasta își luă catrafusele și o tuli la mumă-sa. Îl târa pe copil pe unde credea că-l poate învăța câte ceva folositor, de la oricine (că nu se știe!)... chiar și prin cârciumi unde el își mai vărsa năduful, în vacarmul tânguielilor și boscorodelilor țipate, în fumul înecăcios de mahorcă puturoasă și tărie leșioasă, cu „brize” de spirt și metilic care te orbește și te face neom dar care „clătește” gâtlejurile râgâinde, urât
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără instruire, fără cultură, fără comunicare, fără informație. Mai mult ... Citește mai mult Părintele Paisie Olaru de la Sihla, unul dintre cei mai apreciați duhovnici ai Bisericii Ortodoxe, ținea să ne spună, de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără instruire, fără cultură, fără comunicare, fără informație. Mai mult ... III. RĂZBOIUL ȘI FILOSOFIA - ÎNTUNERIC ȘI LUMINĂ, ÎNTR-O NOUĂ CARTE, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]