466 matches
-
acord, printr-o comisie națională, asupra unui "unic manual, asupra unei unice cărți de învățătură a istoriei României pentru elevii acestei țări (s.a.)" (vezi textul său, Câte istorii are România?, în "Adevărul" din 6 octombrie 1999, p. 1). Profesorul Carol Căpiță îi răspundea printr-o altă întrebare retorică, dacă "este normal să existe patru sute de ziare?" (vezi articolul său, Cartea ca obiect, în "Dilema" din 15-20 octombrie 1999, p. 14). 125 Sorin Mitu (coord.), Lucia Copoeru, Ovidiu Pecican, Virgiliu Țârău, Liviu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 96. 157 În alte manuale, nici nu este amintit. Vezi, de exemplu, Stelian Brezeanu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura ALL, București, 1999; Alexandru Barnea, Carol Căpiță, Florica Bohâlțea, Ecaterina Lung, Istoria antică și medievală. Manual pentru clasa a IX-a, Editura RAO, București, 1999; Liviu Burlec, Elvira Rotundu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Institutul European, Iași, 1999. 158 Vasile Ionescu, Gheorghe Dondorici, Istorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2000, p. 122. 159 Ecaterina Stănescu, Marilena Bercea, Mihaela Selevet, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Rosetti, București, 2004, p. 94. 160 Zoe Petre (coord.), Carol Căpiță, Ecaterina Lung, Cristian Olariu, Daniela Zaharia, Ioan Grosu, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, București, 2004, pp. 99-100. 161 Camelia Muha, Anghel Nicolae Păunescu, Religie creștin-ortodoxă. Clasa a VII-a. Caiet pentru elevi, cadre didactice și părinți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Sfânt", lângă satul Cerdac, în apropiere de Slănic Moldova. În județul Vaslui, o altă mănăstire, aflată lângă "Movila lui Burcel", are același hram, iar în Roman și în Iași s-au înființat paraclise sau parohii închinate voievodului. 164 Laura Căpiță, Mona Plesciuc, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și soluții, în "Revista de Pedagogie", nr. 1-2/1993, pp. 77-86. 165 Cursurile opționale trebuiau elaborate de fiecare profesor în parte, după o programă unică, fiecare construindu-și singur oferta curriculară; dar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorică a armatei ruse. În comentariul din final, naratorul își trădează sentimentul de admirație pe care reușește să-l provoace Zahar-Kalita: Dintr-o dată, au dispărut toată batjocura față de el și condescendența noastră de ieri. În această dimineață înghețată, ivit din căpiță, el nu mai era Supraveghetorul, ci parcă Spiritul acestei Câmpii, care o păzește, care nu a părăsit-o niciodată 210. (trad. a.) 3.4. Teroarea bolii și teroarea sistemului Formula de tip realist, care definește povestirile lui Soljenițîn, caracterizează și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
extraordinară vuietul acela imens, al apelor ce se rostogoleau în întunecime, chiar lângă picioarele sale. Ochii de acum obișnuiți cu întunericul deosebi ca o întindere alburie apele care cuprinseseră șesul, ici și colo se vedeau ca niște umbre întunecate bușteni, căpițe de fân, plase de gard care erau duse la vale, acolo unde se mai mult se ghicea ca o dungă mai întunecată, pădurea. Strigă ascuțit de frica ceea animalică, profundă ce-i paraliza corpul: „Hei, întoarce-te” și în mintea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
văzut-o? Cum o fi arătând? Chiar vreți să aflați? În momentul de față chiar la ea mă gândeam. Nu am încotro, trebuie să va relatez ceva despre soarta acestei case. Am fost invitați amândoi de actualii proprietari, de soții Căpiță. I-ați cunoscut? Am auzit de ei. După plecarea dumneavoastră din sat, pe lângă fosta proprietăreasă la care ați locuit, Arcașu Eleonora, care primise casa ca moștenire de la răposatul ei soț, deci, cum spuneam...după decesul soțului ei Arcașu Emil, s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de ei. După plecarea dumneavoastră din sat, pe lângă fosta proprietăreasă la care ați locuit, Arcașu Eleonora, care primise casa ca moștenire de la răposatul ei soț, deci, cum spuneam...după decesul soțului ei Arcașu Emil, s-a aciuat un oarecare bătrânel Căpiță și el văduv ca și ea. Cred că l-ați cunoscut, sărac lipit pământului însă harnic și gospodar. Avea și un băiat Ștefan care, după câteva tentative nereușite de a intra la o școală de subofițeri, și-a satisfăcut stagiul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
până când tatăl s-a căsătorit cu văduva în mod oficial însă destul de discret. Trebuie recunoscut că au trăit împreună aproape zece ani în deplină armonie. Întâi a murit ea, la scurt timp și el, tatăl băiatului. În felul acesta Ștefan Căpiță, actualul proprietar, pe atunci tânăr căsătorit și tătic a două fetițe, s-a trezit stăpân absolut pe averea agonisită de cei doi Arcașu: senior și junior. Era el isteț în felul lui. Îi umbla mintea. Pe timpul "Răposatului" a fost când
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
junior. Era el isteț în felul lui. Îi umbla mintea. Pe timpul "Răposatului" a fost când primar, când secretar de primărie, iar după evenimentele din 89 s-a înfipt în Asociație. Acum are o funcție administrativă. Îi merge bine. Pe Ștefan Căpiță l-am întâlnit azi dimineață, la Primărie. Ne-a invitat la el acasă. Cu părere de rău, a trebuit să-l refuzăm. Eram deja în criză de timp. Ne-ar fi primit frumos și s-ar fi bucurat mult, dacă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Casa propriu-zisă nu mai există, doar o mică grădină în spate. Personal nu am văzut-o de aproape, dar am zărit-o din mersul mașinii, de pe dealul "Dintre vii". Cea pe care o știați a fost demolată. În locul ei Ștefan Căpiță a construit o vilă cu două aripi egale, orientate simetric. Din stradă, nu poate fi văzută decât parțial, deoarece e îngrădită cu un gard înalt de peste doi metri, de după care nu se poate vedea decât mansarda și acoperișul. Unii spun
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a servit ca furier la Cercul Militar Județean. După război a revenit în sat cu idei noi. S-a și căsătorit cu Eleonora, pe care o știi și de care spui că, după ce a rămas văduvă, s-au lipit acești Căpiță, tată și fiu. Interesant. Totuși, nu am înțeles ce-i cu sindromul despre care ați amintit ceva mai înainte!? Nici nu aveai cum să înțelegi. Totul a început imediat după ce l-au dat jos din toate funcțiile avute anterior. O
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fel de nojițe, în fiecare dimineață, își mula opincile pe picioare străbunicul lui; dacă se bărbierea sau nu; ce mânca la prânz, cât de multă sare și ce fel de ardei punea în mujdei; pe ce rogojină sau în ce căpiță făcea amor cu străbunica și anume când, ziua sau mai probabil noaptea pentru a se feri de privirile curioase ale numeroșilor nepoți sau nepoate; dacă s-au luat din dragoste sau din interes? Cu gândul la karma ce îi așteaptă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lui este subminată de incertitudini, de comportamentul derutant al fetei. Astfel, în august, ei petrec două săptămâni la moșia lui Pascalopol, dar Felix nu îndrăznește săși mărturisească iubirea, nici măcar în momentele de vis când contemplă „pulberea de stele“, culcați pe căpița de fân (cap. VI). Alte episoade prin care se cristalizează povestea romantică a primei lor iubiri sunt, în aparență, banale, dar pitorești, prin intervențiile unor personaje precum zgâr citul moș Costache, arivistul Stănică Rațiu sau generosul Leonida Pascalopol. Se concretizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că acești agricultori sunt mai independenți decât cei din Las Tablas sau Las Parangueos. În huamiles, bărbații, femeile, copiii și chiar și bătrânii petrec multe ore pe zi și multe zile pe an la câmp, cultivând pământul, curățându-l, ridicând căpițe și împrejmuindu-le cu pietre sau culegând plante medicinale ori semințe și fructe. Aici mănâncă, aici dorm în timpul zilei, aici își hrănesc caprele, ba uneori fac și dragoste tot în câmp. Legătura lor cu pământul este foarte strânsă, iar copiii
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
poetice, pentru ca în volumul "Arderi" (cum a remarcat critica) să devină idee nucleu în jurul căreia gravitează problematica operei. Arderea se desfășoară pe același fond rural: "Adun durerea de pe-ntreaga țară/ Ca fânul un țăran de pe hotară/ Și-o fac porșori, căpițe și jireji/ Din umbra cărora nu te mai vezi./ Apoi iau foc durerii să răsaie/ Pe tot cuprinsul zării vâlvătaie./ Acesta este jocul meu cu focul/ În care ține suferința locul/ Butucilor care ardeau pe ruguri/ Cu sfinți sub ai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui este subminată de incertitudini, de comportamentul derutant al fetei. Astfel, în august, ei petrec două săptămâni la moșia lui Pascalopol, dar Felix nu îndrăznește săși mărturisească iubirea, nici măcar în momentele de vis când contemplă „pulberea de stele“, culcați pe căpița de fân (cap. VI). Alte episoade prin care se cristalizează povestea romantică a primei lor iubiri sunt, în aparență, banale, dar pitorești, prin intervențiile unor personaje precum zgâr citul moș Costache, arivistul Stănică Rațiu sau generosul Leonida Pascalopol. Se concretizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
infernale. Textul sprijină o asemenea lectură în cheie mitologizantă: "Cei care au plecat în față ni se par plecați în noapte, pe lumea cealaltă... Priveliștea apărută din evaporarea nopții e nouă ca de la facerea lumii. O moară... lângă ea câteva căpițe de fân și pe urmă apa tulbure, cu șuvoaie puternice, a Oltului blestemat. Mantale, ranițe și ici-colo cadavre și răniți... Și neîntârziat intrăm, fugind mereu, în apă. Valurile împing puternic, dar nicăieri apa nu trece de gât. Dincolo, în luncă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acquistare consapevolezza delle proprie sensibilità entro i propri limiti". Una storia: dunque una tradizione. (...) Da noi e altrove la necessaria voce dei poeți ha sempre detto parole del proprio sangue, Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 265. 34 Non aveva căpițo che per vincere Leopardi bisognava accogliere la sua lezione, idem, p. 271. 35 Harold Bloom, op. cît., pp. 60-62. 36 Ne vom feri să îl plasăm pe Leopardi exclusiv în cadrul Romantismului date fiind cunoscută să polemică împotriva romanticilor din Discursul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
În aceste circumstanțe epuizante din toate perspectivele imaginabile, femeia are puterea să mai ia o decizie ce pare, inițial, în acord cu toate prevederile înțelepciunii practice: "Apucă pe Păunaș adormit, îl învălătuci în scutece și în șorț și, scobind sub căpiță, făcu o ascunzătoare. Vârî copilul și ticsi fânul la loc, apoi porni, nebună, fără să le vorbească, fără ca să mai știe". Întâlnirea cu moș Dănilă vine ca materializare a evaziunii în Câmpiile Elizee. Interesant este că naratorul execută, cu abilitate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
micul grup este îndrumat de copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
după ce se culegea din ele săcăreaua (chimenul) și o legau În snop, brazdele se Împrăștiau de pruncii care duceau prânzul, de obicei un pui În smântână. Acum, pruncii erau În vacanță și ajutau la treburile câmpului. Fânul era uscat pentru căpițe de abia a doua zi, când bărbatul Înceta cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
brazdele se Împrăștiau de pruncii care duceau prânzul, de obicei un pui În smântână. Acum, pruncii erau În vacanță și ajutau la treburile câmpului. Fânul era uscat pentru căpițe de abia a doua zi, când bărbatul Înceta cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo cu meșteșug repede Învățat, până ajungeam la vârful prepeleacului unde așezam peste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
erau În vacanță și ajutau la treburile câmpului. Fânul era uscat pentru căpițe de abia a doua zi, când bărbatul Înceta cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo cu meșteșug repede Învățat, până ajungeam la vârful prepeleacului unde așezam peste fân patru crengi de brad ca să nu ia vântul vârful ei. Până la această operație, fânul se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era uscat pentru căpițe de abia a doua zi, când bărbatul Înceta cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo cu meșteșug repede Învățat, până ajungeam la vârful prepeleacului unde așezam peste fân patru crengi de brad ca să nu ia vântul vârful ei. Până la această operație, fânul se făcea porșori, porșorii se adunau și iar se Împrăștiau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]