882 matches
-
-Să te culci cu Nițu nu ți-a fost, fa, rușine ?- o amenința Mielu cu pușca îmbrăcat militar, cu un veston pe umeri, strigând cât putea- spune ,ai, nu ți-a fost rușine, cățea ce ești ! Uitați-vă, lume, la cățea, credeam că viu și eu acasă la nevastă și când colo... Alaiul cobora devale spre apa Bucovului. Venise și tatăl Mariței și se ruga de Mielu s-o ierte : -Iart-o, Mielule, tată, iart-o că moare ca mă-sa de inimă
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
le tranzacționează doar în schimbul sângelui ei roșu, pe care îl vinde cu “lingurița”, sperând că, cine-i va cumpăra sângele ei “proaspăt”, va deține toate corăbiile sufletelor albe din lume... Ciudată tranzacție!... În afară de Ulise - ucigașul cu corăbiile sale negre -, și “cățeaua nerușinată” Elena din Troia de carton, împreună cu gașca lor de mercenari și de politicieni hibridizați, aflați în comă tehnică și politică la nivel social-planetar, credeți că mai șovăie azi cineva la această curioasă tranzacție cu “conștiințele murdare” și alte otrăvuri
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
jefuind și aducând moarte prin perfidie în toate locurile în care ajungeau... Și am fost silit în cele din urmă să închei o afacere de provincie cu cel mai mare troian dintre ei, cu B. Chiorul și cu amanta lui - “cățeaua nerușinată” - Elena din Troia de carton: eu să le vând lor niște “corăbii albe” din “generația optzecistă” și câteva “fregate” din flota Marioarei Crudului Iaurta, inclusiv pe Ifigenia, stăpâna grădinilor lui Tozgrec din Grădina Maicii Domnului, iar ei să mă
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
operă se poate scrie și după 60 de ani, maestre, dacă nu știai!... Să fi luat milioane de dolari din bani publici pe timpul comunismului - când toți eram “legați cu lanțul” pe “lesa” perechii prezidențiale al lui nea Puiu și a “cățelei nerușinate” Elena din Troia de “beton armat” și de carton negru, diavolesc și bituminos din cazemata lui “pește prăjit” la Palatul Mogoșoaia cu “icre de Manciuria” - mai treacă-meargă!... Dar să-ți promovezi “operă literară” din bani publici, luați prin fraudă
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
unșpe ani, cum am stat eu în Danbaș, la ruș’, care ne munceau în mină, cel puțin dooșpe ore pă zî, de ne dehulau, leșânaț’ de foame șî țapeni de frig... mama lor de muscali! - întărea și Mitică Teodorescu, zis Cățea, privind trist, în gol, la amintirea celor petrecute din 1941, când căzuse prizonier, și până în 1951, când a fost eliberat. Se uita apoi cu milă la Mărian Frântu, știindu-l comunist din ilegalitate, și se tot întreba dacă acesta ar
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
atare a fost în realitate și mai și!... Ei bine, Mărian Frântu și cei doi câini-lup ai lui erau unii dintre clienții pe care Deta, cățelușa pe care o aveam noi atunci, nu-i suporta de nicio culoare. Era o cățea de talie mai degrabă mică, avea părul lățos și alb cu pete negre pe alocuri, de parcă cineva o stropise cu vopsea neagră. În plus, ochii îi erau înconjurați de două zone concentrice, cea din interior mai îngustă și de culoare
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
de mine din mâinile vecinului nostru, Ion Mandea, zis Lisaveta, care se ducea să o arunce în Boia alături de alte trei surori ale ei de curând fătate, el nu oprise decât doi căței, zicea că nu are ce face cu cățelele. Mi-a fost tare greu să aleg una dintre cele patru cățele condamnate la moarte, dar n-am avut încotro, taică-meu mi-a zis categoric: una și atât! Am ales-o fiindcă-mi plăcuse părul ei alb cu pete
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
ducea să o arunce în Boia alături de alte trei surori ale ei de curând fătate, el nu oprise decât doi căței, zicea că nu are ce face cu cățelele. Mi-a fost tare greu să aleg una dintre cele patru cățele condamnate la moarte, dar n-am avut încotro, taică-meu mi-a zis categoric: una și atât! Am ales-o fiindcă-mi plăcuse părul ei alb cu pete negre și, mai ales, privirea ei ciudată. Eu i-am dat numele
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
lui Mărian Frântu drept în spinare; în acel moment, cei doi câini-lup o rupeau la fugă, mâncând pământul în fața stăpânului lor! Bietul Mărian Frântu!... Pe de o parte, mi-era milă de el pentru situația jenantă în care-l punea cățeaua noastră, iar pe de altă parte, aceeași situație mă și distra grozav. Tare se mai enerva omul atunci, și nu pentru că javra lu’ Mărian Chircuț îi sărea în spate, ci că ditamai câinii-lup, cu care el se mândrea nevoie mare
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
căzut decât bucăți de carne, mâini, un picior, capul care-i atârna pe raniță ca o brezoaie, răpusă de vânt și sângele care parcă țâșnea dintr-un mic izvor...După care au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit mai atent, Donul se înroșise de sângele nostru... Eu am avut noroc cu carul...Am apucat un cal de căpăstru și am intrat
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
o tablă... Dacă vrei să nu simți căldura, joacă table!”. Biton avea și câteva sticle de bere, așa că am acceptat. Nu au trecut nici cinci minute și a apărut Menase cu un taburet. Apoi s-a înființat Leopold Gurnist cu cățeaua... Nevastă-sa îl trimisese s-o plimbe... Când a venit Haim gruzinul în pijama și cu o sticlă de vodka, eram deja bine dispuși. Ca să nu lungesc povestea, cu un telefon, două plus un esemes, au coborât și alții, adică
SCHIŢE UMORISTICE (21) – HAMSIN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359704_a_361033]
-
barbarul lăuntric, precum credința cu ideile și filososfia ei morală, era apărătorul patriei, sclavul refuzat la tîrg, nu vrem o așa sălbăticiune în ograda noastră în care cresc zece curcani, nouă găini care fac ouă, în prezent fulguite, și două cățele ... Știți ce ucide iubirea, animalelor dotate cu cojones? Neîncrederea! ne-a lovit sub centura dialecticii frumoasa și languroasa și delicata Licurișca; voi, purtători de orgolii neînvăluite de parfumul florilor de lotus, voi vreți să deveniți deținătorii adevărului universal? Voi vă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
susținea,căderea era lină. Mai jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens, gros, cu iz greu. Dezumanizare, nepăsare.. Dublă crimă cu premeditare, uciderea conștiinței, a spiritului. Te prinzi cu disperare de haina cernită, tragi cu ură viscerală, zgârii, lupți. E viața ta, dreptul tău
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
la tine zâmbești sardonic se văd incisivii sidefii pieptul tău gol miroase a Nietzsche posezi sofisme anarhice silogisme reci simulacru perfect de (se)ducere prin hubloul vieții ne atingem hedonic zece tablouri am pictat pe cearșaful palid m-am născut cățea ca și Frida fără aerul tău șchiopatez (in)voluntar scrie-mi cheia inimii s-a rupt în sertar Referință Bibliografică: (Be)atitudine / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
(BE)ATITUDINE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340929_a_342258]
-
milă de dumneata, dar te-aș ciurui... și se prefăcu prostul că duce mâna la „cocoș” ca să tragă, când Didinica țipă ca din gură de șarpe. - Năică, nu-l omorî că intri la ocnă, neorocitule!... - Atunci te omor pe tine, cățea spurcată!... - Lasă-mi zilele, omule, că doar ești creștin... se rugă cu lacrimi în ochi conașul Pandelică. - Și acum... (în timp ce-și retrăgea arma) coane Pandelică, să nu zici că sunt om fără inimă, poți să fii liniștit că
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
ăăă ... stimați telespectatori!... eu, aici de față cu domnu' reporter aflat încă viață ... eu sunt un junglărean serios, doamnelor și domnilor civilizați!... și am ajuns aici din motive civilizate într-o zi ... - Parcă într-o joi ... după ultimile informații ... - Flit cățeaua pe șiret!... Bravo, Știrică ! Judeci! Ești parfeu!... Băăă, luminiță alterată ! Era într-o noapte. Cum ați bunghit voi pe întuneric ce zi era? - Nu contează când ați venit. Demult, tare demult - să zicem. Important de știut pentru public, de ce ați
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
Am bănuit că este un câine și cât pe aci să sar în căruță de frica câinelui și să-mi deconspir prezența. Am văzut că mogâldeața se gudura la picioarele mele și imediat am înțeles că de fapt era Braica, cățeaua familiei, care și ea s-a luat după căruță ca și mine, fără acordul stăpânului. Circulam amândoi clandestin în spatele atelajului încărcat. Peste puțin timp am depășit perimetrul comunei și cum am ieșit la drum de câmp, tata a dat bice
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat să alunge animalul, să-l întoarcă din drum, dar de unde. Cățeaua se îndepărta câțiva metri și se oprea privindu-l cu ochii ei mari și întrebători. Când tata se întorcea spre căruță revenea și ea în apropiere. Așa m-a descoperit și pe mine ascuns lângă cai, tremurând în frigul dimineții
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
furat în hurducăiala căruței. La ferestrele caselor pe lângă care treceam, a început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol și fitil din bumbac. Prin curți se auzeau câinii lătrând, simțind prezența cățelei noastre, care s-a vârât cu coada între picioare sub căruță mergând în ritmul cailor. Când am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
-l învârtea cu calul și dădeai un ou pe tură. - Poate te rătăcești și nu mai știi să vii înapoi. Și așa cred că o găsesc pe mă-ta moartă de inimă când o vedea că nici tu și nici cățeaua nu sunteți acasă. Sper să bănuiască că ai plecat după mine. - Nu mă rătăcesc tăticule că se vede " Zidul morții"și știu unde este căruța noastră. - Bine, ia un leu și ai grijă ce faci, poate cazi din el. - Nu
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
Numai că el nu e Mark Twain și nici nu pare vreo persoană importantă. - Dar ce-ați pățit? - Zulfy a mea... nu poate să fete ...e de câteva ore înăuntru. Mi-e frică să nu moară ! E cooker ca și cățeaua dumitale. Vezi ,nu îți dai seama câtă nevoie ai de cineva decât atunci când simți că nu-l mai ai ! spune printre suspinuri. - Eu zic să nu fiți pesimist, sunt convins că totul o să termine cu bine ! încerc o încurajare. - Să
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
cei ce-i iubesc cu adevărat și cei ce și-i permit. Și cred c-ar da destul de mult pentru răscumpărare.” M-am uitat la fată , era deja în altă lume. N-am mai stat pe gânduri. În două clipe ,cățeaua a fost la mine-n brațe. Și dus am fost cu ea,printre copaci. Am închis-o în magazie,i-am dat apă,mâncare fiindcă un câine mort de inaniție n-ar mai fi valorat nimic, și-am așteptat până
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
la munca de teren,urmăream cățeii prin parc,urmăream stăpânii lor și până seara magazia se repopula. Afacerea era destul de bună,nu plăteam impozite,nici TVA și bani aveam destui. Într-o duminică ,când mă-ndreptam înspre „servici” ,văd o cățea neagră că iese dintr-o curte ,în viteză mare. Am așteptat-o după colț și-am reușit s-o prind. Aveam deja o mare experiență,puteam să m-angajez hingher. Am strâns-o în brațe cu putere ,dar asta era
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
în magazie,într-una din cuștile rămase libere . Doar trei mai erau încă ocupate cu trei căței simpatici. Și noaptea,hărmălaie mare ! Noroc că stăteam undeva mai izolat ,cu siguranță s-ar fi trezit vecinii. Când intru,ce să vezi? Cățeaua se eliberase,nu știu cum și în ce fel,descuiase și zăvorul de la altul și-acum trecuse la al doilea. Și toți lătrau să iasă afară.. „ Asta e naiba,îmi ia venitul de la gură. Trebuie s-o redistribui cât mai repede posibil
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
tău! Recunoaște-mă de stăpân! Repetă după mine:„Mărire ție, Luminate Rege!” Taci? Te-mpotrivești prin tăcere? Am să poruncesc să ți se taie capul. Știu. Vreți să mă dai jos de pe tron și să te urci tu, fiu de cățea. Arătând spre fereastră): Ai complotat cu nevastă-mea, fiindcă mi-ați pângărit patul când eram pe câmpul de luptă. Eu eram gata să-mi dau viața pentru țară, iar voi făceați copiii palatului să asculte pe la uși și să se
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341178_a_342507]