833 matches
-
introd. și comentariu amplu). b) Calinic Hipațiu din Rufiniane, vlăstar al unei vestite familii din Frigia, a fugit de tânăr în Tracia, apoi, după reconcilierea cu tatăl său la Constantinopol, s-a stabilit prin 400 într-o mănăstire abandonată de călugării egipteni care o întemeiaseră lângă satul Rufiniane, aproape de Calcedon. După o altă perioadă petrecută în Tracia, în 406, la patruzeci de ani, s-a întors în mănăstire ca egumen, a reunit în jurul său numeroși monahi, a desfășurat o activitate fructuoasă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a povestit în scris minunile pe care el însuși le văzuse petrecându-se la mormântul sfântului în epoca în care se găsea în mănăstirea lui și a mai adăugat o viață a lui Eutimie pentru care a obținut informații de la călugării mai bătrâni care fuseseră tovarăși ai Sfântului Sava. Cu această ocazie adună și tot ceea ce aflase despre Sava, de-a valma, pe numeroase foi pe care le luă cu sine la Noua Lavră. Când Ava Gheorghe, căruia îi este dedicată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
desăvârșirii monahale în Egiptul veacului al IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit unei viziuni dăruit de Iisus Hristos cu harul împlinirii oricărei rugăminți, este un model de urmat, mai mult („taină neaflată”), „călugărul al nostru suflet este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților, puțin numeroasele adjoncțiuni fiind inspirate de aceeași sursă. Cât despre viziunea Iadului și a Raiului, punctul de pornire se află, iarăși, într-un text consacrat, Mântuirea păcătoșilor, iar
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
titlul său la analoaga operă enciclopedică a eruditului roman Varron. Bibliografie esențială (acest criteriu - efectuarea unei selecții, chiar dacă restrînse - va fi respectat întotdeauna cînd vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întîi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației S. Mauro din Paris, alcătuită la sfîrșitul secolului al XVII-lea și retipărită în PL 32-47: e o ediție încă necesară acolo unde lipsesc edițiile moderne (care, totuși, cuprind aproape toate operele mai semnificative). După criterii științifice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Iată așadar o altă caracteristică a monahismului de la Lerin: comunitatea nu rămîne închisă în sine, ci păstrează un raport fecund cu mediul înconjurător și, mai ales, membrii ei sînt obișnuiți să urce pe scara demnităților ecleziastice în urma unor experiențe de călugărie, lucru mai puțin frecvent, fără îndoială, în alte comunități monahale. La Lerin s-au adunat asceți care proveneau din toate regiunile Occidentului; adesea erau asceți de familie nobilă sau, cel puțin, persoane care făcuseră carieră ca funcționari de stat: așa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
reprezintă, în mijlocul acestor tulburări, în primul rînd un loc în care să te refugiezi și să lași deoparte grijile lumii, un port în care să-ți găsești liniștea; viața ascetică aduce pacea. Acestor aristocrați, atunci cînd voiau să treacă de la călugărie la viața ecleziastică, li se deschidea în mod firesc calea care ducea spre scaunul episcopal: de aici și figura atît de frecventă a episcopului călugăr, de extracție socială superioară. Acest lucru se întîmplase deja în generația precedentă, cea a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
s-o trimită într-o mănăstire și care nu se simțea deloc convinsă de această opțiune impusă de familie. Argumentele sînt tradiționale (preamărirea virginității) și destul de banale (pericolele din această lume pe care sora sa le poate evita tocmai prin intermediul călugăriei și cărora le sînt expuse, în schimb, femeile măritate și mamele; lupta cu pasiunile etc.); așa cum era obiceiul, poetul recurge la exemple ce trebuie imitate. Cu toate acestea, poemul s-a bucurat de prețuirea lui Isidor de Sevilia, însă nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dovadă și de o evlavie deosebită față de Sfînta Fecioară și Sfîntul Martin, cel mai vestit sfînt din Gallia. Martirii sînt adevărații eroi ai acestei istorii creștine, străbătută de un marcat interes pentru asceză și pentru încercarea la care sînt supuși călugării prin pocăință. Această atitudine, de altfel, e mai potrivită cu „cultura” din epoca lui Grigorie decît speculația dezinteresată și teoretică. Aceleași caracteristici, accentuate de subiectul tratat, se regăsesc și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sînt povestite
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mănăstirii Acemetilor la Constantinopol. De altfel, patriarhul Martirios din Ierusalim (478-486), care nu acceptase în mod oficial hotărîrile de la Calcedon, probabil în speranța reconcilierii cu disidenții, a putut, împreună cu arhimandritul filocalcedonian Marcian din Betleem, să ajungă la un acord cu călugării anticalcedonieni pe baza recunoașterii doctrinei de la Niceea, Constantinopol și Efes și a condamnării a tot ceea ce contrazicea Crezul de la Niceea, indiferent de locul unde se întîmplase acest lucru, „la Rimini, la Sardica sau la Calcedon” (este ceea ce L. Perrone a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din Ierusalim (cf. pp. 000-000, respectiv 000-000). Politica teologică a lui Iustinian s-a focalizat și asupra aplanării controverselor ce se aprinseseră din nou în jurul lui Origen, după conflictele din epoca lui Teofil al Alexandriei (cf. p. 000). încă o dată călugării se numărau printre protagoniști; într-adevăr, origenismul, mai ales în versiunea lui Evagrie Ponticul (cf. vol. II, t. 1, pp. 148-150), asigura o bază metafizică ascezei monastice, văzută ca un mijloc de reconstituire a relației originare dintre intelectele preexistente și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în Noua Lavră, unde se întorsese Leonțiu; un adevărat atac armat contra mănăstirii Marea Lavră pus la cale de acesta s-a soldat cu un eșec. Probabil în 542, Iustinian a primit din Palestina un memoriu în care erau atacați călugării origeniști, întocmit de colegii lor antiorigeniști; acesta i-a fost trimis de Pelagius, apocrisarul (reprezentantul episcopului) Romei la Constantinopol, potrivit unor surse, sau de episcopul Ierusalimului, potrivit altora. Ca un răspuns la acest memoriu, Iustinian a scris o epistolă patriarhilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru a respinge teza unui membru al acelei comunități care nega faptul că Logosul înviase cu trup de carne. Din scrisorile privitoare la evenimentele contemporane, trebuie amintită, de exemplu, aceea, bogată în citate biblice, prin care sînt consolați și încurajați călugării monofiziți expulzați din Antiohia și din alte localități în vremea împăratului Iustin și risipiți în Orient. Chestiuni teologice și exegetice sînt discutate în lungul răspuns trimis șambelanului Eupraxios, care îi pusese lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și un comentariu amplu). b) Calinic Ipatie din Rufiniane, vlăstar al unei vestite familii din Frigia, a fugit de tînăr în Tracia, apoi, după reconcilierea cu tatăl său la Constantinopol, s-a stabilit prin 400 într-o mănăstire abandonată de călugării egipteni care o întemeiaseră lîngă satul Rufiniane, aproape de Calcedon. După o altă perioadă petrecută în Tracia, în 406, la patruzeci de ani, s-a întors în mănăstire ca egumen, a adunat în jurul său numeroși monahi, a desfășurat o activitate fructuoasă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sale de scriitor. Mai întîi a povestit în scris minunile pe care le văzuse petrecîndu-se la mormîntul sfîntului în perioada cînd se afla în mănăstirea lui, apoi a adăugat o viață a lui Eftimie pentru care a obținut informații de la călugării mai bătrîni ce fuseseră tovarășii Sfîntului Sava. Cu această ocazie a adunat tot ce aflase despre Sava, de-a valma, pe numeroase foi pe care le-a luat cu sine la Noua Lavră. Cînd Avva Gheorghe, căruia îi este dedicată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
-i calea la Șipote, neavându el nici o știre de nicăieri, l-au împresurat oastea cea leșască și l-au prinsu viu. Pre carele mai apoi, dacă au sosit Alixandru vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărie”. Soacra ostilă va fi eliminată și ea (prin sugrumare), iar Ruxandra, devenită un fel de „semn dinastic al Domniei” (apăsat de o paternitate incertă, Lăpușneanu se gândea la siguranța ascendenței urmașilor), trece în stăpânirea biruitorului: „Deacă veni Alexandru vodă Lăpușneanul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un fel de „semn dinastic al Domniei” (apăsat de o paternitate incertă, Lăpușneanu se gândea la siguranța ascendenței urmașilor), trece în stăpânirea biruitorului: „Deacă veni Alexandru vodă Lăpușneanul în țară și înseamnă pre Joldea la nas și-l déte la călugărie, décii luo pre Roxanda, fata lui Pătru vodă, să-i fie doamnă lui, care era mai înainte să o ia Joldea”. Nunta (între doi veri primari, părinții lor - Bogdan al III-lea cel Orb și Petru Rareș - fiind fiii lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ca pedeapsă (recluziunea în „privatul absolut” al mănăstirii convocând la un loc exilul și închisoarea) și o practică împotriva pretendenților sâcâitori ( Alexandru Lapușneanu, după ce l-a învins pe Joldea, „l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărie; la fel, Aron Vodă Tiranul „i-au tăiat nasul și l-au călugărit” pe un „domnișor” Ionașcu), a turbulenților, a nesupușilor periculoși, a uneltitorilor, a criminalilor chiar (condamnat la moarte, vornicului Istratie Leurdeanu i-a fost comutată pedeapsa: „Dupre acéia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ionașcu), a turbulenților, a nesupușilor periculoși, a uneltitorilor, a criminalilor chiar (condamnat la moarte, vornicului Istratie Leurdeanu i-a fost comutată pedeapsa: „Dupre acéia l-au dus la mănăstirea din Snagov de s-au călugărit, punându-și numele Silvestru, de călugărie”). Pentru cei amestecați în viața politică mănăstirea era o insulă de liniște sau un loc de salvare. Dacă marelui ban Barbu Craiovescu, ctitor al Mănăstirii Bistrița din Oltenia și trimițător de daruri generoase la Muntele Athos, i-ar fi trecut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două concilii ecumenice). Probabil că nu, mai ales că aceeași pravilă reducea la șase luni perioada de „ispitire” atunci când candidatul se afla „întru mare boală” sau când era cunoscut ca „om smerit”, mărturisit de „oamenii miréni că iaste dăstoinic de călugărie”. „Voia arhiereului locului” - pretinsă de pravilă - cu siguranță că nu lipsea, chiar dacă leginitorii nu ignorau cazurile de „călugărie formală”, sub presiunea unui sfârșit (grăbit, poate, de boală) care scurta drumul spre judecată: „De să va face neștine călugăr la sfârșenia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atunci când candidatul se afla „întru mare boală” sau când era cunoscut ca „om smerit”, mărturisit de „oamenii miréni că iaste dăstoinic de călugărie”. „Voia arhiereului locului” - pretinsă de pravilă - cu siguranță că nu lipsea, chiar dacă leginitorii nu ignorau cazurile de „călugărie formală”, sub presiunea unui sfârșit (grăbit, poate, de boală) care scurta drumul spre judecată: „De să va face neștine călugăr la sfârșenia vieții lui, acela într-un lucru el se socotéște călugăr, iar într-altul nu se socotéște, pentru că tunderea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
socotéște călugăr, iar într-altul nu se socotéște, pentru că tunderea călugărilor iaste al doilea botez; și de va trăi acel bolnav carele se-au făcut călugăr la moartea lui și va arăta pocanie și lucruri ce plac lui Dumnezeu ale călugăriei, de bine; iară de să va fi pristăvit acel bolnav deac-au luat chipul, atunce priimește pre dinsul Dumnezeu în loc de călugăr ca și cum ar fi luat chipul când au fost sănătos...” (îndreptarea legii, glava 122)261. Cel care se retrăgea între zidurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcut Radul-vodă năvod de oameni și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce se cheamă Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pe slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pe dânsa au dat-o la călugărie, de au călugărit-o”] - în care, în unele cazuri, putem bănui și o oarecare atmosferă culturală (căci unele Doamne scriau și citeau), cu cărți și icoane (rugăciunea fiind un exercițiu obligatoriu) - Doamnele (și când rămâneau văduve) erau foarte rar singure
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
citit icosul sfântului Grigorie Palama, care era lăudat pentru înălțimea vocației și slujirii sale. Cu binecuvântarea mitropolitului Nicolae Bălan, tânărul Ioan devine novice al mănăstirii din Sâmbăta de Sus, pe care o cunoștea încă din anul 1942. Paginile despre anii călugăriei redeșteaptă amintirea dragă a părintelui Serafim Popescu, a cărui prezență blândă, domoală, caldă și liniștitoare e menită să-i cucerească și pe cititorii de astăzi. Urmează apoi un capitol care relatează experiența părintelui Teofil cu unii membri ai mănăstirii din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al conștiinței noastre diurne, dominată de un prost activism, ideea de monahism să ne apară ca o iresponsabilă sustragere de la obligațiile sociale ale fiecărui om față de semenii săi. Nu mai puțin frecventă e abordarea romantică a conștiinței nocturne care înțelege călugăria în termenii unei evaziuni exotice, menită să compenseze o duzină de eșecuri sentimentale. Monahismul creștin nu e nimic din toate acestea, deși pentru cei mai mulți oameni el începe prin semnarea unei declarații de faliment. Totuși, monahismul nu este doar un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-n zilele noastre ei trec drept o mîncare foarte aleasă; carnea lor, tocată într-un fel de chifteluțe mici cît bilele de biliard și bine asezonată cu sosuri picante, poate fi luată lesne drept chiftele de țestoasă ori de vițel. Călugării din străvechea mînăstire de la Dunfermline, care se dădeau în vînt după ele, căpătaseră din partea Coroanei o mare concesiune, pentru procurarea marsuinilor. Adevărul este că balena ar fi considerată, cel puțin de către vînătorii ei, drept o hrană aleasă, dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]