1,691 matches
-
au efectuat în 7 iunie o acțiune de control la S.C. „La Mihai“ S.R.L. din str. Ovidiu Balea nr. 2, punct de lucru restaurant-terasă pe Aleea C.F.R. nr. 1 Timișoara. S-au constatat: pulpele de pui, preambalate, cârnații „Trandafir“ și cârnații de casă erau păstrați în frigidere fără a fi însoțiți de mențiunea „retras de la comercializare“; produsele nu erau marcate cu elemente de identificare și prezentau modificări organoleptice, culoare modificată, nespecifică la pulpe de pui, miros nespecific, neplăcut și mâzgă pe
Agenda2005-25-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283822_a_285151]
-
erau păstrați în frigidere fără a fi însoțiți de mențiunea „retras de la comercializare“; produsele nu erau marcate cu elemente de identificare și prezentau modificări organoleptice, culoare modificată, nespecifică la pulpe de pui, miros nespecific, neplăcut și mâzgă pe membrană la cârnați. Iar pulpele de pui preambalate, micii formați și pâinea albă felii, preambalată, nu erau însoțite de etichete de marcare a elementelor de identificare (numele și adresa producătorului, compoziția, data fabricației, data durabilității minimale, condițiile de păstrare). S-au aplicat sancțiuni
Agenda2005-25-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283822_a_285151]
-
de două parale! Să ajungă căt mai sus, mereu au ceva de spus! Iar votantul, cam netot, ia păcăleala în bot! 2 La vot în Țara Românească, mulți cred c-o să se pricopsească! Dar păcăleala este mare în mici și cârnați pe grătare, când curge vinul în pahare! 3 Când zarurile-s aruncate și vine vremea confruntării, din urnă iese cine poate să urce-n scaunul puterii! 4 Ca cetățeanul turmentat, după ce au golit pahare, mulți pun aceeași întrebare: -Dar eu
PAMFLETE DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384479_a_385808]
-
dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din rodul cel bogat dă prima dată de pomană și celui sărac, pe urmă îl gustă și el, aducând astfel
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din rodul cel bogat dă prima dată de pomană și celui sărac, pe urmă îl gustă și el, aducând astfel mulțumire lui Dumnezeu. Pițărăii sunt copiii ce au adunat din timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) și
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la casele oamenilor vestind Nașterea Domului. „Colinde
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la casele oamenilor vestind Nașterea Domului. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Ioan Cîrdu în poezia „La tăiatu' porcului“ vorbește
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
pârlim cum îi mai bine, adă tri sarșini dă paie, / Să să vadă șî la noi, foc mare șî vâlvătaie!“ Ritualul tăierii porcului constă și în sortarea cărnii, pe urmă împărțirea ei pentru pomana porcului, pentru sărbători, carne friptă, tocătură, cârnați, tobă, caltaboși, șuncă, cotoroage, etc. Ion Jorz în unele din poeziile lui în grai vorbește despre obiceiuri ce se desfășoară cu prilejul Învierii Domnului „Vin Pașcele, cu colași / Șî cu oauă fărbuice, / Cu miros dă cozonași / Șî cu babe pocăice
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
nu am scos caii din grajd de o săptămână, spunea bunicul, drumurile sunt înzăpezite. Bine că ”mai am de moară” ( a avea mălai măcinat), cazanele sunt pline cu untură și carne prăjită, iar în pod, oasele de porc, șuncile și cârnații, toate afumate, sunt la locul lor. Duminica, când ne strângem toți acasă, iau un cârnat, îl pun pe jar, face femeia o mămăligă mare, mai vârtoasă să rămână și pentru dimineața, merge cu cârnatul fript, mie îmi place, să înting
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se zbătuse să pregătească atâtea și pentru anul acesta. Și acum se întreba derutată: de ce? În sufragerie pusese pe masă setul
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
Nitrat de potasiu Conservant Produse din carne conservate, brânzeturi, produse lactate E251 Nitrat de sodiu Conservant Produse carne nepreparate termic E250 Nitrit de sodiu Conservant Produse din carne conservate prin sterilizare E239 Hexametilentetramina Conservant Brânzeturi E235 Natamicina Conservant Brânzeturi uscate, cârnați afumați E234 Nisina Conservant Brânzeturi, budinci E203 Sorbat de calciu Conservant Brânză topită, cartofi congelați, produse panificație E202 Sorbat de potasiu Conservant Pâine feliata, aluaturi, sosuri, fructe de mare semipreparate E201 Sorbat de sodiu Colorant Produse patiserie și cofetărie, creme
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
deșerturi grase, snacksuri, brânză topită, sosuri, condimente, muștar E154 Brun FK Colorant Scrumbii afumate „kippers” E1520 Propilen glicol Stabilizator Esențele pentru prăjituri E515 Negru Brilliant Colorant Produse animale, produse cofetărie, paste din fructe, gemuri, sosuri E128 Roșu 2G Colorant Mezeluri (cârnați, hamburgeri salam etc) E127 Eritrozina Colorant Cireșe confiate, cireșe în sirop, compoturi, gemuri E1202 Polivinilpolipirolidona Stabilizator Băuturi limpezi, suplimente alimentare E1201 Polivinilpirolidona Emulgator Glazura fructe, bomboane, drajeur Sfatul Medicului
Lista completă a E-urilor şi alimentele în care se găsesc [Corola-blog/BlogPost/93031_a_94323]
-
vrut sa mancam ceea ce nu puteam înainte: mâncare franceză, italiană, asiatică. Dar acum lucrurile s-au schimbat, astfel încât există o recunoaștere a ingredientelor ungurești”. „Time” se întreabă dacă această apreciere este „locavorism” sau pur și simplu naționalism. Un vânzător de cârnați prezent la festivalului anual dedicat porcilor de Mangalița a declarat pentru revista americană: „Cred că multor oameni le place (porcul de Mangalița) deoarece este la modă. Aș vrea să se fi intalmplat asta datorită mândriei naționale”. Pe de altă parte
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
nu e tot atât de exigent că francezul, are totuși o bogată cultură gastronomica. Asta se vede atât în comportament, cât și în felul cum își alege meniul, cum își asortează deșertul și băutură”... Mihai își pune în față o porție de cârnați și, așteptând să se mai răcească, continuă povestea: “Am cunoscut în Grecia un medic austriac, Helmut, care m-a invitat să vin la el la Viena, la «Restaurantul Mincinoșilor». Mare mi-a fost mirarea când, într-o discuție, mi-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
și se aromatizează. CU MOZART LA SCHONBRUNN La Curtea Imperiala a Austriei se consumau cantități imense de mâncare. Datorită educației cazone pe care a primit-o, împăratul Frantz Josef mânca împreună cu gardă, cu soldații. Din meniu era nelipsita varză cu cârnați. În schimb, se spune ca împărăteasa Maria Tereza, educată la curți europene și având răsfățul în sânge, folosea împreună cu doamnele din suita o “ceainărie” care era, de fapt, un restaurant din parcul Ausgarden, aflat în curtea Hoffburgului. Franz Josef - la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
la cuscra, zâc... Sanchi! S-o fi prins, nu s-o fi prins, scăpai eu întreg, scăpai!? Ei, și dă-i pregatire... Carnea fu aleasă, furdaua la sarmale, macra la friptură și cârnăciori, că nu ne lăsarăm și făcurăm și cârnaț’, ba umplurăm și mațăle groase. Că ne și atinsă tata Nițu, cum stă el și le dă: ”Vă aranjarăț’, zâce, pe toată iarna! Pe toată iarna v-aranjarăț’!” Scaicani.! Ne ieși pe nas bufetu’ lu’ nașa Reta, că ăștia măturară tot
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
iarna v-aranjarăț’!” Scaicani.! Ne ieși pe nas bufetu’ lu’ nașa Reta, că ăștia măturară tot dupe masă, de nu rămasă nici să tragi cu praștia, m-auz’! Și luni la rachiu n-avusărăm decât să punem la bătaie și restu’ de cârnați și de mață. Da’ și eu fusăi deștept. Păi!? Oltean prost și gâscă înecată ai văzut!? Lăsai la o parte rușine și făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru’, îi și văzui că să cară acas’ dupe
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... Citește mai mult 1. Tava cu plăcinteDupă ce scoase tava cu plăcinte din cuptorul aragazului, Maria zâmbi, mulțumită că îi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva...Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... XIII. POVESTIREA BOLINDEȚI DIN VOL. "MAGIA COLINDEI", de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
în fond. Fusese mereu amabil și generos cu soția lui, Rita. Dar ea nu remarcase niciodată. Și, cu timpul, apăruseră între ei numai jigniri, vorbe grele și țipete. Rita e vânzătoare ambulantă, are un chioșc pe roate - fierbe cartofi și cârnați să domolească foamea universală a trecătorilor din marele oraș Stockholm. Afacerile merg bine și banii se adună în grămezi. Feifel e jurnalist la un ziar evreiesc și, după propria descriere, un om minunat cu inimă fierbinte și foarte citit. Rita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe apa Berheciului, în loc de Dunavăț și Dunavicior (Sălașu Roșu), afirmație atenuată de precizarea „din gios din hotarul lui Simion Bășicarul și dinsus de Frântești (Fruntești).” Anghelușa spune că „moșia (se confundă satul cu moșia) ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania”, pe care o dă danie lui Roset, afirmație din care s-ar putea înțelege că logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bășicarul și dinsus de Frântești (Fruntești).” Anghelușa spune că „moșia (se confundă satul cu moșia) ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania”, pe care o dă danie lui Roset, afirmație din care s-ar putea înțelege că logofătul Cârnaț face danie lui Roset prin intermediul Anghelușei. Zapisul de danie al Anghelușei în forma în care este redactat, face deosebirea între satul Filipeni și moșia Filipeni. Dacă satul a fost dăruit cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu, cu viile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al XVII-lea? Anghelușa zice că dă danie satul Filipeni lui Manolache Ruset și soției sale, satul care este situat „din jos, din hotarul lui Simion Beșicatul și din sus de Fruntești, moșie care ne este și nou dania logofătului Cârnaț de la Melania.” Fiica lui Ioniță Roset, Maria (înainte de 17621794) și a Smarandei Sion a fost măritată cu banul Dumitrache, a cărui nume de familie nu-l cunoaștem, dar de care a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum aflăm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce să vă povestesc... Mi s-a părut că Fermín Romero de Torres, sau cum s-o fi numit de-adevăratelea, jinduia la acea conversație anodină aproape la fel de mult ca la o baie caldă, la o farfurie de linte cu cîrnați și la niște rufe curate. I-am cîntat În strună o bucată de vreme, așteptînd să mi se potolească durerea. Nu mi-a fost prea greu, fiindcă omulețul n-avea nevoie decît de cîte-un asentiment scurt și de cineva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
trece o zi fără să-mi aduc aminte de ea, de plimbările pe care le făceam pînă la ruinele Expoziției Universale din 1888 și cum rîdea de mine cînd Îi citeam poeziile pe care le scriam În dosul prăvăliei de cîrnați și de coloniale a unchiului meu Leopoldo. Îmi amintesc pînă și de fața unei țigănci care ne-a ghicit În palmă pe plaja de la Bogatell și ne-a spus că vom fi Împreună toată viața. În felul ei, nu mințea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]