1,168 matches
-
de gaz inert; (GI) 2.1.2.12.4 instalația de control al presiunii azotului pentru spațiile interbariere, de izolare și alte spații circulare; (GI) 2.1.2.12.5 instalația de relichefiere; (GI) 2.1.2.12.6 echipamentul prevăzut pentru arderea vaporilor de marfă, cum ar fi căldările, motoarele cu combustibil multiplu sau unitățile de ardere gaze; (GI) 2.1.2.12.7 instalațiile de încălzire a coferdamurilor; (GI) 2.1.2.12.8 instalațiile de tubulatură de marfă de pe punte, inclusiv amenajările pentru dilatație și susținere; (GI) 2.1.2.12.9 alarmele pentru nivel
REZOLUŢIE A.1.156(32) din 15 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273911]
-
echipament de monitorizare a apei evacuate. Sistem extractiv de eșantionare Sistem care extrage un flux eșantion din curentul de gaze arse evacuate și îl transferă prin linii încălzite la instrumentul de măsurare Unitate de combustie cu combustibil lichid Orice motor, căldare navală, turbină cu gaz sau alt echipament de ardere alimentat cu combustibil lichid, cu excepția incineratoarelor de bord Apă de admisie Apa care intră în navă ca mediu de curățare pentru o unitate EGC In situ Măsurarea efectuată direct în
REZOLUȚIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273892]
-
mediu de curățare pentru o unitate EGC In situ Măsurarea efectuată direct în fluxul de gaze arse evacuate Gamă de încărcare Interval cuprins între valoarea minimă posibilă și puterea nominală maximă a motorului diesel sau rata de vaporizare maximă a căldării navale Modul circuit deschis Modul de funcționare a EGCS în care apa de spălare, de obicei apa de mare, trece prin unitatea EGC numai o singură dată înainte de a fi deversată peste bord ca apă evacuată Echivalență fenantren Corespunde
REZOLUȚIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273892]
-
unității EGC; ... .3 conținutul maxim de sulf din combustibilul lichid pentru care este certificată EGCS; ... .4 valoarea certificată; ... .5 puterea, tipul și alți parametri relevanți ai unității de combustie cu combustibil lichid la care EGCS urmează să fie conectată; pentru căldările navale ar trebui, de asemenea, să fie indicat raportul maxim aer/combustibil pentru o încărcare de 100%, iar pentru motoarele diesel ar trebui să se indice dacă motorul este în 2 sau în 4 timpi; ... .6 valorile maxime și minime ale
REZOLUȚIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273892]
-
de monoxid de carbon sau hidrocarburi gazoase sau sub formă de particule; în general aceste cantități nu sunt semnificative în comparație cu fluxul de CO_2. Acest lucru se aplică în mod egal tuturor instalațiilor de combustie: motoare cu ardere internă, căldări navale și turbine cu gaz. ... 3 În mod similar, conținutul de sulf dintr-un combustibil lichid utilizat pentru combustie va ieși din acea instalație în principal sub formă de dioxid de sulf (SO_2) în fluxul fierbinte de gaze arse evacuate
REZOLUȚIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273892]
-
privind motorul trebuie să primească răspuns pentru fiecare instalație de ardere a combustibilului care este conectată la EGCS. Numărul de unități de combustie conectate la EGCS Producătorul (producătorii) unității (unităților) de combustie Tipul unității (unităților) de combustie (ME, AE, 2/4-timpi, căldare navală) Capacitatea EGCS în MW 3.1.3 Date generale despre EGCS Numele producătorului Numele instalației Numărul de fluxuri unic/multiple Modul de funcționare a instalației deschis/ închis/hibrid Tipul de tratament al apei de spălare EGCS modernizată sau construcție nouă Data instalării Aprobarea
REZOLUȚIA MEPC.340(77) din 26 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/273892]
-
de brad, golit înăuntru, îngropat adânc în pământ, unde se aduna până sus apă rece. Îi dădu și copilului o găletușă mică, să ducă și el ceva la deal. Ea era învățată cu căratul apei de la știubei, lua câte două căldări mari, pline cu apă. Copilul ducea găletușa lui cu entuziasm, bucuros că i se dădu și lui ceva însemnat de făcut. Aduseseră chiar de două ori apă de la izvor, era nevoie de apă multă, trebuiau adăpate vacile și vițelul. Apoi
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
din întâmplare în ușa grajdului apăru o femeie cu o doniță de lapte în mâini, uitându-se lung și mirată la mine. - Ce stai așa, femeie, în ușa grajdului? Adă niște fân la calul aista și dă-i și-o căldare de apă! Uite bine c-avem și oaspeți în sara asta!... Oaspetele eram eu, desigur, preocupat acum să car valiza în curtea aceea care părea cât se poate de primitoare. Am intrat în casă, la indicațiile gospodinei care înțelesese de la
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
mițoasă care m-a cam gâdilat toată noaptea pe sub bărbie. Am dormit buștean în noaptea aceea, plecat cu visele prin amfiteatrele Universității sau chiar spre lunetele de la viitorul meu loc de muncă. Dimineața m-au trezit zgomotele numeroase din jurul casei: căldări trântite, scârțâitul fântânii, cotcodăcitul găinilor, behăitul mieilor și, mai ales, discuțiile acelea contradictorii dintre nea Macovei și nevastă-sa... căci trebuiau să dea mâncare la animale, trebuia reparată căruța, trebuia pregătit calul să meargă în țarină după otavă și o
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
ne papă. Nu vezi c-au fugit? De om se sperie orice dihanie ! Au mai mers, cât au mers, până când Ionuț începu să se smiorcăie. - Ce-i, puiul meu? - Mi-e foame... Mă dor și picioarele. Bunica dezlegă basmaua de pe căldare, scoase de-acolo niște biscuiți și-i dădu copilului. - Ia și mănâncă biscuiții ăștia. Mai încolo găsim noi niște apă rece de izvor. Ce-i și cu copiii ăștia, de cum se văd în pădure, îi și apucă foamea. Aerul ăsta
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
când dormea,în rest alerga de zăbăug când îl scotea în țarc, arunca picioarele în părți, nu înainte, își băga botul prin toate troacele cu mâncare la păsări și câte și mai câte. Într-o zi a rămas cu o căldare aninată de cap; ce zuruială a făcut! Zdrăngănea găleata de inox izbindu-se de leațurile țarcului, speriind orătăniile. Era ca la circ: găinile umblau ca zăludele când pe sus, când pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi, după cum le fugărea mânzul; cocoșul, ca unul ce se ținea a fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-a scăpat-o! pe lângă grumazul mânzului! Ca o morișcă se învârtea drujba printre păsări
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
în ruptul capului să se lase păgubașe. Dacă am văzut că nu-mi dau pace, le-am băgat într-un buzunar și-am tras fermuarul peste ele, zic, poate se liniștesc. Da de unde, ele se învârteau ca proverbu* într-o căldare, și țipau să le dau măcar drumu* Le-am scos apoi afară, că tot era soare, să se bronzeze, să mă lase-n plictiseala mea Când să le las jos, am văzut pisica și mi-a fost frică să nu
CU ALTE CUVINTE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379638_a_380967]
-
-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineala de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnica angoasa poate că-ți voi da, biet animal, căldare de parâng Și-atunci cu murgul meu în pace voi alerga că vântul dorința-mi nărăvașa o va percepe din dragoste născând necehezând că focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va fi, copitele-nălțând
SONET 51 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381353_a_382682]
-
că un rom își pierde puterea sexuală prin muncă fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcția unei case, la fân, sau în agricultură. Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex productiv de băieți? Că scrie că romii consideră nașterea de fete o tragedie, și cică țigăncile se duc la
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală-m va părea încetineală de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnică angoasă poate că-ți voi da, biet animal, căldare de părâng Și-atunci cu murgul meu în pace voi alerga ca vântul dorința-mi nărăvașă o va percepe din dragoste născând necehezând ca focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va fi, ... Citește
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
mă rupe, întristându-mă-n topireDar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasăcând orice iuțeală-m va părea încetineală de melc nătâng nerăbdarea îmi va aprinde-n suflet o vajnică angoasăpoate că-ți voi da, biet animal, căldare de părângși-atunci cu murgul meu în pace voi alerga ca vântuldorința-mi nărăvașă o va percepe din dragoste născândnecehezând ca focul va arde-a timpului drum dânsuliar dragostea o scuză a iubirii va fi, ... XI. SONET 50, de Mihaela Tălpău , publicat
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
și i-am zis: - Parcă ești un ghiocel, scoți capul de sub zăpadă... Așa îi ziceam, Ghiocel, dar nu se supăra pe mine. Toată ziua mătura curtea casei, la păsări, era farmacie peste tot. Dacă o vedea pe mama că punea căldarea cu apă la încălzit, zicea: - Mă lau și eu? Mama povestea ce orașe văzuse, iar nașa zicea: -Și eu am umblat, fină, la Comoara, pe Mereanca, la Zbengheci, și eu am umblat... Ea vorbea despre sate și despre câmpuri, acesta
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare. Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriașă Ca o umbrelă prietenoasă și rotundă, Întinsă spre infinit, Adapostindu-ne sub zările lui protectoare Scăldate de potopul auriu Izvorât din căldarea încinsă cu smoala de foc. Naufragiați pe plajă albă, pustie, Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal, Cu buze sărate, sărutate de mare, Îmbrățișați în cochilii de scoici, Rupți de timp, de oameni, de trecut, Rostim incantații, hipnotizați de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
valurilor inspumateCe ne-au mângâiat cu degete de cleștar față uscată de soare.Cerul de porțelan și-a deschis cupă lui uriasaCa o umbrelă prietenoasă și rotundă,Întinsă spre infinit,Adapostindu-ne sub zările lui protectoareScaldate de potopul auriuIzvorat din căldarea încinsă cu smoala de foc.Naufragiati pe plajă albă, pustie,Murmuram muzică valurilor ce se sparg la mal,Cu buze sărate, sărutate de mare,Îmbrățișați în cochilii de scoici,Rupți de timp, de oameni, de trecut,Rostim incantații, hipnotizați de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Urcă steaua căzătoare La apus, în zbuciumul Unei clipe trecătoare Lăcrimând-o buciumul... Dincolo de deal și ramuri Ce cu frunza bolta-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
de găinaț, ca și în pătul, sau în magazie. Acolo să usuce el plante medicinale? Bârr!..Îi vâjâiau urechile,iar pe ochi îi cădeau vălătuci de pâclă. Parcă era bezmetic. A intrat și în focărie, așa zisa bucătărie de vară. Căldări, oale și cratițe, aruncate alandala, împreună cu alte ustensile de bucătărie, sticle și borcane. Printre toate astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată plângea după apa risipită
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
care, cu drag redau versurile acestea, pentru cititor: „U, iu, iu! Uiti, vini capra mari!/ U, iu, iu!/ Ci bini-mi pari!/ Deschideți porțili mari,/ Cî vini cu lăutari,/ Anul Nou sî ni-l vestească,/ Pi toți sî ni-nveseleascî./ Scoateți căldarea cu vin/ Și cozonac să-i servim./ După ci capra jucăm,/ La altă casî plecăm,/ Cî tăți fata așteaptî/ Să fii di noi jucatî!”/ Strigătură: „Asta-i Capra din Bacău/ Si o joacî badea meu...!/ Ța, ța, ța/ Și zî
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
să facem un șir indian de la lac și până la tarlaua cu cartofi. Gălețile cu apă circulau într-un sens, cele goale circulau în sens invers. Părea o treabă frumoasă, bine organizată, să vezi cum băieții și fetele se întreceau cu căldările de apă în șir indian. Iar pe tarla se udau cuiburile de cartofi cu cana. Asta din urmă era munca fetelor. Cu măturatul străzilor era mai neplăcut. De regulă, asta se făcea duminica, când trebuia să vii la serviciu, cât
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]