11,853 matches
-
le pot atinge, somnul e mut... LA PORȚI DE GHEAȚĂ CÂNTECUL SUSPINĂ Mă minunez de umbra acestui cântec, Într-un ev amurgind din plictis. Uite, pe o coajă de nuc sângeriu, la comanda iubirii Îmi scriu testamentul... Azi, Îmbătrânit zaraf, călcat pe inimă de șenila păpădiilor, adorm În patul de puf al muțeniei și culmea, Îmi este de-ajuns! Adevărul inimii Îl rostesc pe tăcute și vad cum uitarea mă-nvinge... SILABA ÎNVIERII MOSC VISEAZĂ Regele zăpezii a venit În poarta
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
răsare Christos biruitor/ Iar inimile toate s-unesc În armonie/ Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție, Unuia,/ Primindu-L cu psalmi și ramuri/ Plecați-vă neamuri, cântând Aleluia./ Christos a Înviat din morți/ Cu cetele sfinte/ Cu moartea spre moarte călcând-o/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte" George Cosbuc, În poezia "La Paști" dă glas exploziei de bucurie și speranță pentru primăvara Învierii " Prin pomi e ciripit și cânt/ Văzduhu-i plin de-un roșu soare/ și salciile-n albă floare
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
-I. Îl-nalță biruința./ Și, lepădând pământul Îl lasă foc nestins/ Pe calea mântuirii ; nădejdea și credința./ Cu moartea Sa pe cruce, murind nevinovat,/ Ne-a dat El nouă pilda a marei jertfi de Sine/ Cu moartea Sa pre moarte călcând a Înviat/ Spre Învierea vieții În faptele de bine ..." C. Z. Buzdugan, În poezia "Clopote de Paști", redă dialogul clopotelor În sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
preia următorul pasaj dintr-un articol al lui Simion Mehendinti: “În 1878 când s-au tras hotarele Dobrogei Noi afară de Turci în cetăți și în ținutul Deliormanului pe amândouă malurile Dunării se auzea numai limba românească... Bălcescu că unul care călcase mai tot pământul românesc și cunoștea nu din cărți, ci din vedere poporul românesc trecând spre Constantinopole, întreba cu mirare: unde-s Bulgarii? Iar Carol I mărturisește că până la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel decât românește.” Putem afirmă
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
spaimă, Îngerii strigă „Cum se vede mort Stăpânul a tot ce-i viu/ Și de cen mormânt se-ncuie Dumnezeu?”) Moartea e rea! Viața este bună, iar cel care o iubește curat până În ultima clipă, Împotriva nonsensului care o cotropește, calcă pre moarte cu moartea. Nebunie frustă. Nu amăgire, nu iluzie poetică, nu peisaj edenic consolator, ci iubire de viață, atât cât mai este această viață, atât de cumplită cum este. O astfel de „Înțelegere” nu exclude credința În mântuire și
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
altfel. Nu găsesc nici o explicație pentru asta, dar oricum ideea e alta: nu sunt la fel ca acum câțiva ani, câteva luni, câteva zile, nu sunt nici măcar ca ieri. Totul pentru simplul fapt că am alte haine, că nu mai calc în același loc în care am călcat înainte, că am părul prins altfel, în fine, pentru că am alt program, pentru că spun alte propoziții și studiez jurnalism. Anul ăsta, școlar, vreau să zic, pentru că asta înseamnă pentru mine anul, am scris
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
dar oricum ideea e alta: nu sunt la fel ca acum câțiva ani, câteva luni, câteva zile, nu sunt nici măcar ca ieri. Totul pentru simplul fapt că am alte haine, că nu mai calc în același loc în care am călcat înainte, că am părul prins altfel, în fine, pentru că am alt program, pentru că spun alte propoziții și studiez jurnalism. Anul ăsta, școlar, vreau să zic, pentru că asta înseamnă pentru mine anul, am scris „Șefa și autobuzul" și am avut cel
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
de toți prietenii. Dar pentru moment și încă pentru multă vreme nu mă pot gândi la așa ceva, ar fi un sentimentalism copilăresc! Într-o oarecare măsură, desigur sunteți informați despre mine; într-adevăr, cu mare satisfacție pot pretinde că am călcat cu dreptul aici la Scala, la una din cele mai splendide Instituții din lume. Despre asta mai târziu! Scala este un vis! Nu știu dacă coana Dada v-a trimis o serie de critici din urmă, cu care m-a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
interpretare pomilor, Sfântul Maxim explică păcatul ca o consecință a unei priorități în alegerea pe care o săvârșește persoana umană: Când deci omul nu e preocupat de a face altă deosebire decât aceasta, dintre simțirea trupească de plăcere și durere, calcă porunca dumnezeiască și mănâncă din pomul cunoștinței binelui și a răului. El are adică iraționalitatea simțirii ca singurul mijloc de discernământ în slujba conservării trupului. Iar prin ea se prinde cu totul de plăcere ca de ceea ce e bun și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
înmuiată în aceeași culoare de Lumină. Am să las o poezie să vorbească despre acest lucru. Copil am fost și eu - Pe când copil am fost și eu, / M-am tot rugat la Dumnezeu, / Din mine să facă om mare, / Să calc tot greul în picioare./ Și-odată mare m-am făcut, / În brațe rolul mi-a căzut, / Iar Domnul Sfânt mă tot ajută / Să car povara mult cerută. Și-am pus pe mine port nebun, / Îl port și-n Paște și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
să nu-și primească locul ce i se cuvenea de drept. Gheorghe Buzatu a ieșit în fața furtunii, iar așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat Profesorul Buzatu nu a acceptat ca un inamic, oricât de puternic ar fi fost el, să calce Țara în picioare și s-o umilească fără a-i sta în cale, fără a încerca să-l oprească. Românul Gheorghe Buzatu a ieșit în fața furtunii și, calm, blajin chiar, cu riscul de a pierde bătălia, a ripostat, tratându-și
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
deschise? De ce acceptăm ca bărbații noștri să fie carne de tun pentru NATO, dar nu suntem în stare să ne recuperăm Moldova de peste Prut, după atâția ani de la căderea comunismului? De ce acceptăm ca, în continuare, memoria luptătorilor anticomuniști să fie călcată în picioare și, la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde pleacă bieții români să facă o pâine, germanii, francezii, englezii îi
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
Cel mai luminos lucru pe care ni l-a dăruit trecutul este ceva de-a dreptul miraculos. Numele lui este Limba Română. Am spus-o și în carte undeva: dacă limba română nu ar fi supraviețuit, cu viață pre moarte călcând, astăzi Basarabia ar fi fost doar roșie, nu mai avea culorile curcubeului. Se cuvine să ne înclinăm în fața acestei întâmplări divine, căreia să-i dăm viață în continuare, cu puterile noaste pământești. Închei printr-un citat din carte, un îndemn
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
la capitolul dezinformare, cât și la cel privind încălcarea grosolană a deontologiei profesiei. Pentru cine n-a prea navigat pe net în ultimele zile, Silviu Dancu, autorul mesajului “amenințător”, constată pe blogul său sinuciderea presei române mainstream, care și-a călcat în picioare orice urmă de credibilitate ar mai fi avut în fața publicului. Iată textul care-i „amenință cu moartea” pe Mircea Badea și Mihai Gâdea: Nu noi ucidem presă, presa s-a sinucis! Ciutacu, ești mort! Badea, ești mort! Gâdea
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
de persoane, prevenirea consumului de droguri; prevenirea răspândirii HIV-SIDA, integrarea și incluziunea socială a categoriilor defavorizate (persoane cu disabilități, șomeri ș.a.) (http://www.patriarhia.ro/) Câte televiziuni, formatoare de opinie (!), abordează acțiunile caritabile ale Bisericii ? Dar când un popă mai calcă strâmb, mamă, mamă ! Ore întregi subiectul e întors pe toate fețele. Cu imagini incendiare ! Culegând informații pentru tableta de față, am constatat că Biserica Ortodoxă Română asigură asistență socială permanentă pentru aproximativ 270.000 de persoane și asistență spirituală pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
cruzime. îmbrățișarea are ceva tragic, ca o sinucidere în doi. Totul este trăit intens, deși rămâne un joc. Patetismul și spiritul ludic, care par incompatibile, se asociază ingenios în poezia lui Constantin Crețan, un poet talentat, care vine, vine, vine, calcă toate ierarhiile literare în picioare. în ce mă privește, mi-am făcut datoria de-a anunța venirea lui. De oprit oricum nu-l poate opri nimeni (decât propriul său capriciu, care i-a mai deviat de câteva ori până acum
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
buzna de pretutindeni, greoi, burtoși, vibranți, plini de polenuri afrodiziace, zbîrnîitoare bombardiere cu escale scurte în corolele largi de crini imperiali, de maci flaști, cu petalele înmuiate de delicatețe, miezoși, fîlfîiți în dunga zefirilor fini. Jos, printre frunzele zădarnic strivite, călcate pe nervuri, aranjate de timp în straturi blînd-grijulii, asimetrice, gospodărești, pe sub crengile duios aplecate, boltite de tandrețe. la sol, cum s-ar zice, temeinice și ,energizate" de pămîntul întremător, furnicile înaintau în șir indienesc-furnicesc, din mușuroi în mușuroi, silențioase, robace
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
orăcăitul broaștelor și peste ciripitul vrăbiilor din sat. Câinele și-a ridicat botul de pe labe, și-a ciulit urechile, adulmecă și mârâie. Ai dreptate, câine frumos. Pământul și văzduhul fac liniște, culori și miresme. Omul, străin de țărâna pe care calcă și de cerul boltit albastru deasupra lui, nu știe să facă decât zgomot, duhoare și maculatură.
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
în stradă și văzu piața de pește. Soția chiar că începu să se enerveze, așa că o luă de mână - de vorbit încă nu-i vorbea " și o duse să vadă minunea. Femeia continuă să bodogănească, așa că Oskar trebui să-și calce pe inimă și s-o facă și pe ea conștientă de minune. Nevastă-sa nu se mai deplasă în dormitor pentru a compara, ci se mulțumi să privească prin alt ochi de geam. într-adevăr minune! Printr-un ochi se
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
decât cel inocent doi morți cu barbă și cel de-al treilea doi morți cu barbă prietenii unul în față celălalt în spatele meu nu mă simt nici mai sigur nici mai apăsat între ei doar pe capul meu parcă ar călca ușor de tot pasul lui Virgil către Laurențiu o dată pe lună când au permisie și în clipa următoare acestor cuvinte a sunat telefonul mi-a sps Mihai Ursachi a murit astă noapte cam multe tălpi or să-mi calce creștetul
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
ar călca ușor de tot pasul lui Virgil către Laurențiu o dată pe lună când au permisie și în clipa următoare acestor cuvinte a sunat telefonul mi-a sps Mihai Ursachi a murit astă noapte cam multe tălpi or să-mi calce creștetul fără apărare bucătăria infernului scriu repede ușa-i deschisă și s-ar putea să intre un gând străin s-ar putea să se așeze singur în pagină rânjetul lui triumfător ar fi de nesuportat cu cerneluri și paste nu
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
vis cum se scot cuiele, ca mari rădăcini eliberând lutul, voi coborî încet printre tâlhari, spre genunchii tăi, Mamă către insomnia de veci. Mă va aștepta, Doamne, abia atunci, truda cea mare de a vedea mereu cum mor și cum calc pe moarte. De miliarde de ori îmi vor obosi brațele slăbite, de miliarde de ori mi se va opri inima ostenită în piepturi ce vor muri. - Ah, toate aceste căderi, gemetele și urletele izbind clipă de clipă-n timpanul meu
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
chemi? la sunetul vertebrelor lovite jav țav lețav jav cav lehav zeher să le-nsoțesc cu mila dobândită la căutarea mierii în ether. Lacrimă, 3 Ceață plumb tăcere terțiară cerul ochiului mi l-au închis și imaginea verginei mis ecbatana ocna calcă iară. Pleoapele/ tavernă și tenebră/ țin distanța morții pe radar putrezit își plânge solidar palid iris pietrele în febră. Plăgile se-nchipuie meninge pagini vechi � mironosițe-n somn filtrând mirul Fiului de Domn râvna smirnei arse candeli stinge. Cubul schivnic
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
întuneric posedând aceste Lumini ce-mi ies din pori Atât de mari cum morții-n duh văzură Când au ieșit din prima lor natură, Lumini fiind sudoare și răcori. De ce în fiecare clipă saltă Memoria în lacrima-i înaltă Și calcă-n infinitul marginal, Acolo unde mi s-a dat privire Să văd mereu aceeași nălucire în care adevărul e final? Căci viața mea trăiește-n apariții, Sublim prin carne stau cu prăbușiții Din numele celest ce i-a respins. Cu
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
o minune care ne acoperă pe toți. Pisica Metafora este o pisică, pe care, uneori, trebuie să o silești să-și retragă ghearele în pernițe. Vers Atunci când lebăda-și plutește maiestuoasa tăcere... Vers Vă dăruiesc armonica de iluzii, o puteți călca în picioare, ea tot va cânta.
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]