16,186 matches
-
țara Cangle de la sărbătoarea Sfintei Cruci până la sărbătoarea Tuturor Sfinților, făcând pe fiecare zi un drum, cam așa de lung cum este de la Paris la Orleans...în fine în ajunul sărbătorii Tuturor Sfinților am părăsit drumul spre răsărit și am călătorit timp de 8 zile spre sud, trecând prin niște munți înalți. Aici am întrebat de cetatea numită Thalas, în care locuiau și germani... Când am ajuns însă la cetatea lui Mangu Cham, am aflat că Mangu îi transferase pe aceștia
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și înarmat cu un harapnic lung de un stânjen! Acesta era echipajul meu! Rămăsei încremenit la o așa de ciudată priveliște, dar consulul ce se coborâse după mine începu a râde și, încredințându-mă că acela era chipul de a călători în Valahia, mă îndemnă a mă sui în căruță. -- N-ai grijă, adăugă el; cu trăsura aceasta primitivă și cu caii aceștia care seamănă mai mult a niște mațe postite vei face un drum de care ți-i aduce aminte
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
de critici cu un entuziasm bine temperat. Numitorul comun al tuturor cronicilor apărute atunci pare să fi fost, foarte simplu și în cea mai banală accepțiune, frumusețea. De la frumusețea grafică la cea a versurilor. La patru ani de la debut, volumul Călătorind în marea interioară se păstrează între aceleași coordonate estetice dar aduce ceva în plus, un gust dulce-amărui, discret și melancolic, de poezie distilată îndelung și în taină. Dacă am încerca să trasăm o fiziologie a poeziei Marinei Dumitrescu, paradoxal, cel
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
ceea ce se află dincolo, și se pune întotdeauna în lumină relația uman-suprauman. (Po)căința, conștiința morală și trăirea apăsată gustând prezentul cu grija continuă a viitoarelor consecințe pe care gesturile de acum le determină, toate acestea definesc imperfect poemele din Călătorind în marea interioară: Imperfecțiunea mea se naște în fiecare zi/ din tulpina căinței o hrănesc chiar eu// mă mulțumesc cu prea puțin,/ schimbă-mi zalele astea, cearcănele// sînt grele și reci,// la icoană fă-mi oglindire/ oarbă,/ deseori lăcrimând Tu
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
altele erau cauzele: competentele noastre organe de frontieră reușiseră lovitura secolului: puseseră cătușe la nu mai puțin de optsprezece vameși. Am o vie antipatie, de când mă știu, față de categoria profesională cu pricina. Vameșul a reprezentat pentru mine - cel care nu călătorisem în străinătate înainte de 1990 - un dublet al polițaiului, al securistului, al paznicului de închisoare. Îți cotrobăia prin bagaje, îți confisca manuscrise, mesaje, scrisori, te încadra într-o literă de lege și avea grijă să ajungi la închisoare. Nu mai pomenesc
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
a devenit istorie. Acolo a creat Georges Vitaly Theatre de la Huchette. Locul unde Cîntăreața cheală se joacă și astăzi. M-am tot gîndit cum un mare spirit, însoțit de un ludic fabulos a născut piesa dintr-un joc. Eugčne Ionesco călătorea cu soția lui, Rodica Ionesco, într-un metrou aglomerat, așa cum se pare că a fost mereu metroul parizian. Lumea agitată, numeroasă a reușit să-i separe preț de cîteva stații pe cei doi soți. Cînd peisajul s-a mai liniștit
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
Regiei monopolurilor, bărbat falnic care trecea de două ori Dunărea înot pe la Turnu Severin, fuma zilnic o sută de țigări pe care le primea într-un pachet cerat, cu cele mai fine dintre cele mai fine. Tutunurile le sorta personal, călătorind întru aceasta în Macedonia. S-a stins din viață la 49 de ani - de inimă. Tot atât fuma străbunicul meu patern, doctorul Mihai Millotianu, medicul primar al orașului Turnu Severin. La ieșirea din cabinet a unui pacient aprindea o țigare
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea română am fost eu și cel mai pedepsit sau cel mai oropsit, Întrucât Ștefan Augustin Doinaș a călătorit În toată lumea, era directorul Fondului Literar și aproba bani cui știa el, probabil pe criteriile cunoscute, la Fondul Literar cu prietenul lui bun Mircea Dinescu de altfel, și că dacă e să facem topuri de astea păi eu sunt pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la Naharia. Băiatul, care era foarte talentat la desen, a studiat mai târziu la Academia Bezalel din Ierusalim și a ajuns apoi la Paris, unde a studiat artele plastice cu Fernand Leger... Dar tânărul Matias avea aventura În sânge. A călătorit În Spania, În Italia, În Grecia ca să cunoască arta clasica a marilor maeștri...Dar ce a cautat În Tibet, În India, Bali, Nigeria, Maroc, Haiti, Jamaica, Turcia..!? În Brazilia, Mexic, Bahamas, Cuba, Kenia, Gambia, Guatemala, Brazilia, Senegal...!? S-ar putea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Tudorel Urian În ultimul deceniu al regimului Ceaușescu, era foarte popular un cântec interpretat de Corina Chiriac, Ne cunoaștem din vedere, despre un el și o ea care călătoresc în fiecare dimineață în același autobuz, se caută din priviri, dar nu își vorbesc niciodată. Mulți români vor fi oftat ascultând versurile simple ale șlagărului și (își) vor fi spus nostalgic: Uite, ce potriveală, exact așa mi s-a întâmplat
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
Gabriel Chifu Călătoria de vacanță Dacă îți propui să călătorești cu mașina spre vestul Europei și pornești din sudul țării, luând-o prin Caransebeș, așa cum am făcut eu în această vară, vei trece negreșit prin momente de coșmar. Căci de la Orșova încolo, pe porțiuni tot mai întinse, drumul este din ce în ce mai
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
ai d-sale precum Leonid Dimov sau M. Ivănescu, Radu Petrescu sau I.D. Sîrbu, cînd scrie astfel: Și, mai ales, nu puteam fi cumpărată, nu eram amplasată pe valori materiale, nu voiam privilegii (deși cam invidiam pe acei colegi care călătoreau sau erau apreciați de Ťforuriť...)". "Valori materiale", "privilegii" pe care, oricum, le-a îngurgitat. Nu cumva starea de spirit a celei "torturate" în speță de gîndul că "forurile" nu răspund în mod corespondent iubirii d-sale ardente față de partid e
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
a doua lui patrie. Într-adevăr, trebuie să fii masochist în ultimul grad să preferi unui avion comod bătălia cu șanse precare de supraviețuire de pe drumurile desfundate ale României. Dacă ai decis - cum mi s-a întâmplat de curând - să călătorești cu mașina de la Timișoara la București, prin Turnu-Severin și Craiova, ai să-ți blestemi, cam jumătate din drum, tâmpita inspirație. Dacă în partea sudică a țării drumurile sunt, cât de cât, reparate, în Ardeal și Banat situația e dezastruoasă. Sute
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
Otoman, deci ideea de Europa a fost definită prin diferență față de dușman și adversar. Europa ca model al curiozității și exotismului. Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fi oamenii lui Roșca Stănescu dotatați cu detectoare speciale? Dacă s-ar fi inventat un astfel de instrument, cu siguranță am lua Nobelul pentru invenții în domeniul științelor supranaturale. În logica lipsită de rațiune a articlierului indignat, orice român care călătorește, în clipa de față, în spațiul Schengen poate să se considere la fel de "hărțuit". Aceiași vameși români ne cer și nouă dovezi că avem unde merge, că posedăm asigurare medicală și o sumă de bani ce depășește ceea ce li se pretinde
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor. O întâmplare amuzantă a avut loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică la citit, îi lămurea pe doi consăteni că s-a privatizat. La întrebarea curioșilor, unde are magazinul, privatizata le-a răspuns, invidioșilor, că nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre Olimpia, Delos și Lycosura! Vom profeți viitorul, vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici, e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
virtual, este etalată Maria Suțu (născută Cantacuzino), cu care ar fi "conviețuit o vreme" cu prilejul unor cercetări efectuate la "Arhivele" din Râmnic: "O doamnă Bovary, balcanică, de stirpe princiară, frumoasă, cochetă, răsfățată, al cărei soț cu mult mai vîrstnic călătorea adesea prin străinătate de unde-i trimitea epistole fierbinți, punctate cu puseuri de-o maladivă gelozie.(...) Era fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Simfonia I, Suita pentru Orchestră Nr. 1, sunt dirijate de Gustav Mahler și Willem Mengelberg. Stilul său însă, din ce în ce mai elaborat, îi pune în dificultate pe interpreți. Enescu trăiește din activitatea lui de interpret, mai curând decât din aceea de compozitor, călătorește mult, se manifestă împreună cu Richard Strauss, Gabriel Fauré, Pablo Casals, iar în timpul primului război mondial se află în România, unde ulterior avea să dirijeze prima reprezentație cu Maeștrii Cântăreți din Nürenberg și prima execuție a Simfoniei a 9-a de
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
intrarea unei mașini în propria-mi casă)... Așa mi-am scris cărțile - pe muchie. Scriu sau mă sinucid... Până au trăit ai mei, nu m-am desprins de casă. Erau bătrâni și bolnavi. După ce am rămas singură am început să călătoresc. Trăiesc foarte modest, n-am nici o pretenție materială. Lumina vine dinăuntru. Am fost în excursii organizate, cu ghid. Dacă finalul se amână, mă gândesc la o antologie... Am un singur abonament la România literară. Nu înțeleg de ce primesc numerele în
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Marina Constantinescu Sînt momente cînd ți se revelează mai acut relația cu șirul unor coincidențe. Unor întîlniri. Relația cu firele, multe, invizibile, care te pun într-un anumit raport cu tine, cu celălalt, cu lumea. Călătorind pe căile din mine însămi, descopăr, uneori, și voluptatea popasului. Acolo sînt ochi, senzații, mize, emoții, lumini, măști, neputințe, umbre, succesul unora, ratările mele, răsărituri, apusuri. S-a întîmplat - sau, poate, n-a fost doar atît - ca trupa lui Strehler
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor. O întâmplare amuzantă a avut loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică la citit, îi lămurea pe doi consăteni că s-a privatizat. La întrebarea curioșilor, unde are magazinul, privatizata le-a răspuns, invidioșilor, că nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre Olimpia, Delos și Lycosura! Vom profeți viitorul, vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici, e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai puternic în epoca modernă, însă cu ceva corecturi. Unele din partea empirismului și filosofiei analitice. Mai înapoi se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]