1,366 matches
-
îndemână sau se mișcau în poziție mai aplecată. Îmi reamintesc de „miracolul” de la Băile Felix, de lângă Oradea, unde invazia bolnavilor din țările nordice era (o mai fi oare!?) la modă în anii comunismului. Veneau la recuperare, cu autocarul - în bastoane, cârje, cărucioare - batalioane de oameni bolnavi, care după câteva săptămâni de tratament se reîntorceau acasă pe picioarele lor!!! Vorbesc serios! Mărturie stă „Muzeul instrumentelor de umblat abandonate” de acolo. Posibil ca acum se îndreaptă spre destinații mai exotice, cu climă mai
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
grădina zoologică în captivitate, în filme de groază cu sfârșit tragic, în natură. În Turkmenistan am văzut un șarpe gri-vînăt lung de câtiva metri, ce traversa autostrada. Dimensiunile lui m-au îngrozit. Ajuns la parapet s-a ridicat asemenea unei cîrje prelingându-se apoi ca apa în cultura de bumbac. În altă zi, întorcându-ne de la un ștrand am văzut în mijlocul șoselei, față în față, doua cobre unduindu-și amenințătoare corpul, cu gâtul umflat, având capetele ca o cagulă cu ochelari
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Ion I. Părăianu A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI A prins să ningă de ieri ; s-au pierdut urmele pe poteca fântânii . Pe pisc, printre rândul de peri, trag de săniuțe copiii . Un bătrân cu luleaua în gură coboară în cârjă pe scări ; privește zăpada din bătătură și scoate fumul pe nări . În claie fânu-i jumate, vitele zbiară-n ocol . La biserică clopotul bate... ... ninsoarea cade domol . La crâșmă poteca-i bătută . E mare zarvă-nlăuntru . Un „ocheșel” încearc-o lăută, iar alții
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351590_a_352919]
-
ca o sferă, cu multă frumusețe, ca în „glossa alternanței” : Avem trecut și asta nu-i o vină/ Să ne iubim în sfera Yin și Yang, / O doamnă cu-n golan fără de rang,/ Ne sprijinim când drumul se înclină (Două cârje), restabilind într-un final echilibrul cosmic al iubirii, când intervine sprijinul principiului yang (masculin, lumină), dominat de principiul yin (feminin), împlinindu-se nunta rituală, luna seducându-l pe soare. Cele două astre se unesc în iubire, moment când nu lipsesc
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
avea trupuri de Slavă, ca al Domnului Isus după înviere - nesupuse morții, nesupuse putrezirii, nesupuse spațiului și timpului. Eu probabil că nu voi mai avea vâlvă în inimă, urmele operațiilor nu se vor mai vedea, alții nu vor mai purta cârja, nu vor mai merge într-un cărucior, nu vor mai avea cicatrici sau poate piciorul tăiat, ci vom fi o creație nouă. Cum să nu te bucuri, cum să nu îți fie dor, cum să nu dorești să fi acolo
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351221_a_352550]
-
veșnicia, Trimisă prin susur de izvoare. Oare de ce de multe ori, Mă cuprinde dor de casă, De fânațele cu flori, Și grădini cu iarba grasă? Drumule să mă asculți, Revin în satul meu natal Încălțat, și nu desculț, Cu două cârje de metal. Referință Bibliografică: Simfonia Ciofului / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 413, Anul II, 17 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SIMFONIA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356312_a_357641]
-
rezista și va sta fermă pe fundația care este Domnul Isus. Reporter: Alegerea Domnului Isus Cristos ca Mântuitor, a fost o alegere disperată? L-ai ales pe Cristos din nevoia de a te sprijini pe cineva, ca un fel de cârjă psihologică? Bogdan Z.: Nu, pentru că Dumnezeu avea un plan și un viitor pentru mine. Întotdeauna am considerat că pot să mă descurc singur în viață și sunt destul de stabil emoțional. Dar am simțit acea invitație a lui Dumnezeu într-un
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356365_a_357694]
-
a purtat pe Isus în ziua de Florii spre Ierusalim, să nu credeți că dacă puneți mâna pe mine, aș fi vreun sfânt. ” Au început minunile ; zeci de oameni s-au sculat de pe scaunele unde erau fixați, alții au aruncat cârjele și au început să facă primii pași, la un moment dat a spus “, sunt două femeii care au cancer la oase, ele nu știu și, din acest moment încep să se vindece “. În tot acest timp cu lacrimi de bucurie
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
o permanentă urcare, prin căutarea sublimului. Așa cum fizicienii caută o teorie unitară care să explice universul, artistul caută acel factor unitar, acea “particulă elementară” din care arta este zidita. În realitatea noastră materială, neputința ne face să ne rezeman pe cârje în exprimarea divinului și acestea sunt de fapt, niște extrapolări slabe ale unei alte realități, mult mai adânci, unde poezia nu are nevoie de cuvântul unei limbi, unde muzică nu are nevoie de zgomot... Nichita Stănescu a scris o adevarată
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
nu mai fii ce ești. Frumoasă povestea care spune basme, frumos basmul care spune povești cu zâne și cu zurgălăi, dacă boierul ar pune umărul lângă moș Ion Roată! Dar, nu! Păpușarii, sforarii și panglicarii sunt aurul și platina,sceptrul, cârja și coroana, porunca și arma, oțelul și biciul, pumnul și palma, zeii și zmeii.Ei sunt cei care fac și spun povestea, poveste în care Făt-Frumos nu mai vine, pentru că a devenit și el o păpușă de rumeguș, cu sabie
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
celor fără de morminte sau a mormintelor fără de cruci. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Suspină bolnavii, șchiopii, orbii, cerșetorii, calicii, bețivii, vii și morții, râzând sau plângând, rotindu-se într-o imensă plagă ce se revărsa amenințător deasupra răbdării. Unii, aninați între cârje oblojite, rânjesc schimonosiți de durere dar resemnați că poate toaca sau clopotele de vifor făcute să urle durerea îi vor trezi într-o bună zi pe marii Păstori. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Am surprins recent mărturia a două evlavioase creștine
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
dacă ne tragem din țărani cu două sau trei ierni de școală sau că am fost ocrotiți de Dascălii Doctori pentru diversele servicii neînsemnate, fie pe la piață, fie pe sub mașină, fie la gospodar acasă... Noi ne-am spășit râvnind la Cârja din care odrăslește arhibunăstarea. Îmi aduc aminte de unul, cu care am fost coleg la Sibiu, și care era ingineraș la bază (dar fără să practice meseria) hotărât să devină popă, după ce aducea ditamai porcul sacrificat de la țară și-l
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
București, 1990 (versuri pentru copii) * Elenă. Grădinile suspendate ale cuvântului, carte manuscris, 1996 (poem) * Voi spune îngerilor, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate a USR, 2004 (român) * Rochie de mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (român) Zece mii de cârje din Puntea de hartie (1986) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Am văzut zece mii de cârje în curtea unei fabrici de recondiționare. Zece mii de cârje într-o zi însorită, cu lemnul la subsuori lustruit că razele, aruncate grămadă. Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
carte manuscris, 1996 (poem) * Voi spune îngerilor, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate a USR, 2004 (român) * Rochie de mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (român) Zece mii de cârje din Puntea de hartie (1986) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Am văzut zece mii de cârje în curtea unei fabrici de recondiționare. Zece mii de cârje într-o zi însorită, cu lemnul la subsuori lustruit că razele, aruncate grămadă. Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi cinci mii de oameni țopăind ca niște canguri în așteptarea
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Publicațiilor pentru Străinătate a USR, 2004 (român) * Rochie de mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (român) Zece mii de cârje din Puntea de hartie (1986) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Am văzut zece mii de cârje în curtea unei fabrici de recondiționare. Zece mii de cârje într-o zi însorită, cu lemnul la subsuori lustruit că razele, aruncate grămadă. Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi cinci mii de oameni țopăind ca niște canguri în așteptarea cârjelor reparate. Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
în curtea unei fabrici de recondiționare. Zece mii de cârje într-o zi însorită, cu lemnul la subsuori lustruit că razele, aruncate grămadă. Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi cinci mii de oameni țopăind ca niște canguri în așteptarea cârjelor reparate. Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste. Lăcustele chiar poartă căști și lupta la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care le prindeam în copilărie sărind prin tranșeele rămase după război și le-nfigeam în cârlige — momeală pentru peștii postbelici
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
s-au părut, apoi, lăcuste. Lăcustele chiar poartă căști și lupta la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care le prindeam în copilărie sărind prin tranșeele rămase după război și le-nfigeam în cârlige — momeală pentru peștii postbelici. Dar zece mii de cârje sunt o pădure uscată, prin care un invalid, trecând din două-n două, poate face o minunată plimbare de cinci mii de pași. Zece mii de cârje sunt și cinci mii de picioare rămase în cizme și care, singure, nu stiu
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
după război și le-nfigeam în cârlige — momeală pentru peștii postbelici. Dar zece mii de cârje sunt o pădure uscată, prin care un invalid, trecând din două-n două, poate face o minunată plimbare de cinci mii de pași. Zece mii de cârje sunt și cinci mii de picioare rămase în cizme și care, singure, nu stiu încotro s-o apuce. Noapte-am visat cârjele întorcându-se reparate mărșăluiau viguros purtând căști și la șold baionete. Și-o pereche de cârje că de
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
invalid, trecând din două-n două, poate face o minunată plimbare de cinci mii de pași. Zece mii de cârje sunt și cinci mii de picioare rămase în cizme și care, singure, nu stiu încotro s-o apuce. Noapte-am visat cârjele întorcându-se reparate mărșăluiau viguros purtând căști și la șold baionete. Și-o pereche de cârje că de copil, s-a luat după mine: „Vino cu noi, sau ... !” Și eu de spaimă țopăiam că un cangur, si de teama mi
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Zece mii de cârje sunt și cinci mii de picioare rămase în cizme și care, singure, nu stiu încotro s-o apuce. Noapte-am visat cârjele întorcându-se reparate mărșăluiau viguros purtând căști și la șold baionete. Și-o pereche de cârje că de copil, s-a luat după mine: „Vino cu noi, sau ... !” Și eu de spaimă țopăiam că un cangur, si de teama mi se făcuse inima cât o lăcusta, si nu eram decât un biet peștișor postbelic. N-am
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
entropie, de curgere în altă dimensiune. Și întâmplarea, cu rol de criză morală, nu avea să rămână fără urmări, așa cum avea să mărturisească într-o nouă epistolă : Isus bătut în cuie de cositor : “continui să merg ca ologul între două cârje: ficțiunea și realitatea; prima mă trage în stânga, a doua în dreapta; între noi, limes rămâne doar șanțul”. Dintr-o firidă a sufletului, în podul bisericii interioare, Iisus așteaptă mereu pe cineva să-l mărturisească. Unii înțeleg, alții amână, cumpănesc încă. Și
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
refugiu pentru mine. Am luat totuși în considerare varianta că poate ar exista și de ce să nu încerc. Reporter: - Dumnezeu a fost într-adevăr așa cum spuneau mării gânditori comuniști: “Dumnezeu nu există. Există doar noțiunea de Dumnezeu, care este o“cârja”pentru cei slabi.” Așa a fost pentru tine, o perioadă. Hilde Barta: -Da! Viața mea de credință a fost tot cu suișuri și coborâșuri. Am descoperit Biblia, pe la vreo 16 ani, si mi-amintesc că în vacanța de vară, nu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356594_a_357923]
-
si toate răspunsurile le primesc în mod direct, fără să le mai pun oamenilor. Scriptură a fost pentru mine o descoperire extraordinară, o revelație. Deși o avusesem în casa până atunci, abia în momentul acela am descoperit-o. Reporter: -Din “cârja”, Dumnezeu a devenit prietenul tău, un prieten adevărat și viu, care poate să fie aproape de tine. Hilde Barta: - Chiar mă gândeam în perioada aceea, cum de Dumnezeu nu e supărat pe mine, că L-am batjocorit și am râs de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356594_a_357923]
-
ouă pentru adulți și minim 5 pentru copii. Fiecare încondeietoare are stilul propriu de încondeiere, dar trebuie respectate câteva simboluri: calea (cărarea) rătăcită, crucea pascală, linia verticală și orizontală care semnifică viața, respectiv moartea, soarele sau steaua în opt colțuri, cârja ciobanului, spicul de grâu care înseamnă bogăție, rombul, linia dublă și alte motive geometrice. În bazinul Dornelor predomină motivele florale, în zona Moldovița sau Rădăuți motive geometrice, dar pe fonduri mai vii, colorate (roșu, verde, albastru, galben), motive zoomorfe și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
a fost o zi obișnuită pentru multă lume, sau mai bine zis pentru toată lumea. Pentru mine era neobișnuită, fiindcă nu mai ieșisem din oraș de foarte multă vreme, datorită suferinței mele de a nu mă putea deplasa decât în 2 cârje sau bastoane cum le zic alții. M-am trezit la ora 4 pentru a mă pregăti de drum, în primul rând pentru a ajunge la autobuz care e la circa 1 km distanță de unde locuiesc eu. Vremea era frumoasă, o
DRUMUL DE LA MOLDOVA VECHE LA PODUL PESTE NERA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370861_a_372190]